Cassation limits under Art. 438(1)(7) CPP: factual re-evaluation versus objective typicity of EU fund fraud

Asupra recursului în casaţie de faţă;

Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 187 din 15 iulie 2020, pronunţată de Tribunalul Suceava, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârşirea participaţiei improprii la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

În temeiul art. 397 C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, acţiunea civilă formulată de partea civilă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. raportat la art. 249 C. proc. pen., s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din 17.04.2018 asupra imobilului (teren) în suprafaţă de 566 m.p. situat în mun. Săcele, jud. Braşov, având numărul cadastral x (provenit din nr. cadastral de pe hârtie x), nr. topografic x, înscris în cartea funciară x a UAT Săcele (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu nr. 89A+3), cu construcţia aferentă în suprafaţă de 148 m.p., având numărul cadastral x, în cotă deţinută de 1/1, achiziţionată de suspect la preţul de 100.000 euro şi asupra imobilului (teren) situat în comuna Coşula, jud. Botoşani, în suprafaţă de 2.500 mp, ID electronic z, în cota deţinută de 1/2, dobândit în baza actului notarial nr. x/23.03.2015 emis de B.

În temeiul art. 275 C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat apel Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, în susţinerea căii de atac arătându-se, în esenţă, că fapta inculpatului A. de a-i furniza, în cunoştinţă de cauză, beneficiarului de proiect, documente şi înscrisuri false privind provenienţa şi calitatea materialelor folosite la construcţie, pe care acesta din urmă le-a depus la autoritatea contractantă fără a avea cunoştinţă de caracterul lor ilegal, obţinând astfel finanţarea europeană, este dovedită pe deplin şi se poate reţine vinovăţia sa.

Prin decizia penală nr. 339 din 6 aprilie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a fost admis apelul declarat de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava împotriva sentinţei penale nr. 187/15.07.2020 a Tribunalului Suceava.

A fost desfiinţată în totalitate sentinţa apelată şi, în rejudecare:

În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A., (...) la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru participaţie improprie la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale, pe o durată de 5 ani, în condiţiile art. 68 lit. c) C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale.

În temeiul art. 19 şi art. 25 alin. (1) cu referire la art. 397 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 1349, 1357 C. civ., a fost admisă, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi a fost obligat inculpatul A. la plata către partea civilă a sumei de 1.580.178,26 RON (corespunzător sumelor încasate pe nedrept în tranşele 1, 2 şi 3), reprezentând fonduri obţinute pe nedrept din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, sumă la care se vor calcula accesorii conform Codului de procedură fiscală, de la data decontării tranşelor şi până la data achitării integrale a debitului.

A fost menţinută măsura asigurătorie a sechestrului, dispusă prin ordonanţa din 17.04.2018, asupra imobilului (teren) în suprafaţă de 566 m.p. situat în mun. Săcele, jud. Braşov, având numărul cadastral x (provenit din nr. cadastral de pe hârtie x), nr. topografic x, înscris în cartea funciară x a UAT Săcele (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu nr. 89A+3), cu construcţia aferentă în suprafaţă de 148 m.p., având numărul cadastral x, în cotă deţinută de 1/1, achiziţionată la preţul de 100.000 euro şi asupra imobilului (teren) situat în comuna Coşula, jud. Botoşani, în suprafaţă de 2.500 mp, ID electronic z, în cota deţinută de 1/2, dobândit în baza actului notarial nr. x/23.03.2015 emis de B.

