Aggravated smuggling conviction and refusal to apply simplified sentencing procedure for partial confession

Deliberând asupra cererilor de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B.,

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penale nr. 56 din 07 august 2020, pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 270 alin. (3), rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, printre alţii, a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., constând în dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 ani, care se va executa potrivit dispoziţiilor art. art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen. după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei ori după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., constând în dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei, care se execută potrivit dispoziţiilor art. 65 alin. (3) din C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. raportat art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată de 5 ani închisoare, durata reţinerii şi a arestării preventive de la data de 20.06.2019 până la 20.07.2019, inclusiv.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. a fost achitată inculpata B., pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată, prevăzută de art. 270 alin. (3), rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006.

S-a constatat că inculpata B. a fost reţinută, în cauză, pe o perioadă de 24 ore, de la data de 20.06.2019, ora 23:30, până la data de 21.06.2019, ora 23:30 şi s-a aflat în arest preventiv de la 21.06.2019 la 27.06.2019, inclusiv.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. d) din C. proc. pen. rap. la art. 112 lit. f) din C. pen., s-a dispus confiscarea următoarelor cantităţi de ţigarete:

- 19500 pachete marca x(391.800 ţigarete), fără timbre fiscale româneşti;

- 5010 pachete marca x (100.200 ţigarete), fără timbre fiscale româneşti;

- 17430 pachete marca x (348.600 ţigarete), fără timbre fiscale româneşti;

- 1290 pachete marca x (25.800 ţigarete), fără timbre fiscale româneşti; provenite din contrabandă şi ridicate de la inculpatul A. la data de 20.06.2019 şi predate DRV Craiova - Biroul Vamal Olt prin procesul-verbal din data de 20.06.2019;

- 1300 pachete marca x (26.000 ţigarete), fără timbre fiscale româneşti,

- 20 pachete marca x (400 ţigarete), fără timbre fiscale româneşti; provenite din contrabandă şi ridicate de la inculpatul A. la data de 20.06.2019 şi predate DRV Craiova - Biroul Vamal Olt prin procesul-verbal din data de 26.06.2019.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. d) din C. proc. pen. rap. la art. 1121 din C. pen., s-a respins solicitarea de luare a măsurii de siguranţă a confiscării extinse formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) rap. la art. 249 din C. proc. pen. s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, din data de 03.07.2019.2019, instituită cu privire la următoarele autoturisme:

- autoturism marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x;

- autovehicul marca, x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x;

- autovehicul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x;

- autovehicul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x;

- autovehicul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) rap. la art. 249 din C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, din data de 03.07.2019, instituită asupra următoarelor conturi aparţinând inculpatului A.:

- x - C. SA;

- x- C. SA;

- x-D. SA;

- x-E. SA;

- x-F.;

- x-F.;

- x-F.;

- x-F.;

- x-G. SA;

- x-G. SA;

- x-G. SA;

- x-H. SA;

- x-H. SA, precum şi asupra tuturor conturilor bancare ale inculpatului A. din România.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) rap. la art. 249 din C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, din data de 09.07.2019, instituită cu privire la următoarele bunuri imobile:

- teren în suprafaţă de 28.600 mp, situat pe raza comunei Milcov, judeţul Olt,

- casa de locuit compusă din cinci camere, baie şi bucătărie, în suprafaţă de 159 mp, cu valoare de impunere de 105.000 RON, situată pe raza comunei Milcov, judeţul Olt,

- construcţie anexă compusă din două camere în suprafaţă de 90 mp, cu valoare de impunere de 18.000 RON, situată pe raza comunei Milcov, judeţul Olt,

- teren arabil intravilan în suprafaţă de 10.000 mp, situat pe raza comunei Milcovu din Deal, judeţul Olt,

- teren în suprafaţă de 2800 mp (în acte), 2.782 mp (măsurat), situat în comuna Milcov, sat Ulmi, judeţul Olt,

- teren în suprafaţa de 600 mp (în acte), 653 mp (măsurat), situat în comuna Milcov, sat Ulmi, judeţul Olt,

- imobil, compus din 2 camere şi dependinţe, în suprafaţă utilă de 49,01 mp şi balcon în suprafaţă utilă de 3,32 mp, rezultând o suprafaţă totală de 52,42 mp şi terenul aferent locuinţei, situat în Municipiul Slatina, judeţul Olt, cu valoare impozabilă 113.089 RON,

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) şi f) rap. la art. 249 şi art. 255 din C. proc. pen., s-a revocat măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, din data de 03.07.2019, cu privire la suma de 23.200 RON şi s-a dispus restituirea sumei de 23.200 RON către inculpata B.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. f) din C. proc. pen. rap. la art. 255 din C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul A. a telefonului mobil marca x, aparţinând inculpatului A., ridicat prin procesul-verbal din data de 20.06.2019, ambalat în plic şi sigilat cu sigiliul M.A.I. 19329.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. f) din C. proc. pen. rap. la art. 255 din C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpata B. a telefonului mobil marca x, aparţinând inculpatei B., ridicat prin procesul-verbal din data de 20.06.2019 ambalat în plic şi sigilat cu sigiliul M.A.I. x.

S-a constatat, că inculpatul A. a achitat suma de 73463 RON, reprezentând despăgubiri civile către partea civilă.

În baza art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 19 şi art. 25 din C. proc. pen., raportat la art. 1349 şi 1357 din C. civ., s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, cu sediul în Craiova, str. x, jud. Dolj şi au fost obligaţi inculpaţii A. şi I., în solidar, la plata sumei de 383859 RON, sumă actualizată cu dobânda legală şi penalităţile de întârziere calculate de la data de 20.06.2019 până la plata efectivă a sumei datorate, cu titlu de daune materiale.

A fost obligat inculpatul A. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 7166 RON.

Cheltuielile judiciare în cuantum de 7166 RON pentru inculpata B., au rămas în sarcina statului.

Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, prima instanţă a reţinut următoarele:

În perioada 13.06.2019 - 20.06.2019, inculpatul A. a deţinut, transportat, depozitat, vândut şi predat inculpatei I. diferite cantităţi de ţigarete ce nu aveau aplicate timbre fiscale emise de autorităţile române, aceasta preluând, depozitând şi comercializând diferite cantităţi de ţigarete ce nu aveau aplicate timbre fiscale emise de autorităţile române, în urma percheziţiilor efectuate fiind descoperită cantitatea totală de 892800 ţigări fără timbru fiscal compusă din: cantitatea de 400 pachete (8000 ţigarete), fără timbru fiscal, la punctul de lucru al societăţii din Piaţa "Zahana", din Municipiul Slatina, judeţul Olt depozitate în plafonul fals al clădirii, în pungi de plastic de culoare gri şi cutii de carton compusă din cantitatea de 90 pachete (1800 ţigarete) marca x, fără timbru fiscal, 90 pachete (1800 ţigarete) marca x, fără timbru fiscal, 90 pachete (1800 ţigarete) marca x, fără timbru fiscal şi 130 pachete (2600 ţigarete) marca x fără timbru fiscal, cantitatea de 2.090 pachete ţigarete fără timbru de marcaj fiscal (41.800 ţigarete) compusă din: cantitatea de 23.800 ţigarete marca, x", 6000 ţigarete marca "x", 6000 ţigarete marca "x" şi 6000 ţigarete marca "x" depozitată în autoturismul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie saşiu x, parcat pe strada x, din Municipiul Slatina, judeţul Olt, în faţa "Bazarului de haine",cantitatea de 17.020 pachete (340.400 ţigarete) marca, x", fără timbru de marcaj fiscal, depozitată în autoutilitara marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x, parcată pe strada x, din Municipiul Slatina, judeţul Olt, în zona, J.",cantitatea de 20.500 pachete ţigarete marca, x", fără timbru de marcaj fiscal (410.000 ţigarete) depozitate în autoutilitara marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x, parcată pe strada x, din Municipiul Slatina, judeţul Olt, în zona, J.,cantitatea de 4.620 pachete de ţigarete marca "x", fără timbru de marcaj fiscal (92.400 ţigarete) depozitate în autoutilitara marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x, parcată în parcarea situată în faţa Direcţiei de Impozite şi Taxe a Municipiului Slatina, judeţul Olt.

Inculpatul A. a deţinut şi depozitat, în perioada 13.06.2019 - 20.06.2019, în autoturismul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, cantitatea de 2.090 pachete ţigarete fără timbru de marcaj fiscal (41.800 ţigarete) compusă din: cantitatea de 23.800 ţigarete marca, x;, 6000 ţigarete marca, x", 6000 ţigarete marca "x" şi 6000 ţigarete marca "x", parcat pe strada x, din Municipiul Slatina, judeţul Olt, în faţa "Bazarului de haine"(proces-verbal de percheziţie a vehiculului, dosar de urmărire penală), în autoturismul marca marca "x", cu numărul de înmatriculare x, parcat în parcarea situată în faţa Direcţiei de Impozite şi Taxe a Municipiului Slatina, judeţul Olt, cantitatea de 4.620 pachete de ţigarete marca "x", fără timbru de marcaj fiscal (92.400 ţigarete), conform proces-verbal de percheziţie a vehiculului, dosar de urmărire penală şi la punctul de lucru al SC K. SRL situat în municipiul Statina, în zona Piaţa Zahana, cantitatea totală de 800 de pachete de ţigări mărcile x, cu ocazia percheziţiei efectuate fiind descoperite 10 pachete de ţigări marca x şi 10 pachete de ţigări marca x în toaletă, în buzunarul unei jachete, iar în tavanul fals al magazinului a fost găsită cantitatea de 380 pachete depozitate într-o plasă de culoare gri, aspecte reliefate în planşele foto întocmite cu ocazia percheziţiei (proces-verbal dosar de urmărire penală), acesta comercializând personal la punctul de lucru anterior menţionat ţigări fără timbru, ce erau transportate cu autoturismul cu nr. de înmatriculare x şi predate către inculpata I., vânzătoare la punctul de lucru al SC K. SRL, în timpul nopţii, aceasta din urmă preluând, depozitând şi comercializând, în perioada 13.06.2019 - 20.06.2019, ţigări fără timbru fiscal, veniturile obţinute din această activitate fiind înmânate inculpatului A., alături de veniturile obţinute din vânzarea celorlalte produse comercializate la magazin, recunoscute de inculpaţii A. şi I.

