Decizia nr. 243/RC/2022 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra recursurilor în casaţie de faţă:

În baza actelor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 136/S din 12 iulie 2021 a Tribunalului Braşov, s-a dispus:

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. şi ped. de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului A., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului A., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 1 (un) an (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 5 ani închisoare.

Pedeapsa se execută în regim de detenţie în conformitate cu dispoziţiile art. 60 din C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. raportat la art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului A., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. rap. la art. 72 din C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. durata reţinerii de 24 h. de la data de 09.08.2017, h. 16,12.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. şi ped. de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului B., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului B., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatului B. pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 1 (un) an (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 5 ani închisoare.

Pedeapsa se execută în regim de detenţie în conformitate cu dispoziţiile art. 60 din C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. raportat la art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului B., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. rap. la art. 72 din C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B. durata reţinerii de 24 h. de la data de 09.08.2017, h. 14,27.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul C. la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. şi ped. de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a interzis inculpatului C. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 3 (trei) ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul C. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a interzis inculpatului C. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 3 (trei) ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatului C. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 6 luni (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 3 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. raportat la art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului C., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 3 (trei) ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

În baza art. 91 alin. (1) din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 (trei) ani închisoare sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, stabilit potrivit art. 92 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen. a fost obligat inculpatul C. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Braşov la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. d) din C. pen. s-a impus inculpatului obligaţia de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, a fost obligat inculpatul C. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 120 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei mun. Săcele, jud. Braşov sau în cadrul Primăriei mun. Braşov, jud. Braşov.

În baza art. 94 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Braşov.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere, obligaţiilor impuse, îndeplinirii integrale a obligaţiilor civile şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. rap. la art. 72 din C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului C. durata reţinerii de 24 h. de la data de 09.08.2017, h. 13,10.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul UU. la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. şi ped. de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a interzis inculpatului UU. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 3 (trei) ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul UU. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a interzis inculpatului UU. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 3 (trei) ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatului UU. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 6 luni (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 3 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. raportat la art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului UU., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 3 (trei) ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

În baza art. 91 alin. (1) din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 (trei) ani închisoare sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, stabilit potrivit art. 92 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen. a fost obligat inculpatul UU. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Braşov la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. d) din C. pen. s-a impus inculpatului obligaţia de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, a fost obligat inculpatul UU. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 120 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei mun. Săcele, jud. Braşov sau în cadrul Primăriei mun. Braşov, jud. Braşov.

În baza art. 94 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Braşov.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere, obligaţiilor impuse, îndeplinirii integrale a obligaţiilor civile şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. rap. la art. 72 din C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului UU. durata reţinerii de 24 h. de la data de 09.08.2017, h. 13,50.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnată inculpata E. la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. şi ped. de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a interzis inculpatei E. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 3 (trei) ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnată inculpata E. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a interzis inculpatei E. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 3 (trei) ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatei E. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor fix de 6 luni (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 3 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. raportat la art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatei inculpata E., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 3 (trei) ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

În baza art. 91 alin. (1) din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 (trei) ani închisoare sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, stabilit potrivit art. 92 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen. a fost obligată inculpata E. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Braşov la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen. s-a impus inculpatei obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, a fost obligată inculpata E. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 120 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei com. Sânpetru, jud. Braşov sau în cadrul Primăriei mun. Braşov, jud. Braşov.

În baza art. 94 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Braşov.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen. s-a atras atenţia inculpatei asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere, obligaţiilor impuse, îndeplinirii integrale a obligaţiilor civile şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul F. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. şi ped. de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a interzis inculpatului F. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 3 (trei) ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul F. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a interzis inculpatului F. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 3 (trei) ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatului F. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 4 luni (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 2 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. raportat la art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului F., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 3 (trei) ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

În baza art. 91 alin. (1) din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, stabilit potrivit art. 92 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen. a fost obligat inculpatul F. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Braşov la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. d) din C. pen. s-a impus inculpatului obligaţia de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, a fost obligat inculpatul F. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 120 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei mun. Săcele, jud. Braşov sau în cadrul Primăriei mun. Braşov, jud. Braşov.