În temeiul art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., s-a dispus desfiinţarea următoarelor înscrisuri:

I. În faza cererii de plată nr. x/29.10.2009 - Tranşa I:

- Certificatele de inspecţie (cu declaraţiile de conformitate aferente) nr. 2982/05.09.2009, 3214/16.09.2009, 3282/26.09.2009, 3326/19.09.2009 şi 3402/02.09.2009, toate emise în numele S.C. C. S.A. Buzău către beneficiar S.C. D. S.R.L., pentru produsul "oţel beton"

- Declaraţia de conformitate nr. 422/05.09.2009, emisă în numele S.C. E. S.R.L. Bacău către S.C. D. S.R.L., pentru produsele "tablă", "ţevi", "panouri de gard", "stâlpi metalici"

- Declaraţia de conformitate nr. 9444/14.09.2009, emisă în numele S.C. F. S.R.L. Dej către beneficiar S.C. D. S.R.L.;

- Două declaraţii de conformitate, ambele cu nr. x/17.09.2009, emise în numele S.C. G. S.R.L. Corni, jud. Botoşani către beneficiar S.C. D. S.R.L., pentru produsul "agregate naturale", una pentru agregatele cu conformitatea de 12620/2003 şi alta pentru agregatele cu conformitatea de 622/2002;

- Declaraţiile de conformitate nr. 2482/30.09.2009 şi nr. 2569/15.10.2009, emise în numele S.C. H. S.R.L. Focşani către beneficiar S.C. D. S.R.L., pentru produsele "tablă galvanizată" şi "panouri de gard, etc."

- Declaraţiile de conformitate fără număr din 14.09.2009 şi 28.09.2009, ambele emise în numele S.C. I. S.A. Bucureşti către beneficiar S.C. D., pentru produsul "ţevi" şi "oţel" şi

- Certificatul de conformitate nr. x/02.10.2009, emis de S.C. J. S.R.L. Bucureşti către beneficiar S.C. D. S.R.L. pentru produsul "hârtie K.".

II. În faza cererii de plată nr. x/08.04.2010 - Tranşa a II-a:

- Două declaraţii de conformitate, ambele cu nr. x/17.09.2009, emise în numele S.C. G. S.R.L. Corni, jud. Botoşani către beneficiar S.C. D. S.R.L., pentru produsul "agregate naturale", una pentru agregatele cu conformitatea de 12620/2003 şi alta pentru agregatele cu conformitatea de 622/2002;

- Certificatul de inspecţie şi declaraţia de conformitate, ambele cu nr. x/09 din 26.09.2009, certificatul de inspecţie şi declaraţia de conformitate, ambele cu nr. x/09 din 19.09.2009, toate emise în numele S.C. C. S.A. Buzău către beneficiar S.C. D. S.R.L., pentru produsul "oţel beton"

- Declaraţiile de conformitate nr. 2482/30.09.2009, nr. 2569/15.10.2009 şi nr. 3060/01.02.2010, toate emise în numele S.C. H. S.R.L. Focşani către beneficiar S.C. D. S.R.L., pentru produsele "tablă galvanizată", "panouri de gard, etc", "pubela ecologică, fitinguri şi ţeava, robineţi, etc"

- Declaraţiile de conformitate nr. 672299/15.01.2010 şi nr. 672306/15.01.2010, ambele emise în numele S.C. L. S.R.L. Bucureşti pentru client S.C. D. S.R.L., pentru produsul "ţevi şi fitinguri"

- Declaraţia de conformitate nr. 422/05.09.2009, emisă în numele S.C. E. S.R.L. Bacău către S.C. D. S.R.L., pentru produsele "tablă", "ţevi", "panouri de gard", "stâlpi metalici"

- Declaraţia de conformitate nr. 4821/10.02.2010, emisă în numele S.C. M. S.A. Bucureşti pentru beneficiar S.C. D. S.R.L., pentru produsul "ciment"

- Declaraţia de conformitate nr. 245/04.03.2010, emisă în numele S.C. N. S.R.L. Satu Mare pentru client S.C. D. S.R.L., pentru produsele "sisteme de instalaţii sanitare"

- Declaraţiile de conformitate nr. 450/25.01.2010 şi nr. 451/25.01.2010, ambele emise în numele S.C. O. S.R.L. Hârlău, jud. Iaşi către beneficiar S.C. D. S.R.L., pentru produsele "profile, corniere, etc" şi "poartă portantă, tablou electric, siguranţe electrice"

- Declaraţia de conformitate nr. 1970/01.03.2010, emisă în numele S.C. P. S.R.L. către S.C. D. S.R.L., pentru produsul "folie, diluant, marmură, etc" şi

- Facturile fiscale seria x nr. x/03.09.2009 (în valoare totală de 57.120 RON, având ca obiect achiziţia de "balast") şi nr. x/10.06.2009 (în valoare totală de 116.203,45 RON, având ca obiect achiziţia de "balast şi piatră concasată"), ambele emise de S.C. Q. S.R.L. către S.C. D. S.R.L.

