Territorial competence in criminal procedure: priority of first-seized court where crime location is disputed

Deliberând asupra conflictului de competenţă de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 136 din data de 09.06.2022 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc, în temeiul art. 346 alin. (6) din C. proc. pen. cu referire la art. 342 din C. proc. pen. raportat la art. 50, art. 41 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), (3) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 47 alin. (2), (3) din C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Miercurea Ciuc, invocată din oficiu în procedura de cameră preliminară şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect acţiunea penală pusă în mişcare împotriva inculpaţilor A. şi B., trimişi în judecată prin rechizitoriul emis la data de 01.09.2021 în Dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, în favoarea Judecătoriei Moineşti.

S-a constatat intervenit conflict negativ de competenţă între Judecătoria Miercurea Ciuc şi Judecătoria Moineşti.

În conformitate cu dispoziţiile art. 51 alin. (2) teza a II-a din C. proc. pen. a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

S-a constatat suspendată de drept judecarea cauzei, în condiţiile art. 51 alin. (4) din C. proc. pen.

Pentru a se pronunţa în acest sens, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc a reţinut că prin încheierea penală nr. 164 din 07.04.2022 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Moineşti s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a menţionatei instanţe şi, în consecinţă, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc.

Pentru a pronunţa o astfel de hotărâre, Judecătoria Moineşti a reţinut, în esenţă, că Cimitirul Eroilor Valea Uzului face parte din UAT Sânmartin, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Miercurea Ciuc, împrejurare care a fost stabilită prin două hotărâri civile irevocabile, şi anume, Sentinţa civilă nr. 385/26.03.2020 pronunţată de Tribunalul Harghita în Dosarul nr. x/2019, definitivă prin Decizia civilă nr. 567/R din 06.10.2020 pronunţata de Curtea de Apel Târgu Mureş, respectiv Sentinţa civilă nr. 414/26.05.2021 pronunţată de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. x/2019, definitivă prin Decizia penală nr. 720/28.10.2021 a Curţii de Apel Bacău.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc a constatat că în cauză urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, care a sesizat Judecătoria Moineşti în temeiul art. 35 şi art. 63 din C. proc. pen. raportat la art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., având în vedere locul săvârşirii faptei.

Din lecturarea celor două hotărâri invocate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Moineşti a reţinut că prin prima hotărâre s-a respins ca nefondată acţiunea de contencios administrativ formulată de U.A.T. Dărmăneşti având ca obiect revocarea în parte a Hotărârii Consiliului Local nr. 20/2007 al comunei Sânmartin, jud. Harghita, iar prin cea de-a doua hotărâre au fost admise acţiunile în contencios administrativ/cererile de intervenţie formulate de U.A.T. Sânmartin, jud. Harghita, Asociaţia pentru protecţia drepturilor minoritare "C.", respectiv prefectul judeţului Bacău şi a fost anulată Hotărârea Consiliului Local Dărmăneşti nr. 29/29.03.2019, fără ca cele două hotărâri să stabilească că locul săvârşirii faptelor deduse judecăţii s-ar afla în circumscripţia teritorială a acestei instanţe.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc a constatat că Sentinţa civilă nr. 414/26.05.2021 a Tribunalului Bacău pronunţată în Dosarul nr. x/2019 este o hotărâre pronunţată în materia contenciosului administrativ, neavând efecte declarative de drepturi (retroactiv) ci produce efecte pentru viitor, de la data rămânerii sale definitive. Or, această hotărâre a rămas definitivă la data de 28.10.2021 (prin Decizia civilă nr. 720/2021 a Curţii de Apel Bacău), ulterior datei reţinute ca fiind cea a comiterii faptelor deduse judecăţii (06.06.2019), cât şi datei sesizării instanţei cu rechizitoriu (01.09.2021).

S-a apreciat că, în condiţiile în care Judecătoria Moineşti a fost sesizată prin rechizitoriu, competenţa acesteia rămâne dobândită, indiferent de orice chestiune viitoare referitoare chiar şi la limita teritorială dintre judeţele Harghita şi Bacău (chestiune care dealtfel face obiectul cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 aflat şi în prezent pe rolul Tribunalului Harghita).