De asemenea, inculpatul A. a deţinut şi depozitat, în perioada 13.06.2019 - 20.06.2019, în autoturismul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, parcat pe strada x, din Municipiul Slatina, judeţul Olt, în zona, J.", cantitatea de 17.020 pachete (340.400 ţigarete) marca "x", fără timbru de marcaj fiscal (proces-verbal de percheziţie a vehiculului, dosar de urmărire penală) şi în autoturismul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, cantitatea de 20.500 pachete ţigarete marca, x" (410.000 ţigarete), fără timbru de marcaj fiscal, (proces-verbal de percheziţie a vehiculului, dosar de urmărire penală), aspecte nerecunoscute de inculpat, dar care rezultă din procesele-verbale de percheziţie anterior menţionate, care se coroborează cu procesul-verbal din data de 17.06.2019 în care este menţionat că inculpatul, în jurul orei 19:30, s-a deplasat pe str. x şi a deschis uşile din spate ale autoutilitarei cu nr. de înmatriculare x de unde a luat câteva pungi de culoare neagră pe care le-a depozitat în autoturismul cu nr. de înmatriculare x şi s-a deplasat la magazinul din Piaţa Zahana, din care rezultă că inculpatul folosea autoturismul pentru a depozita în interiorul acestuia ţigări fără marcaj fiscal, ce erau transportate la punctul de lucru în vederea comercializării, ţigările depozitate fiind ulterior descoperite cu ocazia percheziţiei efectuate asupra autoturismului cu nr. de înmatriculare x, în data de 20.06.2019.

Procesele-verbale de percheziţie se coroborează şi cu procesul-verbal din data de 13.06.2019 în care este menţionat că inculpatul, în jurul orei 20:50, s-a deplasat pe str. x şi a deschis uşile din spate ale autoutilitarei cu nr. de înmatriculare x de unde a luat câteva pungi de culoare neagră pe care le-a depozitat în autoturismul cu nr. de înmatriculare x şi s-a deplasat la magazinul din Piaţa Zahana, ulterior, după aproximativ 30-40 de minute a deschis uşile din spate ale autoturismului cu nr. de înmatriculare x de unde a luat câteva pungi de culoare neagră pe care le-a transportat apoi la magazinul din Piaţa Zahana, ţigările depozitate fiind ulterior descoperite cu ocazia percheziţiei efectuate asupra autoturismului cu nr. de înmatriculare x, în data de 20.06.2019.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere următoarele probe: declaraţia martorei L. care a menţionat că inculpatul A. aducea frecvent diferite cantităţi de ţigări fără timbru, aprovizionarea punctului de lucru, din mun. Slatina, în zona HH., al cărui administrator este inculpatul, făcându-se în timpul nopţii, ţigările fiind depozitate în plafonul fals al chioşcului, vânzarea ţigărilor fiind realizată de inculpatul A. şi inculpata I., vânzătoare a societăţii comerciale deţinute de inculpat, banii rezultaţi în urma vânzării ţigărilor fără timbru fiscal fiind predaţi inculpatului A.. Declaraţia martorei s-a coroborat cu procesele-verbale de redare a interceptărilor comunicaţiilor efectuate în cauză, precum şi cu declaraţia martorului M., dată în cursul urmăririi penale, care a menţionat că la magazinul soţilor S. se vindeau ţigări de contrabandă, de unde îşi achiziţiona şi acesta ţigări, inculpatul A. folosind mai multe autoturisme pentru a depozita ţigarete de contrabandă în acestea, precizând că numărul de înmatriculare al unuia dintre autoturismele folosite de inculpat este x, autoturism cu privire la care inculpatul A. a recunoscut deţinerea ţigărilor fără timbru fiscal. Declaraţia martorului M., dată în cursul judecăţii a fost înlăturată, având în vedere că martorul nu a menţionat un motiv întemeiat pentru care a revenit asupra declaraţiei iniţiale, declaraţia dată în faţa instanţei necoroborându-se cu restul materialului probatoriu administrat în cauză, nici cu declaraţia inculpatul A. prin care a recunoscut parţial acuzaţia adusă, cu privire la ţigările fără timbru fiscal descoperite în autoturismul cu nr. de înmatriculare x, declaraţia dată în cursul urmăririi penale fiind cea mai apropiată de momentul săvârşirii infracţiunii, având menţiuni concrete cu privire la situaţia de fapt reţinută de instanţă şi care rezultă din coroborarea întregului material probatoriu administrat în cauză, astfel că a fost înlăturată declaraţia dată în faza de judecată.

Probele menţionate anterior s-au coroborat şi cu declaraţia martorului N. (care a declarat că avea cunoştinţă de faptul că inculpatul A. comercializează ţigări fără timbru fiscal, solicitându-i ajutorul pentru a descărca mai multe cartuşe de culoare albă, instanţa urmând a înlătura declaraţia dată de martor în cursul judecăţii, care nu se coroborează cu restul probatoriului administrat în cauză, având în vedere că martorul nu a menţionat motive întemeiate pentru schimbarea declaraţiei date în cursul urmăririi penale.

Probele anterior menţionate s-au coroborat cu procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi a unor vehicule întocmite în cauză, menţionându-se cantitatea totală de 892800 ţigări fără timbru fiscal descoperite la punctul de lucru al SC K. SRL şi în autoturismele marca "x", cu numărul de înmatriculare x, marca "x", cu numărul de înmatriculare x, marca "x", cu numărul de înmatriculare x, marca "x", cu numărul de înmatriculare x şi cu procesul-verbal de predare către Biroul Vamal Olt şi procesul-verbal de predare către Biroul Vamal Olt. În ceea ce priveşte cantitatea de 142.200 ţigarete fără timbru fiscal compusă din: 7800 ţigarete marca x, 25600 ţigarete marca x, 100200 ţigarete marca x, 8600 ţigarete marca x, descoperite la punctul de lucru al SC K. SRL şi în autoturismele cu numărul de înmatriculare x şi cu numărul de înmatriculare x, aceasta se coroborează şi cu declaraţia inculpatului A.. În ceea ce priveşte deţinerea de către inculpatul A. a cantităţii de 740.400 de ţigări, descoperită cu ocazia percheziţiilor efectuate asupra vehiculelor cu nr. de înmatriculare x şi y, instanţa a reţinut că procesele-verbale de percheziţie se coroborează cu procesul-verbal din data de 17.06.2019, în care este menţionat că inculpatul, în jurul orei 19:30, s-a deplasat pe str. x şi a deschis uşile din spate ale autoutilitarei cu nr. de înmatriculare x de unde a luat câteva pungi de culoare neagră pe care le-a depozitat în autoturismul cu nr. de înmatriculare x şi s-a deplasat la magazinul din Piaţa Zahana, din care rezultă că inculpatul folosea autoturismul pentru a prelua din interiorul lui ţigări fără marcaj fiscal depozitate în acel autoturism, ţigări ce ulterior au fost descoperite cu ocazia percheziţiei efectuate asupra autoturismului cu nr. de înmatriculare x şi cu procesul-verbal din data de 13.06.2019, în care este menţionat că inculpatul, în jurul orei 20:50, s-a deplasat pe str. x şi a deschis uşile din spate ale autoutilitarei cu nr. de înmatriculare x de unde a luat câteva pungi de culoare neagră pe care le-a depozitat în autoturismul cu nr. de înmatriculare x şi s-a deplasat la magazinul din Piaţa Zahana, ulterior, după aproximativ 30 - 40 de minute a deschis uşile din spate ale autoturismului cu nr. de înmatriculare x de unde a luat câteva pungi de culoare neagră pe care le-a transportat apoi la magazinul din Piaţa Zahana.

Declaraţiile martorilor anterior menţionaţi s-au coroborat cu procesele-verbale de redare a interceptărilor comunicaţiilor, cu procesele-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare şi asupra vehiculelor, cu declaraţiile inculpatei I., care a recunoscut în integralitate acuzaţiile aduse, precum şi cu declaraţiile inculpatului A., care a recunoscut parţial acuzaţia în materie penală formulată prin rechizitoriul întocmit.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului A., care în perioada 13.06.2019 - 20.06.2019, a deţinut, transportat, depozitat, vândut şi predat inculpatei I. în vederea comercializării ţigări, mărcile x, fără a avea timbre fiscale, mărfuri ce trebuiau a fi plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, în urma percheziţiilor efectuate fiind descoperită cantitatea totală de 892.800 ţigări fără timbru fiscal, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (3) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006.

Potrivit dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.

Potrivit dispoziţiilor art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, faptele prevăzute la art. 270 - 273, săvârşite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

În considerentele Deciziei nr. 32 din data de 11 decembrie 2015, pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Î.C.C.J. a reţinut că obiectul juridic al infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, asimilată infracţiunii de contrabandă, este unul complex deoarece apără, atât regimul administrării impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului consolidat al statului, cât şi regimul frontierei de stat. Ca şi în cazul infracţiunii de contrabandă în variantele normative prevăzute de art. 270 alin. (1) şi art. 270 alin. (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, prin infracţiunea asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din aceeaşi lege, se urmăreşte sustragerea de la plata taxelor datorate statului, cunoscând că bunurile sau mărfurile care trebuie plasate sub un regim vamal provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.

De asemenea, în cuprinsul deciziei anterior menţionate s-a reţinut că obiectul material al infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României este reprezentat de bunurile sau de mărfurile care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia. Se consideră că atributul obiectului material al infracţiunii constând în provenienţa din contrabandă ori în destinarea săvârşirii contrabandei nu este în legătură cu infracţiunea de contrabandă, întrucât, în cuprinsul dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, legiuitorul se referă la "contrabandă", iar nu la "infracţiunea de contrabandă".

În decizia anterior menţionată, s-a reţinut că urmarea imediată a infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României constă într-o stare de pericol pentru regimul vamal legal şi pentru încrederea în mărfurile ce sunt introduse în circuitul comercial, infracţiunea asimilată în discuţie fiind o infracţiune de pericol şi nu de rezultat. Aşadar, se consideră că infracţiunea asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 nu este condiţionată de existenţa infracţiunii de contrabandă incriminate în art. 270 alin. (1) şi de art. 270 alin. (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, ci presupune, după caz, ca bunurile sau mărfurile care trebuie plasate sub un regim vamal: - să provină din contrabandă, în sensul că au fost introduse în ţară prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal sau au fost introduse în ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la control vamal, indiferent de valoarea în vamă a acestora; - să fie destinate săvârşirii contrabandei, în sensul că sunt menite să fie scoase din ţară prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal sau prin locurile stabilite pentru controlul vamal, dar prin sustragere de la control vamal, indiferent de valoarea în vamă a acestora. În ambele situaţii, făptuitorul cunoaşte provenienţa sau destinarea bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal.

De asemenea, în considerentele Deciziei nr. 32/2015, pronunţate pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a menţionat că, cunoaşterea provenienţei din contrabandă a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, ca şi cunoaşterea destinării acestora, respectiv pentru săvârşirea contrabandei, înseamnă cunoaşterea caracterului ilicit al provenienţei sau destinării lor, a faptului că a fost ocolit controlul vamal ori că bunurile sau mărfurile de acest tip sunt menite să eludeze controlul vamal, aspecte care pot rezulta din diferite împrejurări de fapt, instanţa urmând să ţină seama de aceste circumstanţe în procesul de stabilire a încadrării juridice a faptei în infracţiunea asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

S-a reţinut în decizia anterior menţionată că, ceea ce interesează este ca făptuitorul să fi ştiut că bunurile/mărfurile care trebuie plasate sub un regim vamal au fost introduse în ţară sau sunt menite a fi scoase din ţară în mod ilegal, prin ocolirea, evitarea controlului vamal, adică să fi cunoscut că bunurile/mărfurile provin din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, indiferent dacă, în raport, cu autorul acestei fapte prevăzute de legea penală aceasta are sau nu caracter penal.

