Finality of appellate cassation decisions and inadmissibility of appeal against rejection of cassation petition

Asupra apelului de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 260/01.11.2021 a Tribunalului Galaţi, în temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în referire la art. 47 din C. pen. raportat la art. 188 alin. (1) şi art. 189 alin. (1) lit. a) din C. pen., în referire la art. 199 alin. (1) din C. pen., a fost condamnată inculpata A., la o pedeapsă de 20 ani închisoare pentru instigare la infracţiunea de omor calificat (faptă comisă la data de 30.12.2019).

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a aplicat inculpatei A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani, calculată potrivit art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., s-a interzis inculpatei A., ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatei A.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., în referire la art. 72 alin. (1) din C. pen., instanţa a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei A. reţinerea, începând de la data de 01.01.2020, ora 0134 şi arestarea preventivă de la 01.01.2020 la zi.

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/08.04.2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpata A., în vederea introducerii profilului său genetic în S.N.D.G.J.

În baza art. 5 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus încunoştinţarea inculpatei despre necesitatea prelevării de probe biologice.

În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în referire la art. 188 alin. (1) şi art. 189 alin. (1) lit. a) din C. pen., a fost condamnat inculpatul B., la o pedeapsă de 20 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat (faptă comisă la data de 30.12.2019).

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a aplicat inculpatului B. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani, calculată potrivit art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., s-a interzis inculpatului B. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului B.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., în referire la art. 72 alin. (1) din C. pen., instanţa a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B. reţinerea, începând de la data de 01.01.2020, ora 0101 şi arestarea preventivă de la 01.01.2020 la zi.

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/08.04.2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul B., în vederea introducerii profilului său genetic în S.N.D.G.J.

În baza art. 5 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus încunoştinţarea inculpatului despre necesitatea prelevării de probe biologice.

În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în referire la art. 188 alin. (1) şi art. 189 alin. (1) lit. a) din C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen., raportat la art. 76 din C. pen., a fost condamnat inculpatul C., la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat (faptă comisă la data de 30.12.2019).

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani, calculată potrivit art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., s-a interzis inculpatului C. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului C.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., în referire la art. 72 alin. (1) din C. pen., instanţa a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului C. reţinerea, începând de la data de 01.01.2020, ora 0211 şi arestarea preventivă de la 01.01.2020 la zi.

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/08.04.2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul C., în vederea introducerii profilului său genetic în S.N.D.G.J.

În baza art. 5 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus încunoştinţarea inculpatului despre necesitatea prelevării de probe biologice.

În temeiul art. 397 din C. proc. pen., s-a dispus menţinerea sechestrului asigurător dispus prin ordonanţele din 06.01.2020.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. a) din C. pen. s-a dispus confiscarea sumelor de bani obţinute de inculpaţi prin comiterea infracţiunii ce face obiectul prezentului dosar, respectiv suma de 1710,40 RON, ridicată de la inculpatul C. şi suma de 290 RON, ridicată de la inculpatul B.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi inculpaţii A., B. şi C.

Prin decizia penală nr. 482/30.03.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2020, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi de inculpaţii A., B. şi C. împotriva sentinţei penale nr. 260/01.11.2021 a Tribunalului Galaţi.

A fost menţinută starea de arest a inculpaţilor A., B. şi C.

S-au dedus din pedepsele aplicate inculpaţilor A., B. şi C. durata reţinerii şi a arestării preventive cu începere de la 01.01.2020 la zi.

Împotriva deciziei penale nr. 482 din data de 30.03.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi a declarat contestaţie în anulare, la data de 11 iulie 2022 condamnatul B., în baza dispoziţiilor art. 426 lit. d) şi f) din C. proc. pen.

În motivarea contestaţiei în anulare a invocat nelegalitatea constituirii completului care a soluţionat cauza, care a soluţionat dosarul în lipsa unui apărător care să-i fi asigurat asistenţa juridică.

Totodată, condamnatul a arătat că pedepsele ce i-au fost aplicate ar fi nejustificat de mari, în raport, cu fapta dedusă judecăţii.

Prin decizia penală nr. 804/A din data de 23 iunie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul B., cu privire la decizia penală nr. 482/30.03.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2020.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Galaţi a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 426 raportat la art. 431 din C. proc. pen., contestaţia în anulare poate fi formulată pentru cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege, respectiv:

a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi sau când, deşi legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate;

b) când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;

c) când hotărârea din apel a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;

d) când instanţa de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;

e) când judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;

f) când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistenţa juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;

g) când şedinţa de judecată în apel nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;

h) când instanţa de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;

i) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.

Prin exercitarea acestei căi de atac se urmăreşte desfiinţarea hotărârii definitive, ceea ce ar avea drept efect repunerea cauzei în etapa judecăţii în care aceasta s-a aflat înainte de rămânerea definitivă.

Totodată, instanţa a reţinut că prevederile art. 431 alin. (2) din C. proc. pen. se referă la condiţiile care trebuie examinate în etapa admisibilităţii în principiu, respectiv termenul în care cererea a fost formulată, motivele invocate care trebuie să se încadreze în cele prevăzute de art. 426 din C. proc. pen. şi necesitatea depunerii sau reiterării de dovezi în sprijinul contestaţiei.

Neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile arătate mai sus are drept consecinţă inadmisibilitatea contestaţiei, întrucât admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie în anulare presupune îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 431 alin. (2) din C. proc. pen.