III. În faza cererii de plată nr. x/10.12.2010 - Tranşa a III-a:

- Declaraţia de conformitate nr. 422/05.09.2009, emisă în numele S.C. E. S.R.L. Bacău către S.C. D. S.R.L., pentru produsele "tablă", "ţevi", "panouri de gard", "stâlpi metalici"

- Declaraţiile de conformitate nr. 2482/30.09.2009 şi nr. 3060/01.02.2010, ambele emise în numele S.C. H. S.R.L. Focşani către beneficiar S.C. D. S.R.L., pentru produsele "tablă galvanizată" şi "pubela ecologică, fitinguri şi ţeava, robineţi, etc"

- Declaraţia de conformitate nr. 672299/15.01.2010, emisă în numele S.C. L. S.R.L. Bucureşti pentru client S.C. D. S.R.L., pentru produsul "ţevi şi fitinguri"

- Declaraţia de conformitate nr. 451/25.01.2010, emisă în numele S.C. O. S.R.L. Hârlău, jud. Iaşi către beneficiar S.C. D. S.R.L., pentru produsele "poartă portantă, tablou electric, siguranţe electrice"

- Declaraţia de conformitate nr. BSBB 112533/11.04.2010 şi Certificatele de garanţie nr. x/02.12.2010 şi nr. y/02.10.2010, toate emise în numele S.C. R. S.R.L. Constanţa către S.C. D. S.R.L., pentru produsele "ţevi şi fitinguri din polipropilenă reticulata", "boiler" şi "hidrofor"

- Declaraţiile de conformitate nr. 1376/10.09.2010 şi nr. 1467/14.10.2010, ambele emise în numele S.C. S. către S.C. D. S.R.L., pentru produsele "cutie hidrant 24 buc." şi "cutie hidrant 24 buc şi sprinkler 744 buc."

- Declaraţia de conformitate nr. IGDF/20107964 din data de 23.09.2010, emisă în numele S.C. T. S.R.L. Ilfov către client S.C. D., pentru produsele "reducţie, robinet, ventilator, etc"

- Declaraţiile de conformitate nr. 75/08.11.2010 (pentru produsul "cameră supraveghere interior, etc"), nr. 81/17.11.2010 (pentru produsul "lavoar, etc"), nr. 87/22.11.2010 (pentru produsul "U.") şi nr. 91/25.11.2010 (pentru produsul "cablu energie, priză monofazată, dublu monofazată, trifazată, stâlp metalic, etc"), toate emise de S.C. D. S.R.L. pentru beneficiar S.C. V.;

- Rapoartele de încercare nr. 270, 271, 272, 273, 274 şi 275, toate din 24.05.2010, nr. 276, 277, 278 şi 279, toate din 25.05.2010 şi nr. 317 din 02.12.2010, toate emise în numele Laboratorului de încercări W. pentru beneficiar S.C. D. S.R.L. pentru încercarea produsului "beton"

- Declaraţiile de conformitate nr. 78/10.11.2010 (pentru produsul "uscător cherestea"), nr. 79/11.11.2010 (pentru produsul "jgheab din tablă ambutisata") şi nr. 80/12.11.2010 (pentru produsul "tuburi prefabricate"), toate emise de S.C. D. S.R.L. pentru beneficiar S.C. V. S.R.L. şi

- Cartea tehnică uscător cherestea (cuprinzând memoriul tehnic, caracteristici tehnice, structura de rezistenţă, condiţii montaj şi exploatare), emisă în numele S.C. X. S.R.L. pentru beneficiar S.C. D. S.R.L.