Pentru existenţa infracţiunii asimilată contrabandei prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, este necesar ca activităţile incriminate să privească mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal, mărfuri care să provină din contrabandă, iar făptuitorul să fi cunoscut caracterul ilicit al provenienţei acestora, a faptului că a fost ocolit controlul vamal

Cunoaşterea provenienţei din contrabandă a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, ca şi cunoaşterea destinaţiei acestora, respectiv pentru săvârşirea contrabandei, înseamnă cunoaşterea caracterului ilicit al provenienţei, a faptului că a fost ocolit controlul vamal ori că bunurile sau mărfurile de acest tip sunt menite să eludeze controlul vamal, aspecte ce pot rezultă din diferite împrejurări de fapt, instanţa urmând a ţine seama de aceste circumstanţe în procesul de stabilire a încadrării juridice a faptei în infracţiunea asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

Susţinerea inculpatului A., prin intermediul apărătorilor aleşi, cu privire la lipsa cunoaşterii provenienţei din contrabandă a ţigărilor, s-a apreciat că este neîntemeiată, în condiţiile în care inculpatul cunoştea caracterul ilicit al provenienţei ţigărilor, care nu purtau timbru fiscal, erau ambalate în saci, i-au fost predate inculpatului la marginea oraşului, la un preţ mult inferior preţului de achiziţia al restului de ţigări comercializate la magazinul pe care îl deţinea, fără documente de achiziţie, ţigări ce erau depozitate apoi în plafonul fals al punctului de lucru şi în diverse autoturisme parcate în municipiul Slatina, fiind transportate de la acestea către punctul de lucru în timpul nopţii. Astfel, toate aceste împrejurări de fapt formează convingerea caracterului ilicit al provenienţei bunurilor ce trebuiau a fi plasate sub un regim vamal, respectiv a faptului că ţigările provin din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

În ceea ce priveşte reţinerea formei agravate prevăzute de dispoziţiilor art. 274 din Legea nr. 86/2006, instanţa a reţinut că din probatoriul administrat în cauză s-a făcut dovada că infracţiunea de contrabandă săvârşită de inculpatul A. s-a realizat împreună cu inculpata I., vânzătoare la punctul de lucru deţinut de inculpat, loc în care erau comercializate ţigările fără timbru fiscal.

Prima instanţă nu a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., având în vedere că prin încheierea de şedinţă din data de 06.03.2020, a fost respinsă cererea de aplicare a procedurii în cazul recunoaşterii învinuirii, iar situaţia de fapt reţinută de instanţă nu este aceeaşi cu situaţia de fapt recunoscută de inculpatul A. (care a recunoscut că a deţinut, transportat, depozitat, comercializat şi predat spre comercializare ţigările aflate în autoturismele cu nr. de înmatriculare x, x şi cele aflate în magazinul pe care îl deţine), în cuprinsul rechizitoriului şi în situaţia de fapt reţinută de instanţă fiind menţionată cantitatea totală de 892.800 ţigarete descoperită cu ocazia percheziţiilor efectuate.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei I., care în perioada 13.06.2019 - 20.06.2019, a preluat, a depozitat şi a vândut la punctul de lucru al societăţii comerciale al cărei administrator este inculpatul A., ţigări mărcile x, fără a avea timbre fiscale, mărfuri ce trebuiau a fi plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (3) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006.

În ceea ce priveşte reţinerea formei agravate prevăzute de dispoziţiilor art. 274 din Legea nr. 86/2006, instanţa a reţinut că din probatoriul administrat în cauză s-a făcut dovada că infracţiunea de contrabandă săvârşită de inculpată s-a realizat împreună cu inculpatul A., acesta fiind cel care preda ţigările în vederea comercializării şi încasa banii rezultaţi din vânzarea bunurilor, aspecte recunoscute de inculpata I.

Susţinerea inculpatei I., prin intermediul apărătorului ales, cu privire la lipsa cunoaşterii provenienţei din contrabandă a ţigărilor,s-a reţinut că este neîntemeiată, în condiţiile în care inculpata cunoştea caracterul ilicit al provenienţei ţigărilor, având în vedere că acestea nu aveau aplicate timbre fiscale româneşti, erau ambalate în saci, nu erau însoţite de documente de achiziţie (facturi fiscale), precum celelalte ţigări comercializate la punctul de lucru cu respectarea dispoziţiilor legale, erau depozitate în plafonul fals al punctului de lucru. Prin urmare, toate aceste împrejurări de fapt formează convingerea caracterului ilicit al provenienţei bunurilor ce trebuiau a fi plasate sub un regim vamal, respectiv a faptului că ţigările provin din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

La alegerea şi individualizarea pedepsei, prima instanţă a avut în vedere dispoziţiile art. 74 din C. pen., criteriile generale de individualizare a pedepsei, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, limitele de pedeapsă stabilite în condiţiile arătate mai sus, gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei aplicată inculpatului A., instanţa a avut în vedere dispoziţiile părţii generale a C. pen., limitele de pedeapsă fixate în Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României pentru această infracţiune, gradul de pericol social concret al faptei comise, obiectul juridic lezat, împrejurările şi modul de comitere, mobilul activităţii infracţionale, precum şi rezultatul socialmente periculos,precum şi valoarea prejudiciului cauzat, prejudiciu achitat parţial.

Instanţa a constatat că inculpatul a achitat suma de 73.463 RON, reprezentând despăgubiri civile solicitate de partea civilă, din totalul prejudiciului produs în cuantum de 457.322 RON, astfel că nu se vor putea reţine dispoziţiile art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen., având în vedere că inculpatul nu a achitat integral prejudiciul produs.

Având în vedere, pe de o parte, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului A., astfel cum a rezultat din fişa de cazier aflată la dosarul cauzei, acoperirea parţială prejudiciul produs, achitând suma de 73.463 RON, cu titlu de despăgubiri civile, iar pe de altă parte, gravitatea infracţiunii de contrabandă, precum şi cantitatea mare de ţigări fără timbru fiscal descoperită (884.600 ţigarete), prejudiciul total produs (reprezentat de neplata datoriei vamale compusă din taxele vamale, accize şi T.V.A.) în cuantum de 457.322 RON, la care se adaugă dobânda legală şi penalităţile de întârziere calculate până la plata efectivă a sumei datorate, precum şi modalitatea concretă de săvârşire a faptei, prin depozitarea unui cantităţi mari de ţigări fără timbru fiscal în autoturisme ce figurau în evidenţele fiscale, ca aparţinând altor persoane, ţigările luate din aceste autoturisme fiind transportate şi predate, în timpul nopţii, inculpatei I. în vederea comercializării, instanţa a apreciat că se impune condamnarea inculpatului.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei aplicate inculpatei I., instanţa a avut în vedere dispoziţiile părţii generale a C. pen., limitele de pedeapsă fixate în Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României pentru această infracţiune, gradul de pericol social concret al faptei comise, împrejurările şi modul de săvârşire a faptei, precum şi dispoziţiile art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., precum şi dispoziţiile 396 alin. (10) din C. proc. pen.

Prima instanţă a reţinut circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de dispoziţiile art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., respectiv împrejurările legate de fapta comisă care diminuează periculozitatea infractorului, în cauză, inculpata I. preluând, depozitând şi comercializând ţigări fără timbru fiscal, la magazinul deţinut de inculpatul A., unde desfăşura activitatea de vânzătoare, banii rezultaţi din comercializarea ţigărilor fiind predaţi inculpatului, fără ca aceasta să beneficieze de sumele de bani obţinute din comercializarea ţigărilor provenite din contrabandă, urmând a face aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. (1) din C. pen., respectiv reducerea limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită, cu o treime.

De asemenea, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., având în vedere că inculpata a recunoscut în totalitate săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa în cuprinsul rechizitoriului, solicitând ca judecarea cauzei să aibă loc doar în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor în circumstanţiere, astfel că va reduce limitele de pedeapsă cu o treime.

Având în vedere, pe de o parte, lipsa antecedentelor penale ale inculpatei I., astfel cum rezultă din fişa de cazier aflată la dosarul cauzei, înscrisurile depuse în circumstanţiere, faptul că este angajată cu contract de muncă, situaţia familială şi socială, fiind căsătorită şi având în întreţinere un copil minor cu vârsta de 10 ani, precum şi gravitatea infracţiunii săvârşite, instanţa a apreciat că se impune aplicare unei pedepse orientate către minimul special.

Referitor la inculpata B., instanţa a apreciat că se impune achitarea inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (3), rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, având în vedere că din probatoriul administrat în cauză nu s-a făcut dovada, dincolo de orice îndoială rezonabilă, a săvârşirii faptei de către inculpata B.

Potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., acţiunea penală pusă în mişcare nu poate fi exercitată în cazul în care nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 4 din C. proc. pen., după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerilor organelor judiciare se interpretează în favoarea inculpatului.

Potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

Astfel, cazul care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. se reţine în situaţia în care există un dubiu cu privire la săvârşirea de către inculpat a infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată.

În cauză, instanţa a apreciat că există un dubiu cu privire la săvârşirea de către inculpata B. a infracţiunii de contrabandă calificată, prevăzută de art. 270 alin. (3), rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, în condiţiile în care, din coroborarea întregului material probatoriu administrat în cauză, nu rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpata a săvârşit infracţiunea de contrabandă.

Astfel, din declaraţiile martorilor audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti nu a rezultat participarea la săvârşirea infracţiunii a inculpatei B.

În ceea ce priveşte declaraţia martorei L. dată în cursul urmăririi penale, instanţa a apreciat că nu rezultă suficiente elemente de fapt din care să se reţină întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă, în condiţiile în care martora a declarat cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale că în perioada în care aceasta era liberă de vânzarea la chioşc se ocupa şi inculpata B., fără a menţiona dacă inculpata a deţinut, comercializat sau predat în vederea comercializării ţigări fără timbru, în cursul judecăţii martora declarând că nu cunoaşte ca alte persoane în afară de inculpatul A. să fi comercializat ţigări fără timbru fiscal.

Din declaraţia inculpatei I., dată în cursul urmăririi penale, în care a menţionat că de vânzarea la chioşc pe timpul zilei se ocupau inculpatul A. şi inculpata B., fără a menţiona dacă inculpata B. a deţinut, a vândut sau a predat ţigări fără timbru fiscal, nu se poate reţine, dincolo de orice îndoială rezonabilă întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă pentru inculpata B.

Referitor menţiunea din rechizitoriu cu privire la posesia inculpatei B. asupra autoturismului marca x, cu nr. de înmatriculare x, instanţa a reţinut că din probatoriul administrat în cauză, respectiv declaraţiile martorilor M. şi L., precum şi a declaraţiilor inculpaţilor A. şi I., rezultă că autoturismul era folosit de inculpatul A. pentru depozitarea ţigărilor provenite din contrabandă.