În baza art. 94 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Braşov.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere, obligaţiilor impuse, îndeplinirii integrale a obligaţiilor civile şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. rap. la art. 72 din C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului F. durata reţinerii de 24 h. de la data de 09.08.2017, h. 13,25.

S-a luat act că în cauză nu există constituire de parte civilă.

În baza art. 404 alin. (4) lit. d) din C. proc. pen. s-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin ordonanţa procurorului din data de 11.08.2017 asupra sumelor de 4700 de RON şi 200 de euro, ridicate de la inculpatul A., în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare .

În baza art. 272 alin. (1) şi art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii A. şi B. la plata sumei de 6.000 RON, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat, iar pe inculpaţii C., F., UU. şi E. la plata sumei de 4.000 RON, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul din data de 24.10.2018 emis în Dosarul nr. x/2017 al P.I.C.C.J. - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor:

A., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

B., pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

F., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

E., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

UU., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. şi

C., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la aspectele de fapt cu relevanţă penală reţinute în privinţa acestora, Parchetul a descris următoarele:

1. Fapta inculpatului A., constând în aceea că, în perioada începutul anului 2014 - august 2017, împreună cu B., E. şi F., a constituit un grup infracţional organizat care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind acela de a recruta dansatoarele pentru clubul de noapte, de a supraveghea, prin intermediul lui B. şi a persoanelor angajate ca barmani, a activităţii persoanelor de sex feminin care practică prostituţia în club, de a institui regulile cu privire la modul de practicare a prostituţiei în club, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului A., constând în aceea că, în perioada începutul anului 2014 - august 2017 a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., I., J., K., L., M., N., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

2. Fapta inculpatului B. constând în aceea că, în perioada începutul anului 2014 - august 2017, împreună cu A., E. şi F., a constituit un grup infracţional organizat care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind recrutarea dansatoarelor pentru clubul de noapte, prezentarea condiţiilor de angajare şi a modului în care se practica prostituţia în club, supravegherea activităţii fetelor în timpul programului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului B. constând în aceea că, în perioada 2014 - august 2017, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., I., J., K., L., M., N., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "proxenetism" prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

3. Fapta inculpatului F., constând în aceea că, în perioada începutul anului 2014 - ianuarie 2017, împreună cu A., B. şi E., a constituit un grup infracţional organizat care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind acela de a supraveghea activitatea fetelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop şi că nu au perioade de inactivitate în timpul programului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului F., constând în aceea că, în perioadele 05.02.2014 - 02.06.2014, 18.09.2014 - 14.12.2014, 24.06.2015 - ianuarie 2017, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., J., K., L., N., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "proxenetism" prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

4. Fapta inculpatei E., constând în aceea că, în perioada începutul anului 2014 - aprilie 2015, împreună cu A., B. şi F., a constituit un grup infracţional organizat care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acesteia fiind acela de a supraveghea activitatea fetelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatei E. constând în aceea că, în perioada 07.01.2014 - 30.04.2015, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., I., J., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

5. Fapta inculpatului C., constând în aceea că, în luna martie 2014 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de A., B., E. şi F., grup care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind acela de a supraveghea activitatea dansatoarelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop şi că nu au perioade de inactivitate în timpul programului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului C., constând în aceea că, în perioada martie 2014 - august 2017, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din municipiul Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., J., K., L., M., I., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

6. Fapta inculpatului UU., constând în aceea că, în luna iunie 2015 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de A., B., E. şi F., grup care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind acela de a supraveghea activitatea fetelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop, şi că nu au perioade de inactivitate în timpul programului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului UU., constând în aceea că, în perioadele iunie 2015 - august 2016 şi iulie - august 2017, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., J., L., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

Pe parcursul urmăririi penale cei şase inculpaţi au avut o atitudine nesinceră şi necooperantă, nerecunoscând faptele reţinute în sarcina lor, cu excepţia inculpatului F. care a dat o declaraţie mai nuanţată.