IV. În faza cererii de plată nr. x/17.11.2011 - Tranşa a IV-a:

- Declaraţiile de conformitate nr. 1/12.02.2011 (pentru produsul "centrală detecţie incendiu"), nr. 2/12.02.2011 (pentru produsul "sistem antiefracţie"), nr. 3/12.02.2011 (pentru produsul "montaj pompă submersibilă"), nr. 4/12.02.2011 (pentru produsul "separator de hidrocarburi"), nr. 5/12.02.2011 (pentru produsul "accesorii separator de hidrocarburi - cămin testare subteran"), nr. 6/12.02.2011 (pentru produsul "accesorii separator de hidrocarburi - sistem de aspirare a uleiului"), nr. 7/12.02.2011 (pentru produsul "soclu tripolar"), nr. 8/12.02.2011 (pentru produsul "separator tripolar"), nr. 9/12.02.2011 (pentru produsul "contor electronic ABB"), nr. 10/12.02.2011 (pentru produsul "post transformare în anvelopă de beton"), nr. 11/12.02.2011 (pentru produsul "cabluri şi fişe electrice") şi nr. 12/12.02.2011 (pentru produsul "burlane din tablă, uşi exterioare, tâmplărie exterioară, tâmplărie PVC"), toate emise de S.C. D. S.R.L. pentru V. S.R.L.

În temeiul art. 274 alin. (1) teza I C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 6.980 RON, din care 3000 RON reprezentând cheltuieli judiciare din faza de urmărire penală şi 3980 RON reprezentând cheltuieli judiciare din faza de judecată în primă instanţă.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.

Împotriva deciziei penale nr. 339 din 06 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2018, inculpatul A. a formulat cerere de recurs în casaţie, invocând motivul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

În motivarea cererii de recurs în casaţie, a susţinut că motivarea deciziei penale în legătură cu situaţia de fapt reţinută trebuie să identifice şi să arate toate elementele de tipicitate ale infracţiunii pentru ca existenţa acestora să poată fi analizată în raport cu incriminarea prevăzută de legiuitor, cazul de casare prevăzut de pct. 7 al art. 438 C. proc. pen. aplicându-se şi în situaţia în care motivarea este omisivă, în sensul că nu se referă la anumite elemente şi situaţii care intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii.

Recurentul inculpat a mai arătat că instanţa de apel s-a mărginit să constate faptul că anumite acte sau documente false au fost depuse la cererile de finanţare, fără a identifica modalitatea în care respectivele documente ar fi ajuns în posesia inculpatului şi nici modalitatea în care acestea au fost remise beneficiarului sau consultantului în scopul atingerii obiectivului infracţional. Prin urmare, motivarea Curţii de Apel Suceava vizând reţinerea situaţiei de fapt şi a vinovăţiei inculpatului nu acoperă cerinţele de tipicitate ale normei de incriminare, fiind incident cazul de casare invocat.

Totodată, recurentul inculpat a arătat că, pentru o motivare completă şi stabilirea întregului traseu infracţional în măsură să permită o analiză raportată la tipicitatea infracţiunii, toate elementele ce ţin de latura obiectivă a acesteia trebuie determinate, o expunere trunchiată sau incompletă a traseului infracţional conducând la constatarea inexistenţei elementelor constitutive ale infracţiunii.

Prin încheierea din 17 februarie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2018, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 339 din 6 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2018.

Analizând recursul în casaţie formulat de inculpatul A., în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, în considerarea celor ce succed:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac în anulare, care poate fi exercitată în cazurile limitativ prevăzute de lege, al cărei scop este, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 433 C. proc. pen., judecarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Faţă de scopul căii de atac a recursului în casaţie, respectiv îndreptarea erorilor de drept comise la soluţionarea cauzei, în prealabil, se impune precizarea că, orice chestiune de fapt analizată de instanţa de fond, respectiv apel, intră în puterea lucrului judecat şi excede cenzurii instanţei investită cu judecarea recursului în casaţie.