În ceea ce priveşte interceptările comunicărilor purtate de inculpata B. cu inculpatul A., în datele de 08.05.2018 şi 09.05.2018 în care inculpata menţionează că "i-a trimis aia" şi "i-o trimit", precum şi în ceea ce priveşte interceptarea comunicărilor purtate de inculpata B. cu martorul O. în data de 13.05.2018, ora 10:50, în care inculpata, la întrebarea adresată cu privire la deţinerea unor ţigări marca x a răspuns nu, instanţa a apreciat că nu fac dovada, prin coroborare cu restul materialului probatoriu, dincolo de orice îndoială rezonabilă a săvârşirii unei infracţiuni de contrabandă în intervalul de timp menţionat în cuprinsul rechizitoriului.

În ceea ce priveşte suma de bani găsită în geanta inculpatei B., instanţa a apreciat că din coroborarea declaraţiei martorei P. cu declaraţia inculpatei B. şi a inculpatului A., rezultă că aceasta i-a fost dată inculpatei de martoră pentru a achiziţiona materiale de construcţie.

În ceea ce priveşte susţinerea inculpatei B., prin intermediul apărătorilor aleşi, cu privire la incidenţa cazului prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., instanţa a apreciat că este neîntemeiată, având în vedere că fapta există în materialitatea ei, constituie infracţiune, fiind săvârşită de inculpaţii A. şi I.

Astfel, în cauză, instanţa a apreciat că există un dubiu cu privire la participarea la săvârşirea infracţiunii a inculpatei B., îndoiala în formarea convingerii, urmând a fi interpretată în favoarea inculpatei.

Având în vedere soluţia de achitare cu privire la inculpata B., instanţa, în temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) şi f) rap. la art. 249 şi art. 255 din C. proc. pen., s-a revocat măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, din data de 03.07.2019, cu privire la suma de 23.200 RON şi s-a dispus restituirea sumei de 23.200 RON către inculpata B.

S-a respins acţiunea civilă formulată de partea civilă în contradictoriu cu inculpata B.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa a constatat că pe parcursul cercetării judecătoreşti, inculpatul A. a achitat suma de 73463 RON, reprezentând despăgubiri civile (obligaţii fiscale principale şi accesorii) către partea civilă calculate pentru cantitatea de 7110 pachete de ţigarete (142.200 ţigarete), calculate conform adresei nr. x, fiind depuse chitanţe nr. y şi nr. x.

Potrivit art. 1349 din C. civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Potrivit dispoziţiilor art. 1357 din C. civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Potrivit art. 1382 din C. civ., cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă, sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 1535 din C. civ., în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească un prejudiciu.

Faţă de dispoziţiile art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 19 şi art. 25 din C. proc. pen., raportat la art. 1349 şi 1357 din C. civ., s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi au fost obligaţi inculpaţii A. şi I., în solidar, la plata sumei de 383.859 RON, sumă actualizată cu dobânda legală şi penalităţile de întârziere calculate de la data de 20.06.2019 până la plata efectivă a sumei datorate, cu titlu de daune materiale.

În cauză, inculpatul A. şi inculpata I., prin deţinerea şi vânzarea ţigărilor fără timbru fiscal au cauzat un prejudiciu bugetului de stat reprezentat de neplata datoriei vamale compusă din taxele vamale, accize şi T.V.A. în cuantum total de 457.322 RON, calculată pentru cantitatea totală de la care se adaugă dobânda legală şi penalităţile de întârziere calculate până la plata efectivă a sumei datorate, din care nu a fost achitată decât suma de 73463 RON reprezentând despăgubiri civile de către inculpatul A., fiind depuse chitanţele nr. x şi nr. y.

Fapta ilicită săvârşită de inculpaţi este reprezentată de deţinerea şi vânzarea ţigărilor fără timbru fiscal, săvârşită cu intenţie, ce a cauzat un prejudiciu calculat prin adresa nr. x, reprezentând neplata datoriei vamale, prejudiciul fiind recuperat doar parţial, prin achitarea de către inculpatul A. a sumei de 73.463 RON, reprezentând despăgubiri civile (obligaţii fiscale principale şi accesorii) către partea civilă.

Au fost obligaţi inculpaţii A. şi I. la plata sumei de 383.859 RON (din suma totală de 457.322 RON fiind scăzută suma de 73.463 RON achitată de inculpat), reprezentând prejudiciu cauzat părţii civile prin neplata datoriei vamale compusă din taxe vamale, accize şi T.V.A., pentru cantitatea totală de 892.800 ţigări fără timbru fiscal descoperite cu ocazia percheziţiilor efectuate, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere calculate de la data de 20.06.2019 până la plata efectivă a sumei datorate, cu titlu de daune materiale

Prin decizia penală nr. 261 din data de 24 februarie 2022, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Balş împotriva sentinţei penale nr. 56/07.08.2020 pronunţată de Judecătoria Balş.

A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii A., şi I. împotriva sentinţei penale nr. 56 din 07 august 2020, pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr. x/2019.

A desfiinţat, în parte, sentinţa penală atacată în sensul că:

În baza art. 270 alin. (3) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., 76 alin. (1) din C. pen. a condamnat inculpata B., la pedeapsa principală de 3 ani şi 4 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 din C. pen. a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) din C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 72 alin. (1) din C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei perioada reţinerii şi arestului la domiciliu de la data de 20.06.2019 la data de 27.06.2019.

A obligat în solidar inculpaţii A., B. şi I. la plata sumei de 383.859 RON, sumă actualizată cu dobânda legală şi penalităţile de întârziere calculate de la data de 20.06.2019 până la plata efectivă a sumei datorate, cu titlu de daune materiale.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) din C. pen. a confiscat următoarele bunuri:

- autoturism marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x;

- autovehicul marca, x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x;

- autovehicul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x;

- autovehicul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x;

- autovehicul marca "x;, cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x.

A înlăturat dispoziţia privind revocarea măsurii sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, din data de 03.07.2019, cu privire la suma de 23.200 RON şi restituirea sumei de 23.200 RON către inculpata B.

A menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, din data de 03.07.2019, cu privire la suma de 23.200 RON.

A menţinut celelalte măsuri asigurătorii.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. a obligat pe inculpaţii A. şi I. la plata sumei de 2.000 RON fiecare, cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 2.000 RON reprezintă onorariu expertiză fiscală.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. cheltuielile în cuantum de 868 RON, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru fiecare dintre inculpaţii A., B. şi I., au rămas în sarcina statului.

Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut următoarele:

În motivarea apelului parchetul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale pentru motive de netemeinicie şi nelegalitate, întrucât instanţa de fond a interpretat în mod eronat probele administrate în cauză, acordând eficienţă exclusivă, apărărilor invocate de inculpaţi, în detrimentul materialului probator care a stat la baza trimiterii inculpaţilor în judecată.

Inculpatul A. a comercializat în magazinul pe care îl administra ţigări neavând timbru fiscal, introduse în ţară în mod fraudulos şi vândute de inculpata I. şi B., care cunoşteau că ţigările provin din contrabandă.

Declaraţia inculpatei I. se coroborează cu notele de redare a convorbirilor purtate de inculpaţii B. şi A. şi depoziţia martorului N. care a arătat că l-a ajutat pe A. la descărcarea sacilor cu ţigări netimbrate şi inculpata B. cunoştea provenienţa din contrabandă a ţigărilor.

De asemenea, martorul M. a confirmat că a cumpărat ţigări fără timbru fiscal de la magazinul inculpaţilor, aceste ţigări fiind vândute de cele două angajate şi de cei doi inculpaţi. Acelaşi martor a precizat că o parte din aceste ţigări era depozitată în magazin, iar o altă parte era ţinută în maşini (x).

Instanţa de fond trebuia să ia în considerare antecedentele inculpatei B., respectiv condamnarea acesteia la pedeapsa închisorii cu suspendare condiţionată a executării pedepsei, tot pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, chiar dacă a intervenit reabilitarea de drept, o astfel de condamnare dovedeşte că inculpata perseverează în săvârşirea aceleiaşi infracţiuni.

Un alt motiv de netemeinicie vizează omisiunea instanţei de a dispune confiscarea specială a autovehiculelor aflate în proprietatea sau detenţia inculpaţilor A. şi B., acestea fiind modificate pentru a se asigura transportul, depozitarea şi ascunderea ţigărilor provenite din contrabandă, respectiv autoutilitara x cu număr de înmatriculare x.

În concluzie, s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei, condamnarea inculpatei B. şi soluţionarea cererilor de confiscare şi confiscare extinsă.

Inculpatul A. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi achitarea în temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. pentru actele materiale constând în deţinerea şi depozitarea în autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x a cantităţii de 17.020 pachete de ţigări fără timbru fiscal şi deţinerea şi depozitarea în autoturismul marca x a cantităţii de 20.500 pachete de ţigări fără timbru fiscal aceste fapte fiind nedovedite.

În ceea ce priveşte celelalte acte materiale dovedite a solicitat pronunţarea unei soluţii de condamnare cu reducerea cuantumului pedepsei cu o treime conform art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. ţinându-se cont şi de circumstanţele atenuante judiciare prev. de art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen.

În subsidiar, a solicitat reţinerea dispoziţiilor art. 75 alin. (2) lit. a) şi b) din C. pen. şi reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prev. de art. 274 din Legea nr. 86/2006, având în vedere că a achitat prejudiciul.

Inculpata I. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi reindividualizarea pedepsei, având în vedere contribuţia redusă la comiterea infracţiunii şi faptul că a colaborat cu organele de cercetare.

Verificând actele şi lucrările dosarului, atât prin prisma dispoziţiilor art. 417 din C. proc. pen., cât şi prin prisma criticilor formulate, Curtea a constatat nefondate apelurile declarate de inculpaţii A. şi I. şi fondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Balş, pentru următoarele considerente:

Din probele administrate în cauză prin următoarele mijloace de probă, respectiv procese-verbale de percheziţii domiciliare, referate privind interceptări telefonice, procese-verbale percheziţie informatică, planşe foto, adrese, procese-verbale de investigaţii, procese-verbale redare note interceptare, declaraţii martori, declaraţii inculpaţi, procese-verbale de percheziţie auto, raport de constatare tehnico-ştiinţifică, Curtea a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul A. era administratorul SC Q. SRL, având punct de lucru în Municipiul Slatina, str. x, în zona "HH.". La acest punct de lucru erau vânzătoare martora L., care lucra o săptămână de la ora 07:00 la ora 19:00 şi următoarea săptămână era liberă şi inculpata I. care lucra o săptămână de la ora 19:00 la ora 07:00 şi următoarea săptămână era liberă. În săptămâna în care martora L. nu lucra, fiind liberă, potrivit declaraţiei sale, de vânzarea la chioşc se ocupau inculpatul A. şi soţia acestuia, inculpata B., pe timpul zilei, iar inculpata I. asigura tura de la ora 19:00 la ora 07:00.