Aşadar, curtea a constatat că, intenţia legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea, pe calea contestaţiei în anulare, a unor hotărâri care sunt în puterea lucrului judecat decât în situaţiile excepţionale în care se remarcă erori de procedură care nu au putut fi înlăturate pe calea apelului şi doar în condiţiile reglementate expres de lege.

Analizând condiţiile prevăzute de art. 431 alin. (2) din C. proc. pen. prin raportare la speţa dedusă judecăţii, s-a constatat că precizările formulate de contestator nu se circumscriu cazurilor expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 426 lit. a) - i) din C. proc. pen.

Astfel, în esenţă, cu privire la cazul întemeiat pe art. 426 alin. (1) lit. d) din Codul de de procedură penală, contestatorul condamnat a susţinut că nu a fost judecat de un complet de judecată imparţial şi independent, întrucât magistratul procuror este un funcţionar public, angajat al statului care se subordonează Ministerului Justiţiei.

Referitor la aceste precizări, instanţa a arătat că acestea nu pot fi primite favorabil, întrucât în analiza cazului de contestaţie în anulare indicat de contestator, nu poate fi analizată incompatibilitatea procurorului. În acest sens s-a mai reţinut că, deşi textul de lege prevede generic incompatibilitatea, aceasta trebuie cantonată doar la judecătorii care au făcut parte din completul de judecată, fiind inadmisibilă contestaţia prin care se invocă incompatibilitatea procurorului, organului de cercetare penală, grefierului, magistratului asistent, expertului potrivit disp. art. 65 din C. proc. pen., respectiv art. 174 din C. proc. pen.

Cu privire la motivele contestaţiei, s-a mai reţinut că acesta a mai invocat ca şi temei al contestaţiei în anulare, motivul prevăzut la art. 426 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., fiind nemulţumit în fapt, de împrejurarea că, deşi ar fi avut un apărător ales, cauza a fost judecată în prezenţa unui apărător desemnat din oficiu.

Examinând actele dosarului, în raport, cu aceste susţineri, Curtea de Apel Galaţi a constatat că nici acest caz nu este incident în speţa de faţă, în acest sens instanţa reţinând că, motiv de contestaţie în anulare îl constituie numai judecarea cauzei în lipsa avocatului inculpatului, nu şi în lipsa avocatului ales al inculpatului.

Astfel, din actele dosarului a reieşit că, la termenul de dezbateri din data de 09.02.2021 în dosarul nr. x/2020, contestatorul condamnat B. a fost asistat de apărătorul desemnat din oficiu, care a asigurat acestuia o apărare concretă şi efectivă.

Nu în ultimul rând instanţa a apreciat că, prin cererea formulată, contestatorul a menţionat şi faptul că, pedepsele ce i-au fost aplicate ar fi nejustificat de mari, în raport, cu fapta dedusă judecăţii, însă aceste alegaţii nu se circumscriu niciunui caz de contestaţie în anulare şi tind să readucă în discuţie legalitatea şi temeinicia hotărârii definitive a instanţei penale, ceea ce este inadmisibil.

Raportat la aceste considerente, Curte de Apel Galaţi a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul B. cu privire la decizia penală nr. 482/30.03.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2020.

Împotriva deciziei penale nr. 804/A din data de 23 iunie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori a declarat apel B.

Cauza s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 18 iulie 2022 sub nr. x/2022, în cauză fiind stabilit termen la data de 29 septembrie 2022, termen a care Înalta Curte a pus în discuţie admisibilitatea căii de atac formulată de apelantul B.

Examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate, Înalta Curte constată următoarele:

Dând eficienţă principiului stabilit prin dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi a celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.

Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora, potrivit dispoziţiilor legii procesual penale prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

În prezenta cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată cu apelul formulat de contestatorul B. împotriva unei hotărâri definitive, respectiv nr. 804/A din data de 23 iunie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2022.

Prevederile art. 432 din C. proc. pen. reglementează în alin. (4), căile de atac care pot fi exercitate împotriva hotărârii pronunţate asupra contestaţiei în anulare, stabilind că sentinţa dată în contestaţia în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.

Conform prevederilor menţionate anterior, în situaţia în care hotărârea atacată a rămas definitivă prin neapelare [pentru cazurile prevăzute de art. 426 alin. (1) lit. b), i) din C. proc. pen.] şi contestaţia în anulare este formulată împotriva sentinţei aparţinând primei instanţe, aceasta este susceptibilă de a fi atacată cu apel. În situaţia în care contestaţia în anulare este formulată împotriva hotărârii rămasă definitivă în faţa instanţei de apel, aceasta este soluţionată printr-o decizie pronunţată tot de instanţa de apel, care este definitivă.

Având în vedere că, în cauză, contestaţia în anulare a fost formulată împotriva hotărârii rămasă definitivă în faţa instanţei de apel, în mod corect aceasta a fost soluţionată printr-o decizie pronunţată tot de instanţa de apel, care este definitivă.

Drept urmare, în privinţa deciziei penale nr. 804/A din data de 23 iunie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, care este definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării căii ordinare de atac a apelului.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, conform dispoziţiilor art. 421 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., urmează să respingă, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul B. împotriva deciziei penale nr. 804/A din data de 23 iunie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelant, în cuantum de 627 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul B. împotriva deciziei penale nr. 804/A din data de 23 iunie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelant, în cuantum de 627 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 septembrie 2022.

Procesat de GGC - LM