Limitarea obiectului judecăţii în recursul în casaţie la cazurile strict prevăzute de lege înseamnă că nu orice presupusă încălcare a legii substanţiale sau a legii de procedură penală constituie temei pentru a casa hotărârea recurată, ci numai acele încălcări corespunzătoare unuia dintre cazurile de casare prevăzute de lege, fiind, aşadar, exclusă rejudecarea unei cauze pentru a treia oară, în parametrii în care a avut loc judecata în fond şi apel.

Cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., conform căruia o hotărâre este supusă casării în situaţia în care "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală" se circumscrie situaţiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă prevăzută de norma de incriminare, când instanţa a ignorat o normă care conţine dispoziţii de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv al infracţiunii, astfel încât nu se mai realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi noua configurare legală a tipului respectiv de infracţiune. Art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. nu poate fi invocat pentru a se obţine schimbarea încadrării juridice a faptei sau pentru a se constata incidenţa unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instanţelor de fond şi de apel.

În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut că "dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. exclud în totalitate din sfera de cenzură a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie modificarea situaţiei de fapt, în acest stadiu putându-se analiza doar dacă faptele, astfel cum au fost reţinute de către instanţa de apel, sunt prevăzute ca infracţiuni, dacă acestea corespund tiparului de incriminare ori întrunesc - din punct de vedere obiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului." (decizia nr. 350/RC/2015 - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, www.x.ro).

De asemenea, s-a statuat că "dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. nu permit o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator şi stabilirea unei situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, examinarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, statuările în fapt neputând fi cenzurate în niciun fel. (...)Verificările pe care instanţa de recurs în casaţie le face din perspectiva noţiunii de faptă care nu este prevăzută de legea penală vizează atât incriminarea abstractă, respectiv dacă conduita este prevăzută de vreo normă de incriminare, cât şi condiţiile de tipicitate obiectivă, respectiv identitatea dintre conduita propriu-zisă şi elementele de conţinut ale incriminării sub aspectul laturii obiective (nu însă şi în ceea ce priveşte latura subiectivă, lipsa de tipicitate subiectivă constituind o teză distinctă prevăzută în art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. şi care nu a fost preluată în art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.)" (decizia nr. 78/RC/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, www.x.ro).

Prin urmare, pe calea recursului în casaţie nu se poate tinde la reevaluarea unor elemente sau împrejurări de fapt ce au fost stabilite cu autoritate de lucru judecat, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este abilitată să dea o nouă interpretare materialului probator şi să reţină o stare de fapt diferită de cea descrisă şi valorificată în hotărârea atacată.

Totodată, instanţa supremă notează că aprecierea asupra laturii subiective este, de asemenea, atributul exclusiv al instanţelor de fond şi nu poate fi cenzurată în calea de atac extraordinară a recursului în casaţie, presupunând în mod necesar reevaluarea probatoriului.

Pornind de la aspectele teoretice expuse, în limitele criticilor formulate prin prisma cazului de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte constată că motivele invocate de inculpatul A. vizează, în esenţă, temeinicia deciziei penale recurate, şi nu chestiuni de legalitate.

Se reţine, astfel, că susţinerile recurentului inculpat nu se circumscriu unor aspecte de nelegalitate din perspectiva neprevederii faptei în legea penală, ci, practic, se solicită o rejudecare a cauzei în parametrii unei căi ordinare de atac. Mai exact, criticile în sensul că motivarea instanţei de apel vizând reţinerea situaţiei de fapt şi a vinovăţiei inculpatului nu acoperă cerinţele de tipicitate ale normei de incriminare constituie, în realitate, o solicitare de rejudecare a cauzei prin reaprecierea şi cenzurarea probelor, cu consecinţa dispunerii unei soluţii favorabile inculpatului.

Deşi recursul în casaţie este întemeiat pe dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în ansamblul lor, motivele tind la reanalizarea împrejurărilor de fapt, în opinia recurentului inculpat, soluţia de condamnare pronunţată de instanţa de apel este urmarea unei motivări omisive, fără referire la anumite elemente şi situaţii care intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii, atrăgând, astfel, incidenţa cazului invocat.