Din anul 2016, la chioşcul situat în, HH.", inculpatul A. aducea frecvent diferite cantităţi de ţigări fără timbru fiscal, de diferite mărci, respectiv, x", "x", " x", x", "x " ţigări pe care le transporta cu autovehiculele: marca, x", de culoare, alb", cu numărul de înmatriculare x, marca "x", cu numărul de înmatriculare x, marca, x", cu numărul de înmatriculare x, marca "x", cu numărul de înmatriculare x, marca "x", marca "x", cu numărul de înmatriculare x.

De obicei, aprovizionarea cu ţigări fără timbru se făcea în timpul nopţii, de către inculpatul A. în jurul orelor 03:00 - 03:30 dimineaţa, ţigările fiind depozitate în plafonul fals al chioşcului. Pe timpul zilei, acelaşi inculpat le aducea ambalate în pungi de plastic de culoare închisă. În interiorul chioşcului, inculpatul îşi aranja cartuşele de ţigări pe lângă corp, în buzunarele unei veste şi le dădea vânzătoarelor câte pachete aveau nevoie.

Banii rezultaţi în urma vânzării ţigărilor fără timbru erau predaţi inculpatului A., vânzătoarele primind suma de câte 100 RON pe zi pentru vânzarea ţigărilor.

Uneori, inculpatul A. a trimis-o pe inculpata I. să aducă ţigări fără timbru din maşina marca, x", de culoare, alb", cu numărul de înmatriculare x, staţionată în faţa chioşcului, aceasta observând că ţigările erau ambalate în pungi de culoare închisă, în fiecare pungă fiind aproximativ 10 cartuşe de ţigări.

Activitatea infracţională a inculpaţilor A. şi I. s-a reţinut că este dovedită prin coroborarea următoarelor probe: declaraţiile martorilor L., N., M., procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi auto, procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi de redare a imaginilor.

Astfel, s-a reţinut că martorul N. cunoştea faptul că inculpatul A. comercializa ţigări fără timbru de marcaj fiscal, iar la solicitarea acestuia l-a ajutat de mai multe ori să descarce din autoutilitara cu numărul de înmatriculare x, saci cu ţigări, pe care i-a pus în autoturismul marca "x", de culoare, alb", cu numărul de înmatriculare x. Deşi martorul, în faţa instanţei de fond, a revenit asupra declaraţiei dată în cursul urmăririi penale, Curtea a înlăturat depoziţia dată în cursul cercetării judecătoreşti, deoarece, pe de-o parte, nu a oferit explicaţii plauzibile care să justifice schimbarea depoziţiei, iar cele invocate s-a reţinut că sunt simple susţineri care nu sunt probate, iar, pe de altă parte aspectele relatate în faza de urmărire penală se coroborează cu celelalte probe. Astfel, la data de 19.06.2019, cu ocazia efectuării unor investigaţii, organele de poliţie judiciară l-au observat pe inculpatul A., când s-a întâlnit cu martorul N., în parcarea "R. SRL" lângă autoutilitara marca "x",cu numărul de înmatriculare x, ocazie cu care martorul s-a urcat în carlinga autoutilitarei şi i-a înmânat inculpatului 3 saci de culoare albă, pe care cel din urma i-a introdus în autoturismul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, iar apoi acesta s-a deplasat la magazinul din, HH.".

Martorul M. a susţinut că, la magazinul deţinut de S., se comercializau ţigarete provenite din contrabanda, fără timbru de marcaj fiscal, de unde îşi achiziţiona şi acesta, toate persoanele angajate la magazin, cât şi S. vindeau astfel de ţigarete de contrabandă, pe care le ascundeau, atât în magazin, cât şi în autovehiculele parcate lângă acel chioşc. De asemenea, locuind în blocul de lângă chioşc, martorul i-a observat pe inculpat şi pe vânzătoare, între care şi inculpata I., aducând ţigări în plase de culoare închisă din autovehiculele parcate. Acelaşi martor a mai susţinut că, în decursul anilor, inculpatul îi solicita să-l anunţe dacă în zona magazinului sau a pieţei sunt prezente organe ale statului, respectiv, poliţie, jandarmerie şi un "II." alb înmatriculat "x", acesta anunţându-l de fiecare dată când se afla în zona magazinului prin telefon sau direct verbal, inculpatul A., oferindu-i diverse sume de bani (20 - 30 RON) pentru aceasta activitate.

Deşi, inculpatul A. a arătat că nu sunt probe că a comis toate actele materiale reţinute în sarcina sa şi a contestat cantitatea de ţigări imputată lui, s-a apreciat că din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că susţinerile sale sunt neîntemeiate. Astfel, în urma percheziţiilor efectuate, s-a găsit, atât la punctul de lucru, cât şi în autovehicule, cantitatea totală de 892.600 ţigări provenite de contrabandă. Din probe a rezultat că inculpaţii A. şi B., ajutaţi şi de fiul lor, T. achiziţionau autovehicule pe numele altor persoane, folosindu-se de actele lor de identitate, autovehicule pe care le foloseau la transportul şi depozitarea ţigărilor.

Astfel, s-a reţinut că referitor la autovehicul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie saşiu x, martorul U. a declarat ca la data de 20.07.2018, la domiciliul sau s-a prezentat două persoane de sex masculin, ambii de aproximativ 25 - 30 ani, unul dintre ei s-a prezentat ca fiind fiul numitului M., cu care a încheiat un contract de vânzare-cumpărare, iar la datele comparatorului a trecut datele tatălui sau. A mai declarat că cele două persoane au venit cu un autoturism marca "x", de culoare albă, înmatriculat în judeţul Olt, iar persoana care s-a recomandat a fi fiul numitului M. a menţionat că lucrează în, Poliţie".

După ce a vizualizat fotografia trimisă pe "V." a numitului T., descărcată de pe profilul său de "W.", a confirmat ca aceasta este una dintre persoanele care au venit sa achiziţioneze autoutilitara marca "x" cu numărul de înmatriculare x, oferind detalii despre modelul autoturismului cu care au venit la întâlnire ca fiind marca "x", seria x, de culoare "alb", cu leduri, înmatriculat în judeţul Olt.

Martorul M. a declarat faptul că nu are cunoştinţă nici de autoutilitara marca,x", înmatriculată cu nr. x, găsită de organele de politie judiciară la data de 20.06.2019, pe raza Municipiului Slatina, judeţul Olt, cu pachete de ţigarete fără timbru de marcaj fiscal, nu cunoştea că aceasta a fost cumpărată în numele său şi nu a fost niciodată prezent la încheierea vreunui contract de vânzare-cumpărare a vreunui autovehicul în ultimii 5 ani.

Martorul a declarat ca inculpatul A. folosea mai multe autoturisme pentru a depozita ţigarete de contrabandă în ele, dar le cunoaşte doar pe cele din zona magazinului, respectiv un, x" cu numărul de înmatriculare x, de culoare gri, un, II." alb cu numărul x, dar nu ştie dacă depozita în acesta ţigarete şi o dubiţă de culoare roşie, pe care o ţinea în faţa magazinului. Inculpatul A. mai avea o dubiţă albă, al cărei număr de înmatriculare nu îl cunoaşte, cu care au fost să achiziţioneze marfa pentru magazin, de la "X.". A mai menţionat că inculpatul A. i-a solicitat de aproximativ 5 ori copie de pe actul de identitate în decursul ultimilor 2 ani, spunând că vrea să achiziţioneze cantităţi de aluminiu şi nu vrea să figureze el cu cantităţi mari, oferindu-i sume de bani de fiecare dată sau băuturi alcoolice.

Deşi martorul, în faţa instanţei de fond, a revenit asupra declaraţiei dată în cursul urmăririi penale,Curtea a înlăturat depoziţia dată în cursul cercetării judecătoreşti, deoarece, pe de-o parte, nu a oferit explicaţii plauzibile care să justifice schimbarea depoziţiei, iar cele invocate s-a apreciat că sunt simple susţineri care nu sunt probate, iar, pe de altă parte aspectele relatate în faza de urmărire penală se coroborează cu celelalte probe.

Referitor la autovehicul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie saşiu x, martorul Y. a declarat că a vândut autoutilitara marca "x", cu numărul de înmatriculare x, unui bărbat care a spus ca se numeşte, Z." şi este din judeţul Olt.

În această autoutilitară a fost găsită cantitatea totala de 20.500 pachete ţigarete marca "x", fără timbru de marcaj fiscal (410.000 ţigarete). Chiar dacă nu se poate stabili identitatea numitului "Z.", având în vedere modul în care au fost achiziţionate autovehiculele folosite la transportul şi depozitare ţigărilor, Curtea a constatat că inculpaţii A. şi B. au urmărit să ascundă faptul că ei foloseau autovehiculele şi să împiedice descoperirea întregii activităţi infracţionale.

Referitor la autoturismul marca "x",cu numărul de înmatriculare x, serie saşiu x, martorul AA. a declarat că în luna septembrie 2017 l-a cumpărat "în fapt", fără a perfecta documentele de vânzare-cumpărare, de la numitul BB.

Pe data de 21.11.2017 a fost contactat telefonic de o persoana de sex feminin şi a stabilit să se întâlnească la parcul auto, unde s-au prezentat două persoane de sex feminin, iar în urma negocierilor purtate s-a stabilit preţul, banii fiind daţi de către una dintre cele doua femei, care avea o problemă la corzile vocale şi scria pe ecranul telefonului ceea ce dorea să zică.

A mai declarat că nu o cunoştea pe niciuna dintre cele două persoane menţionate mai sus, iar una dintre acestea a avut cartea de identitate a numitului CC., care a fost trecut ca şi cumpărător pe contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu acea ocazie.

Martorului AA. i-au fost prezentate mai multe fotografii ale unor persoane de sex feminin şi a recunoscut-o pe una dintre ele ca fiind cea care i-a dat efectiv banii pentru autoturism, în persoana inculpatei B.. Acelaşi martor a aflat de la soţia sa, DD., că la ridicarea certificatului fiscal de la Direcţia Generala Economice Slatina, s-au prezentat inculpata B. şi o persoană de sex masculin, care s-a prezentat a fi cumpărătorul autoturismului cu numărul de înmatriculare x, CC.

Martorul CC. a declarat ca nu are cunoştinţă despre autoturismul marca "x" cu numărul de înmatriculare x, nu a fost de faţă când a fost achiziţionat şi nu cunoaşte cine a întocmit actul de vânzare-cumpărare, iar semnătura de la poziţia "persoanei care dobândeşte autoturismul" nu îi aparţine. A mai declarat faptul că în trecut a dat cartea de identitate fratelui său, A., pentru a face o copie de pe aceasta, dar nu i-a spus motivul pentru care o face.