S-a arătat de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc că în rechizitoriu se reţine că faptele sunt comise în afara/în exteriorul Cimitirului Eroilor din Valea Uzului şi, chiar dacă s-ar admite concluzia că potrivit Sentinţei civile nr. 414/26.05.2021 a Tribunalului Bacău acest cimitir s-ar afla pe teritoriul jud. Harghita, această împrejurare este total irelevantă sub aspectul stabilirii competenţei teritoriale, în condiţiile în care faptele deduse judecăţii nu se reţin a fi săvârşite în incinta menţionatului cimitir, ci în afara acestuia, pe un drum public care se află cu certitudine pe teritoriul UAT Dărmăneşti, localitate care se află în circumscripţia Judecătoriei Moineşti, conform Anexei la Hotărârea nr. 102/10.06.2021 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, s-a constatat că şi în situaţia în care unele acte materiale ar fi fost săvârşite chiar în incinta Cimitirului Eroilor din Valea Uzului, ar fi incidente dispoziţiile art. 41 alin. (3) din C. proc. pen. potrivit cărora, în această situaţie, oricare dintre cele două instanţe ar fi competente să judece cauza de faţă, sens în care Judecătoria Moineşti, sesizată fiind, este competentă să judece prezenta cauză.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Moineşti, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară.

Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urmă competenţa.

Prioritar, Înalta Curte menţionează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă îl reprezintă verificarea legalităţii sesizării instanţei prin rechizitoriul nr. x, emis la data de 01.09.2021, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc privind pe inculpaţii B. şi A., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

În cauză, se constată că prin rechizitoriul nr. x, emis în data de 01.09.2021, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, inculpaţii:

- B., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din C. pen. şi distrugere, prevăzută de art. 253 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 77 lit. h) şi art. 38 alin. (1) din C. pen.

- A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. h) din C. pen.

În fapt, s-a reţinut că în data de 06.06.2019, la Cimitirul Eroilor din localitatea Valea Uzului a avut loc un eveniment de comemorare a eroilor necunoscuţi, eveniment la care a fost prezentă şi persoana vătămată D., împreună cu alţi cetăţeni români de etnie maghiară. În jurul orelor 17:00, pe drumul de acces din faţa cimitirului din Valea Uzului, a ajuns un grup de persoane care au început să scandeze lozinci cu caracter antimaghiar, astfel că evenimentele au degenerat, persoanele respective încercând să rupă cordonul organelor de jandarmerie, lucru care s-a şi întâmplat în cele din urmă. Evenimentele au degenerat, de la ameninţări şi injurii ajungându-se la exercitarea de violenţe şi agresiuni fizice asupra persoanelor de etnie maghiară sau chiar asupra forţelor de ordine, context în care, la un moment dat, din respectivul grup, o persoană necunoscută iniţial şi identificată ulterior ca fiind inculpatul B., împreună cu inculpatul A., i-au aplicat persoanei vătămate mai multe lovituri cu pumnii în zona capului, provocându-i acesteia leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 2 - 3 zile de îngrijiri medicale. Cu aceeaşi ocazie, în urma uneia dintre loviturile aplicate persoanei vătămate D. de către inculpatul B., au fost distruşi ochelarii de vedere purtaţi de acesta, care în urma loviturii au căzut şi au fost striviţi de restul participanţilor implicaţi în respectivul diferend.

Potrivit dispoziţiilor art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., care instituie o ordine de preferinţă din raţiuni de ordin organizatoric, dar şi pentru o mai bună desfăşurare a procesului penal, competenţa după teritoriu este determinată în ordine de:

a) locul săvârşirii infracţiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta;

d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Prin "locul săvârşirii infracţiunii" în sensul alin. (2) al aceluiaşi articol se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

În situaţia concretă din cauză, din examinarea rechizitoriului prin care inculpaţii au fost trimişi în judecată, Înalta Curte constată că săvârşirea faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor a avut loc pe "drumul de acces din faţa cimitirului din Valea Uzului", astfel cum a fost menţionat de către procuror în actul de sesizare a instanţei în capitolul I referitor la descrierea în fapt a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a celor doi inculpaţi.

Înalta Curte reţine că cele patru criterii determinative de competenţă, stabilite de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., au o valoare similară, enumerarea lor indicând doar o ordine de preferinţă în situaţia în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan (art. 41 alin. (5) din C. proc. pen.), iar dacă nu există o sesizare simultană, ceea ce stabileşte competenţa teritorială este prioritatea, adică prima sesizare.

Astfel, în condiţiile concrete ale speţei, devin incidente dispoziţiile art. 41 alin. (4) din C. proc. pen. potrivit cărora "Când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanţe dintre cele prevăzute la alin. (1), competenţa revine instanţei mai întâi sesizate."

Prin urmare, competenţa instanţei de a soluţiona cauza aparţine judecătoriei mai întâi sesizate conform art. 41 alin. (4) din C. proc. pen., în speţă Judecătoriei Moineşti.

Pentru aceste considerentele, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind verificarea legalităţii sesizării instanţei prin rechizitoriul nr. x, emis la data de 01.09.2021, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, privind pe inculpaţii B. şi A., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în cauză în favoarea Judecătoriei Moineşti.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii B. şi A. în favoarea Judecătoriei Moineşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 iunie 2022.

GGC - ED