Însă, reevaluarea situaţiei de fapt reţinută în cauză, cu titlu definitiv, de către instanţa de apel şi concordanţa cu probele administrate, precum şi interpretarea dată acesteia prin hotărârea definitivă, nu mai pot constitui motive de cenzură din partea instanţei supreme în actuala procedură a recursului în casaţie. Instanţa de casare nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă, din punct de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare.

Concluzionând, în raport de considerentele anterioare, sub aspectul situaţiei de fapt, Înalta Curte constată că, în esenţă, instanţa de apel a reţinut că, inculpatul A., în perioada august 2009 - noiembrie 2011, în calitate de administrator al constructorului S.C. D. S.R.L. Bucureşti, cu intenţie, i-a ajutat şi le-a înlesnit numitului Y. şi persoanei juridice S.C. V. S.R.L., săvârşirea, fără vinovăţie, a infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în sensul că a obţinut şi a pus la dispoziţia acestora, înscrisuri false (declaraţii de conformitate, de performanţă, rapoarte de încercare, etc) prin care a atestat în mod nereal provenienţa materialelor, materiilor prime şi a altor produse în cadrul lucrărilor executate în baza Contractului de execuţie lucrări nr. x/20.08.2009 în cadrul obiectivului "Înfiinţare fabrică de procesare primară a lemnului, jud. Suceava prin schema de ajutor de stat XS28/123F/2008", cunoscând că aceste documente sunt false şi vor ajuta la simularea circuitului documentar şi financiar al relaţiilor comerciale şi la îndeplinirea, în mod nereal, a condiţiilor de eligibilitate în cadrul cererilor de plată de către beneficiar în vederea decontării, pe nedrept, a cheltuielilor din fonduri europene nerambursabile.

Faptele săvârşite au avut drept rezultat încasarea efectivă de către beneficiarul S.C. V. S.R.L. de la autoritatea contractantă, pe nedrept, la data de 26.11.2009, în derularea contractului de finanţare menţionat, a sumei de 511.015,74 RON (Tranşa I), la data de 29.04.2010 a sumei de 819.710,35 RON (Tranşa a II-a), la data de 18.02.2011 a sumei de 249.452,17 RON (Tranşa a-III-a), reprezentând contribuţia de 50% din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din valoarea cheltuielilor eligibile cu achiziţii lucrări facturate de S.C. D. S.R.L. Bucureşti.

Acuzaţiile aduse inculpatului A. au fost analizate de instanţa de apel în raport de cele 4 cereri de plată din cadrul proiectului "Înfiinţare fabrică de procesare primară a lemnului, jud. Suceava, prin Schema de ajutor de stat XS28/123F/2008, depuse de beneficiarul S.C. V. S.R.L., prin reprezentant Y.

Faţă de situaţia de fapt reţinută în cauză şi pe baza probatoriului administrat, instanţa de apel a stabilit că, în drept, fapta inculpatului A. întruneşte elementele constitutive ale participaţiei improprii la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

Instanţa de apel a avut în vedere că elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 constă, potrivit legilor succesive intervenite până la judecarea definitivă a cauzei, în variantele comisive alternative de folosire sau prezentare de documente sau declaraţii necorespunzătoare adevărului, respectiv de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, reţinând că cerinţele de tipicitate ale laturii obiective sunt îndeplinite indiferent dacă documentele sau declaraţiile folosite sau prezentate sunt falsificate (respectiv, înscrisurile au fost supuse unor acţiuni prealabile de contrafacere a scrierii sau subscrierii ori de alterare în orice mod), inexacte (adică, fără a fi falsificate, ele nu au fost întocmite corect) sau incomplete (atunci când nu cuprind toate datele şi informaţiile necesare pentru corecta evaluare a stării de fapt).

În aceste coordonate, având în vedere baza factuală reţinută în cauză de instanţa de apel, Înalta Curte constată că fapta inculpatului A. se circumscrie elementelor de tipicitate a infracţiunii prevăzute de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 339 din 06 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2018.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 157 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 339 din 06 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2018.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 157 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 martie 2022.

Procesat de GGC - LM