Referitor la autovehicul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie saşiu x, martorul EE. a declarat că în cursul anului 2017, în jurul datei de 10.10.2017, a achiziţionat autoutilitara de la SC FF. SRL şi, nefiind mulţumit de cum merge, a hotărât să o vândă mai departe fără să o înmatriculeze pe numele sau. Astfel, în urma anunţului de vânzare a fost contactat de la numărul de telefon x, de către o persoană care a spus ca este din Municipiul Slatina, judeţul Olt, şi care era interesat să vadă autoutilitara. La câteva zile, în comuna Daneţi, judeţul Dolj, la domiciliul ginerelui său s-au prezentat doi băieţi cu un autoturism marca "x", unul dintre ei, care dorea să o cumpere s-a prezentat ca fiind angajat al, SRI", cu care s-a negociat preţul şi nu s-a ajuns la un acord. Ulterior, l-a contactat pe acest băiat, să vadă dacă mai este interesat, acesta a spus că este şi în câteva zile au venit aceleaşi cu un alt autoturism x, de culoare "negru" şi au stabilit preţul, moment în care i-a înmânat cheile de la autoutilitară, urmând să se întâlnească să întocmească actele de vânzare-cumpărare şi spunând ca o va trece pe numele tatălui său.

La data de 05.03.2018, acest băiat care a achiziţionat autoutilitara a venit cu 5 exemplare ale contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport, pe care erau deja completate datele sale şi ale cumpărătorului, spunând că tatăl său nu a mai putut veni şi a semnat acel contract la rubrica vânzătorului, iar la rubrica cumpărătorului era deja semnat.

Martorului EE. i-a fost prezentată fotografia numitului T., declarând că îl recunoaşte ca fiind cel care a fost la toate întâlnirile şi cel care a achiziţionat autoutilitara.

Din analiza contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport pentru autoutilitara marca "x",serie saşiu x, s-a constatat faptul că la poziţia "Persoana care dobândeşte" este menţionat martorul M. care a declarat că nu a avut cunoştinţă de faptul că autoutilitara a fost achiziţionată în numele său şi nici nu ştia de existenţa ei, iar la prezentarea de către organele de poliţie a contractului de înstrăinare -dobândire din data de 05.03.2018, în care apare ca şi cumpărător, iar numitul EE. ca şi vânzător, nu îl cunoaşte şi nici nu l-a semnat.

Martorul M. a mai declarat că inculpatul A. i-a solicitat copie de pe actul de identitate în urma cu 1 - 2 ani, fără să îi spună exact motivul, precizând anumite aspecte despre achiziţionarea unei vile în comuna Rânca, judeţul Gorj, unde urma să lucreze, dar nu cunoaşte motivul pentru care aceasta autoutilitară a fost achiziţionată în numele său şi nici nu a fost informat de vreo persoană că tranzacţia a fost efectuată în acest mod.

Din ansamblul probelor administrate în cauză, Curtea a constatat că în mod eronat prima instanţă a dispus achitarea inculpatei B., întrucât nu s-a făcut dovada, dincolo de orice îndoială rezonabilă, a săvârşirii faptei, existând dubiu cu privire la săvârşirea infracţiunii.

Curtea a constatat că există probe care dovedesc vinovăţia inculpatei, respectiv participarea acesteia la întreaga activitate infracţională. Astfel, din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, a rezultat că inculpata era implicată în comercializarea ţigărilor fără timbru fiscal. În acest sens, instanţa a apreciat că sunt semnificative convorbirile din datele de 8.05.2018, 9.05.2018, 13.05.2018 şi 16.05.2018, acestea fiind redate în actul de sesizare a instanţei. De asemenea, instanţa a apreciat că martorii L., M. şi inculpata I. confirmă implicarea inculpatei B. Martora L. declară că în săptămâna în care nu lucra, de vânzarea la chioşc se ocupau inculpatul A. şi soţia acestuia, inculpata B. La rândul ei, inculpata I. confirmă aspectele precizate de martora L., aceasta desfăşurându-şi activitatea în chioşc pe timpul nopţii. Mai mult, în faţa instanţei de apel a arătat în mod expres că în perioada, cât a lucrat la chioşc, primea în fiecare seară de la inculpaţii A. şi B., câte 3 - 4 plase, în total 10 cartuşe de ţigări pe seară. Martorul M. a declarat că, la magazinul deţinut de S., se comercializau ţigarete provenite din contrabandă, fără timbru de marcaj fiscal, de unde îşi achiziţiona şi acesta, toate persoanele angajate la magazin, cât şi S. vindeau astfel de ţigarete de contrabandă, pe care le ascundeau, atât în magazin, cât şi în autovehiculele parcate lângă acel chioşc.

Mai mult, inculpata s-a ocupat şi de achiziţionarea autoturismului marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie saşiu x, de la martorul AA., care a recunoscut-o ca fiind persoana care a negociat tranzacţia şi a plătit preţul, însă actul de vânzare-cumpărare a fost încheiat pe numele lui CC. care a declarat că nu cunoaşte împrejurările în care a fost achiziţionat autovehiculul, iar semnătura de pe contract nu-i aparţine. De asemenea, martorul AA. a aflat de la soţia sa, DD., că la ridicarea certificatului fiscal de la Direcţia Generală Economică Slatina, s-au prezentat inculpata B. şi o persoana de sex masculin, care s-a prezentat a fi cumpărătorul autoturismului cu numărul de înmatriculare x, CC.

Astfel, inculpata B. alături de inculpatul A., prin achiziţionarea autovehiculelor pe numele altor persoane au urmărit să împiedice descoperirea întregii activităţi infracţionale, invocând faptul că aceste autovehicule nu sunt proprietatea lor. Cu toate acestea, inculpaţii foloseau autovehiculele pentru transportul şi depozitarea ţigărilor, unele autovehicule fiind modificate pentru a ascunde cantitatea de ţigări.

Inculpata B. folosea autoturismul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, în care, cu ocazia percheziţiei, a fost găsită cantitatea totală de 2.090 pachete ţigarete fără timbru de marcaj fiscal (41.800 ţigarete): 23.800 ţigarete marca "x", 6000 ţigarete marca, x", 6000 ţigarete marca "x" şi 6000 ţigarete marca, x".

Curtea a reţinut că semnificativ este şi faptul că, în momentul efectuării percheziţiei domiciliare la punctul de lucru al SC K. SRL Slatina, situat în mun. Slatina, str. x, jud. Olt, a fost găsită o geantă de culoare maro în care se afla suma de 23.200 RON, cu privire la care inculpata B. a declarat verbal că i-a ridicat de la amanet, aşa cum rezultă din procesul-verbal de percheziţie. Ulterior, inculpata a susţinut că suma de bani i-a fost înmânată de către sora sa pentru a-i achita contravaloarea unor lucrări de construcţii. În consecinţă, inculpata B. a urmărit să ascundă provenienţa sumei de bani, pentru a împiedica descoperirea adevărului.

Curtea a constatat că sunt nefondate criticile referitoare la încadrarea juridică a faptei, întrucât în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 274 din Legea nr. 86/2006. Forma agravată a infracţiunii se aplică, deoarece, în cauză, se probează voinţa comună a inculpaţilor de a acţiona, chiar dacă nu au acţionat concomitent, fiecare inculpat având rolul său în activitatea infracţională, contribuind la realizarea elementului material al infracţiunii şi la atingerea scopului urmărit.

Totodată, s-a apreciat că este nefondată solicitarea inculpatului A. de a beneficia de procedura simplificată, întrucât nu a recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 374 alin. (4) din C. proc. pen. Astfel, a recunoscut parţial, adică doar cantitatea găsită la punctul de lucru al societăţii comerciale pe care o administrează din Piaţa "HH." (8.000 de pachete de ţigarete), cantitatea de 41.800 ţigarete depozitate în autoturismul marca x, cu nr. de înmatriculare x şi cantitatea de 92.400 ţigarete depozitate în autoutilitara marca x nr. de înmatriculare x.

Curtea a constatat că, reţinând vinovăţia inculpatei B. şi, având în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., respectiv gravitatea infracţiunii, modalitatea şi mijloacele săvârşirii infracţiunii, cantitatea mare de ţigări descoperită, prejudiciul foarte mare, limitele pedepsei prevăzute de lege, împrejurarea că activitatea infracţională a fost stopată prin intervenţia organelor statului, perseverenţa infracţională, fiind anterior condamnată pentru acelaşi gen de infracţiuni, însă modalitatea de executare a pedepsei anterioare nu şi-a atins scopul, inculpata dovedind ignoranţă faţă de valorile sociale ocrotite de lege, dar şi circumstanţele personale, respectiv vârsta şi starea de sănătate, Curtea a apreciat că se impune condamnarea inculpatei la o pedeapsă orientată sub minimul special cu executare în regim de detenţie şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 din C. pen. a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) din C. pen. pe durata executării pedepsei.

Curtea a constatat că sunt nefondate criticile inculpaţilor I. şi A. privind individualizarea pedepselor aplicate, având în vedere criteriile prevăzute de art. 74 din C. pen. precizate anterior, contribuţia fiecăruia la activitatea infracţională, respectiv inculpatul A. a avut o contribuţie importantă (a deţinut, a transportat, a depozitat, a vândut şi a predat inculpatei I. ţigări netimbrate), iar inculpata I. a vândut ţigările netimbrate, precum şi atitudinea procesuală a inculpatei I. care a recunoscut comiterea faptei, beneficiind de consecinţele procedurii simplificate, aspecte care se regăsesc, atât în dozarea pedepsei, cât şi în modalitatea de executare, neexistând împrejurări speciale care să atragă diminuarea pedepselor ori modificarea modalităţii de executare.

Cu privire la latura civilă, Curtea a constatat că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, prin activitatea infracţională, cei trei inculpaţi cauzând părţii civile Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală un prejudiciu bugetului de stat reprezentat de neplata datoriei vamale compusă din taxele vamale, accize şi T.V.A. în cuantum total de 457.322 RON, calculată pentru cantitatea totală de la care se adaugă dobânda legală şi penalităţile de întârziere calculate până la plata efectivă a sumei datorate. Acest prejudiciu a fost recuperat parţial, prin achitarea sumei de 73.463 RON inculpatul A., fiind depuse chitanţele nr. x şi nr. y. Cum vinovăţia inculpatei B. a fost dovedită, aceasta a fost obligată în solidar cu ceilalţi doi inculpaţi la plata prejudiciului nerecuperat, astfel cum au fost obligaţi de către prima instanţă.

Curtea a constatat că prin raportul de expertiză fiscală efectuat de expertul GG., aflat la dosar apel, s-a concluzionat că datoria vamală calculată pentru 142.200 bucăţi ţigarete (7110 pachete) este în cuantum de 71.279 RON, conform anexei 1 la raportul de expertiză.

De asemenea, s-a stabilit că datoria vamală calculată pentru 866.400 ţigarete (43.320 pachete) este în cuantum de 443.347,98 RON, conform anexei 2 la raportul de expertiză.

Curtea a constatat că la punctul de lucru al societăţii din Piaţa "Zahana", din Municipiul Slatina, judeţul Olt, s-a găsit cantitatea de 8000 ţigarete, fără timbru de marcaj fiscal, depozitate în plafonul fals al clădirii, în pungi de plastic de culoare gri şi cutii de carton şi suma de 23.200 RON. Prin ordonanţa din data de 03.07.2019, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumei de 23.200 RON, găsită la punctul de lucru al societăţii din "Piaţa HH." din Municipiul Slatina, judeţul Olt.

Prima instanţă, prin prisma soluţiei de achitare, a revocat măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, din data de 03.07.2019, cu privire la suma de 23.200 RON şi a dispus restituirea acestei sumei către inculpata B., însă având în vedere faptul că instanţa de apel a condamnat-o pe inculpată, dar şi conţinutul ordonanţei prin care s-a instituit sechestru, din care rezultă că această sumă a fost găsită la punctul de lucru al societăţii din "Piaţa HH." din Municipiul Slatina, judeţul Olt, Curtea a menţinut sechestrul asigurator instituit asupra acestei sume în vederea garantării reparării prejudiciului. Curtea a constatat că nu se impune confiscarea acestei sume, întrucât potrivit dispoziţiilor art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., sunt supuse confiscării speciale, bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

De asemenea, Curtea a constatat că în mod greşit prima instanţă a reţinut că suma de bani găsită în geanta inculpatei B., i-a fost dată de sora sa, martora P., coroborând declaraţia martorei cu cea a inculpatului A.. Astfel, declaraţia martorei P. este subiectivă, aceasta fiind rudă de gradul doi cu inculpata, iar inculpatul A. este soţul inculpatei B., cei doi soţi fiind trimişi în judecată în prezenta cauză, având interes în disculparea soţiei sale. Mai mult, în momentul găsirii genţii de culoare maro în care se afla suma de 23.200 RON, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la punctul de lucru inc. B. a declarat verbal că i-a ridicat de la amanet.

Potrivit art. 112 alin. (1) lit. b) din C. pen., sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute se legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.

Inculpaţii B. şi A. au achiziţionat autovehicule (autoturism marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x, autovehicul marca, x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x,autovehicul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x, autovehicul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x) pe numele altor persoane, care nu cunoşteau împrejurările în care acestea au fost achiziţionate şi nu au semnat contractele de vânzare-cumpărare. Autovehicul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, serie şasiu x era proprietatea inculpatului A.. Cei doi inculpaţi foloseau autovehiculele pentru transportul şi depozitarea ţigărilor, unele autovehicule fiind modificate pentru a ascunde cantitatea de ţigări. Astfel, cu percheziţiilor s-au găsit ţigări în toate autovehiculele arătate mai sus, cu excepţia autovehiculului marca, ", cu numărul de înmatriculare x, însă acesta a fost modificat în scopul ascunderii ţigărilor şi a fost folosit de către inculpatul A. în acest scop, potrivit declaraţiei martorului N. Totodată, la data de 19.06.2019, cu ocazia efectuării unor investigaţii, organele de poliţie judiciară l-au observat pe inculpatul A., când s-a întâlnit cu martorul N., în parcarea "R. SRL" lângă autoutilitara marca "x", cu numărul de înmatriculare x, ocazie cu care martorul s-a urcat în carlinga autoutilitarei şi i-a înmânat inculpatului 3 saci de culoare albă, pe care cel din urma i-a introdus în autoturismul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, iar apoi acesta s-a deplasat la magazinul din, Piaţa HH.".

Curtea a constatat că prima instanţă nu s-a pronunţat pe cererea procurorului de confiscare specială a autovehiculelor sus menţionate, fapt pentru care sentinţa a fost reformată şi sub acest aspect, în sensul aplicării acestei măsuri de siguranţă.

Curtea a mai constatat că este nefondată critica Parchetului privind confiscarea extinsă, în mod corect prima instanţă a respins cererea, constatând că, raportat la veniturile inculpaţilor A. şi B., precum şi la valoarea bunurilor imobile deţinute de aceştia, nu există o disproporţie vădită între veniturile obţinute şi valoarea bunurilor dobândite, nefiind întrunite condiţiile necesare pentru luarea măsurii de siguranţă a confiscării extinse.

Pentru considerentele sus menţionate şi având în vedere dispoziţiile art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., şi art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., Curtea a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii A. şi I. şi a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Balş, astfel cum a fost anterior enunţat dispozitivul deciziei recurate.

Împotriva deciziei penale nr. 261 din data de 24 februarie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, au declarat, în termen legal, recurs în casaţie inculpaţii A. şi B.

Verificând admisibilitatea în principiu a cererilor de recurs în casaţie cu care a fost învestită, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 440 din C. proc. pen. admisibilitatea cererii de recurs în casaţie se examinează în camera de consiliu de un complet format dintr-un judecător, după depunerea raportului magistratului asistent şi atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită.

În conformitate cu dispoziţiile art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., în cazul în care instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., dispune prin încheierea admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie şi trimite cauza în vederea judecării căii extraordinare de atac.

Înalta Curte constată că decizia penală nr. 261 din data de 24 februarie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, face parte din categoria celor ce pot fi atacate cu recurs în casaţie, fiind pronunţată în ultimă instanţă, respectiv în apel.

Cererea de recurs în casaţie îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menţionate numele şi prenumele inculpaţilor, hotărârea care se atacă, precum şi semnătura apărătorilor aleşi ai inculpaţilor care au exercitat calea de atac, în numele acestora.

Îndeplinirea condiţiei prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în ceea ce priveşte recursul formulat rezultă din faptul indicării în cuprinsul cererii de recurs în casaţie a temeiului de drept pe care se întemeiază calea de atac, fiind întemeiat pe motivele prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 şi pct. 12 din C. proc. pen., respectiv:

- art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. - inculpata B. a fost condamnată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, în sarcina acesteia nu se reţine săvârşirea actelor materiale de colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, acte materiale care sunt asimilate infracţiunii de contrabandă, fapta acesteia nu a fost descrisă şi nici nu se referă la perioada presupus infracţională pentru care instanţa a fost sesizată;

- art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. - inculpatului A. i-a fost aplicată o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege, deşi instanţa a constatat că a acoperit parţial prejudiciul şi deşi a recunoscut faptele nu a reţinut circumstanţe atenuante, astfel cum reiese din motivarea deciziei.

În esenţă, în motivarea cererii de recurs în casaţie a inculpatei B. s-a menţionat că inculpaţii au fost condamnaţi pentru fapte cu care instanţa nu a fost sesizată prin rechizitoriu, anterioare perioadei infracţionale reţinută prin actul de sesizare, respectiv 13.06.2019 - 20.06.2019.

Astfel, Curtea de Apel Craiova, prin decizia 261 din 24.02.2022, deşi reţine în considerente perioada infracţională pentru care instanţa a fost sesizată prin rechizitoriu ca fiind 13.06.2019 - 20.06.2019 o condamnă pe inculpata B. la o pedeapsa de 3 ani şi 4 luni pentru fapte pentru care instanţa nu a fost sesizată şi despre care procurorul în actul de sesizare susţine că reprezintă indicii, nicidecum probe şi pentru care procurorul nu a înţeles să dispună trimiterea în judecată.

În motivarea cererii de recurs în casaţie a inculpatului A. s-a menţionat că acesta a recunoscut faptele, astfel cum sunt descrise în rechizitoriu, la primul termen de judecată în faţa instanţei de fond, iar cu toate că inculpatul a recunoscut toată cantitatea de ţigări găsită, instanţa nu a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi nu s-au redus limitele de pedeapsă cu 1/3 astfel cum prevede textul de lege.

Nici instanţa de apel nu a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi nu a reţinut circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului, prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., cu toate că acesta a înţeles să recunoască faptele şi a achitat prejudiciul, respectiv suma de 73.463 RON (chitanţa nr. x), aflate la dosar.

A apreciat că trebuia să fie aplicate dispoziţiilor art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen. referitoare la circumstanţele atenuante judiciare: "eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii', instanţa raportându-se, însă, la circumstanţa prev de art. 75 alin. (1) lit. d) din C. pen.

În temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea hotărârii atacate şi rejudecând să se dispună condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă la o pedeapsă orientată sub minimul special prin reţinerea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen.

La data de 30.05.2022, magistratul asistent raportor a depus la dosar raportul asupra cauzei de faţă.

Prin încheierea din data de 02 iunie 2022, Înalta Curte, în baza art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., a admis în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 261 din data de 24 februarie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

A trimis cauza Completului C9, în vederea judecării cererilor de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B.. A fixat termen la data de 30 iunie 2022, ora 09:00, cu citarea părţilor, cu încunoştinţarea telefonică a apărătorului ales al inculpaţilor A. şi B.

IV. Examinând, pe fond, cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Recursurile în casaţie declarate de inculpaţii A. şi B. au fost admise în principiu cu privire la cazurile de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 şi pct. 12 din C. proc. pen.

Prioritar analizei motivelor invocate de către recurenţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază necesară expunerea unor consideraţii teoretice privind natura căii extraordinare de atac exercitată în prezenta cauză.

Potrivit C. proc. pen., recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac prin care se atacă hotărâri definitive, care au intrat în autoritatea lucrului judecat şi care poate fi exercitată doar în cazuri anume prevăzute de lege şi numai pentru motive de nelegalitate. Astfel, potrivit art. 433 din C. proc. pen., scopul acestei căi de atac este judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar conform art. 447 din acelaşi cod, pe calea recursului în casaţie instanţa verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate.

Drept urmare, orice chestiune de fapt analizată de instanţa de fond, respectiv de apel, intră în puterea lucrului judecat şi excede cenzurii instanţei învestită cu judecarea recursului în casaţie. Instanţa de casare nu judecă procesul propriu - zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Aşadar, recursul în casaţie are ca scop verificarea conformităţii hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile, scopul său fiind acela de a îndrepta erorile de drept comise de curţile de apel, ca instanţe de apel, prin raportare la cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de lege.

Pe cale de consecinţă, recursul în casaţie nu are în vedere elementele de fapt ce au fost stabilite cu autoritate de lucru judecat, aşa încât, Înalta Curte nu poate să reevalueze materialul probator şi să stabilească o situaţie de fapt diferită de cea menţionată în hotărârile atacate.

Spre deosebire de reglementarea anterioară, când recursul a constituit o cale de atac ordinară, în noua reglementare, recursul în casaţie a devenit o cale extraordinară de atac, revenindu-se astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicţie, pornindu-se de la teza potrivit cu care, în această cale de atac, nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se fac doar aprecieri asupra hotărârii date şi dacă ea corespunde sau nu legii.

Recursul în casaţie reprezintă, astfel, un mijloc de reparare a ilegalităţilor şi nu are ca obiect rezolvarea unei acţiuni penale, ci desfiinţarea sentinţelor şi deciziilor care sunt contrare legii.

În această procedură nu se judecă raportul juridic dedus judecăţii în faţa primei instanţe ori în apel, ci se judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este conformă cu regulile de drept, în cazuri şi condiţii expres prevăzute de lege.

Recursul în casaţie nu poate fi introdus decât în cazul unor erori de drept, dintre acestea patru fiind cazuri întemeiate pe încălcări ale legii penale - inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; nu s-a constatat graţierea sau în mod greşit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost graţiată; s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal - şi un singur caz având ca temei încălcări ale legii procesual penale - încălcarea dispoziţiilor privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente.

În ceea ce priveşte cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., acesta este incident în situaţia în care "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Cazul de casare menţionat vizează acele situaţii în care nu se realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi configurarea legală a tipului respectiv de infracţiune, fie datorită împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie datorită dezincriminării faptei.

Dispoziţiile precizate exclud din sfera de analiză a instanţei de recurs situaţia de fapt şi modalitatea de interpretare a probatoriului, în acest stadiu verificându-se exclusiv doar dacă faptele astfel cum au fost reţinute de către instanţa de apel sunt prevăzute ca infracţiuni, respectiv dacă acestea corespund tiparului de incriminare ori întrunesc din punct de vedere obiectiv elementele constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului.

Deopotrivă, prevederile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., nu permit o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator şi, pe această cale, stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Verificările pe care instanţa de recurs în casaţie le face din perspectiva noţiunii de faptă care nu este prevăzută de legea penală vizează, atât incriminarea abstractă, respectiv dacă conduita inculpatului este prevăzută de norma de incriminare, cât şi condiţiile de tipicitate obiectivă, respectiv identitatea dintre conduita propriu zisă şi elementele de conţinut ale incriminării sub aspectul laturii obiective.

Faţă de consideraţiile teoretice expuse anterior, instanţa de recurs în casaţie constată că recurenţii inculpaţi au formulat critici privind, atât hotărârea primei instanţe, cât şi a instanţei de apel, apărarea inculpaţilor susţinând că aceste instanţe au depăşit cadrul legal prin condamnarea inculpatei B. pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, în sarcina acesteia nu se reţine săvârşirea actelor materiale de colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, acte materiale care sunt asimilate infracţiunii de contrabandă, fapta acesteia nu a fost descrisă şi nici nu se referă la perioada presupus infracţională pentru care instanţa a fost sesizată; iar inculpatul A. a recunoscut faptele, astfel cum sunt descrise în rechizitoriu, la primul termen de judecată în faţa instanţei de fond, însă cu toate că a recunoscut toată cantitatea de ţigări găsită, instanţa nu a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi nu s-au redus limitele de pedeapsă cu 1/3, astfel cum prevede textul de lege.

Totodată, a arătat că nici instanţa de apel nu a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi nu a reţinut circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului, prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., cu toate că acesta a înţeles să recunoască faptele şi a achitat prejudiciul, respectiv suma de 73.463 RON (chitanţa nr. x), aflate la dosar.

A apreciat că trebuia să fie aplicate dispoziţiilor art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen. referitoare la circumstanţele atenuante judiciare: "eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii', instanţa raportându-se, însă, la circumstanţa prev de art. 75 alin. (1) lit. d) din C. pen.

Aşa cum s-a arătat, Înalta Curte verifică doar corespondenţa formală între elementele faptice reţinute în hotărârea recurată şi conţinutul constitutiv al infracţiunii, fără a proceda la analiza materialului probator sau la reaprecierea situaţiei de fapt.

În speţă, inculpaţii A. şi B. au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 270 alin. (3), rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, (A.) şi prev.de art. 270 alin. (3) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., 76 alin. (1) din C. pen. (B.).

În fapt, s-au reţinut în sarcina inculpaţilor următoarele:

Inculpatul A. era administratorul SC Q. SRL, având punct de lucru în Municipiul Slatina, str. x, în zona "HH.". La acest punct de lucru erau vânzătoare martora L., care lucra o săptămână de la ora 07:00 la ora 19:00 şi următoarea săptămână era liberă şi inculpata I. care lucra o săptămână de la ora 19:00 la ora 07:00 şi următoarea săptămână era liberă. În săptămâna în care martora L. nu lucra, fiind liberă, potrivit declaraţiei sale, de vânzarea la chioşc se ocupau inculpatul A. şi soţia acestuia, inculpata B., pe timpul zilei, iar inculpata I. asigura tura de la ora 19:00 la ora 07:00.

Din anul 2016, la chioşcul situat în, piaţa HH.", inculpatul A. aducea frecvent diferite cantităţi de ţigări fără timbru fiscal, de diferite mărci, respectiv, xA", "x", " x", xO", "x " ţigări pe care le transporta cu autovehiculele: marca, x", de culoare, alb", cu numărul de înmatriculare x, marca "x", cu numărul de înmatriculare x, marca, x", cu numărul de înmatriculare x, marca "x", cu numărul de înmatriculare x, marca "x", marca "x", cu numărul de înmatriculare x.

De obicei, aprovizionarea cu ţigări fără timbru se făcea în timpul nopţii, de către inculpatul A. în jurul orelor 03:00 - 03:30 dimineaţa, ţigările fiind depozitate în plafonul fals al chioşcului. Pe timpul zilei, acelaşi inculpat le aducea ambalate în pungi de plastic de culoare închisă. În interiorul chioşcului, inculpatul îşi aranja cartuşele de ţigări pe lângă corp, în buzunarele unei veste ţi le dădea vânzătoarelor câte pachete aveau nevoie.

Banii rezultaţi în urma vânzării ţigărilor fără timbru erau predaţi inculpatului A., vânzătoarele primind suma de câte 100 RON pe zi pentru vânzarea ţigărilor.

Uneori, inculpatul A. a trimis-o pe inculpata I. să aducă ţigări fără timbru din maşina marca "x", de culoare, alb", cu numărul de înmatriculare x, staţionată în faţa chioşcului, aceasta observând că ţigările erau ambalate în pungi de culoare închisă, în fiecare pungă fiind aproximativ 10 cartuşe de ţigări.

Activitatea infracţională a inculpaţilor A. şi I. este dovedită prin coroborarea următoarelor probe: declaraţiile martorilor L., N., M., procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi auto, procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi de redare a imaginilor.

Astfel, martorul N. cunoştea faptul că inculpatul A. comercializa ţigări fără timbru de marcaj fiscal, iar la solicitarea acestuia l-a ajutat de mai multe ori să descarce din autoutilitara cu numărul de înmatriculare x, saci cu ţigări, pe care i-a pus în autoturismul marca "x", de culoare, alb", cu numărul de înmatriculare x. Deşi martorul, în faţa instanţei de fond, a revenit asupra declaraţiei dată în cursul urmăririi penale, Curtea a înlăturat depoziţia dată în cursul cercetării judecătoreşti, deoarece, pe de-o parte, nu a oferit explicaţii plauzibile care să justifice schimbarea depoziţiei, iar cele invocate sunt simple susţineri care nu sunt probate, iar, pe de altă parte aspectele relatate în faza de urmărire penală s-a apreciat că se coroborează cu celelalte probe. Astfel, la data de 19.06.2019, cu ocazia efectuării unor investigaţii, organele de poliţie judiciară l-au observat pe inculpatul A., când s-a întâlnit cu martorul N., în parcarea "R. SRL" lângă autoutilitara marca "x", cu numărul de înmatriculare x, ocazie cu care martorul s-a urcat în carlinga autoutilitarei şi i-a înmânat inculpatului 3 saci de culoare albă, pe care cel din urma i-a introdus în autoturismul marca "x", cu numărul de înmatriculare x, iar apoi acesta s-a deplasat la magazinul din, piaţa HH.".

Martorul M. a susţinut că, la magazinul deţinut de S., se comercializau ţigarete provenite din contrabandă, fără timbru de marcaj fiscal, toate persoanele angajate la magazin, cât şi S. vindeau astfel de ţigarete de contrabandă, pe care le ascundeau, atât în magazin, cât şi în autovehiculele parcate lângă acel chioşc.

Deşi, inculpatul A. a arătat că nu sunt probe că a comis toate actele materiale reţinute în sarcina sa şi a contestat cantitatea de ţigări imputată lui, din ansamblul probator administrat în cauză, Curtea a constatat că susţinerile sale sunt neîntemeiate. Astfel, în urma percheziţiilor efectuate, s-a găsit, atât la punctul de lucru, cât şi în autovehicule, cantitatea totală de 892.600 ţigări provenite de contrabandă. Din probe a rezultat că inculpaţii A. şi B., ajutaţi şi de fiul lor, T. achiziţionau autovehicule pe numele altor persoane, folosindu-se de actele lor de identitate, autovehicule pe care le foloseau la transportul şi depozitarea ţigărilor.

Analizând faptele pentru care au fost condamnaţi inculpaţii, Înalta Curte a constatat că acestea întrunesc elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare.

Înalta Curte a constatat că apărarea este nefondată, având în vedere că din ansamblul probelor administrate în cauză, s-a constatat că în mod eronat prima instanţă a dispus achitarea inculpatei B.

Astfel, în mod temeinic, Curtea a constatat că existau probe care au dovedit vinovăţia inculpatei, respectiv participarea acesteia la întreaga activitate infracţională. Astfel, din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, declaraţiile martorilor şi ale inculpatei I., a rezultat că inculpata B. a urmărit să ascundă provenienţa sumei de bani, pentru a împiedica descoperirea adevărului.

Totodată, sunt nefondate şi criticile referitoare la încadrarea juridică a faptei, întrucât în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 274 din Legea nr. 86/2006. Forma agravată a infracţiunii se aplică deoarece, în cauză, se probează voinţa comună a inculpaţilor de a acţiona, chiar dacă nu au acţionat concomitent, fiecare inculpat având rolul său în activitatea infracţională, contribuind la realizarea elementului material al infracţiunii şi la atingerea scopului urmărit.

Înalta Curte reaminteşte că pe calea recursului în casaţie nu poate fi examinată o eventuală încălcare a limitelor sesizării, ci numai concordanţa faptei, aşa cum a fost reţinută de către instanţa de apel, cu norma de incriminare. Astfel, în mod corect instanţa de apel a reţinut participarea inculpatei la întreagă activitate infracţională şi comercializarea directă de ţigări de contrabandă ce nu aveau timbre fiscale. În ceea ce priveşte cel de al doilea motiv invocat oral astăzi de către apărare, respectiv dezincriminarea faptei ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale cu privire la contrabandă asimilată,instanţa de recurs apreciază că nu poate analiza această critică, întrucât deciziile invocate sunt date ulterior pronunţării în apel.

De asemenea, nefondată este şi solicitarea inculpatului A. de a beneficia de procedura simplificată, pe de-o parte că această critică nu se circumscrie dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., pedeapsa aplicată fiind în limite legale, iar, pe de altă parte, se constată că recurentul nu a recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 374 alin. (4) din C. proc. pen., a recunoscut parţial, respectiv doar cantitatea găsită la punctul de lucru al societăţii comerciale pe care o administrează din Piaţa "HH." (8.000 de pachete de ţigarete), cantitatea de 41.800 ţigarete depozitate în autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x şi cantitatea de 92.400 ţigarete depozitate în autoutilitara marca x cu nr. de înmatriculare x.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, constatând că în cauză nu sunt incidente cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 şi pct. 12 din C. proc. pen., în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, cererile de recurs în casaţie formulate de recurenţii inculpaţi A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 261 din data de 24 februarie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată I., în sumă de 627 RON, va rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpaţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 261 din data de 24 februarie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată I., în sumă de 627 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 30 iunie 2022.

GGC - ED