Prin încheierea din data de 29.01.2019 definitivă prin necontestare judecătorul de cameră preliminară, a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2017 din 24.10.2018 al DIICOT - ST Braşov, privind pe inculpaţii A., B., F., E., UU. şi C., a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecăţii cauzei privind pe cei şase inculpaţi cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi art. 213 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În faza de judecată s-a procedat la audierea inculpaţilor A., F., B., s-au depus rapoarte de evaluare întocmite de Serviciul de Probaţiune Braşov cu privire la inculpaţii F., A., UU., C., E., au fost audiaţi martorii O., P., J., M., H., N., Q., R., S., T., U., V., W., X. .

În şedinţa publică din data de 12.01.2021, având în vedere că titularul completului de judecată a promovat la Curtea de Apel Braşov, completul fiind preluat de un alt judecător, pentru respectarea jurisprudenţei C.E.D.O. din cauzele Cutean şi Beraru contra României, instanţa a pus în discuţie reluarea cercetării judecătoreşti prin reaudierea inculpaţilor şi a martorilor esenţiali pentru soluţionarea cauzei, astfel: au fost audiaţi/reaudiaţi martorii Q., J., M., Q., R., N., H., V.; T., Y., X., O., au fost audiaţi investigatorii sub acoperire cu nume de cod "W." şi "L." au fost audiaţi inculpaţii A., UU., C., B., F.; E.; s-au depus fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor; declaraţia inculpatei E. privind acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cazul în care ar fi găsită vinovată, precum şi înscrisuri în circumstanţiere, acte în circumstanţiere depuse de inculpatul F.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prima instanţă a reţinut în fapt că la data de 01.07.2016 organele de poliţie s-au sesizat din oficiu în legătură cu faptul că începând cu anul 2013, pe raza mun. Braşov s-a constituit un grup infracţional organizat compus din inculpaţii A., B., F. şi E., în scopul comiterii infracţiunii de proxenetism, constând în aceea că aceştia recrutează tinere în scopul exploatării sexuale prin inducere în eroare, le promit posturi de dansatoare în clubul de noapte "G." din mun. Braşov, iar ulterior, după angajare, acestea sunt determinate să se prostitueze în folosul lor, prin diferite modalităţi. Sumele de bani obţinute de fete sunt împărţite între membrii grupului, iar un procent revine persoanelor exploatate .

Analizând împrejurările în care au fost săvârşite faptele din perspectiva cronologiei acestora se relevă că societatea comercială "Z." SRL a fost înfiinţată în data de 25.08.1992 fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Braşov sub nr. x/1990, C.U.I. x, sediul social şi domiciliul fiscal în mun. Braşov, str. x, jud. Braşov, activitatea principală declarată, conform codificării CAEN, fiind "Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor". Societatea avea un capital subscris de 200 de RON, deţinut integral de către asociatul unic A., administrator fiind şi inculpatul B., începând cu data de 29.02.2011, societatea fiind în prezent în procedura insolvenţei. La adresa declarată ca sediu social funcţiona "G.", imobil compus din cinci încăperi, după cum urmează: la intrarea în club este recepţia, în partea stângă este un birou şi, în continuare, un număr de trei camere şi trei băi. La etaj se face accesul din recepţie pe o scară, unde este amenajat un bar cu sală de dans şi două camere în care într-una este o canapea de masaj, jacuzzi şi cabină de duş, iar în cealaltă este amenajat un vestiar. De la etaj se face accesul în podul imobilului pe o scară de lemn .

Profitând de împrejurarea că societatea desfăşura activităţi specifice unui club de noapte, mai precis dans la bară, dans pe mese şi lap dance (dans în poală), precum şi de faptul că imobilul în care se desfăşura clubul de noapte fusese amenajat cu camere având fiecare baie proprie, inculpaţii A., B.,E., F. au pus în aplicare o rezoluţie infracţională comună ce presupunea recrutarea persoanelor de sex feminin în scopul practicării prostituţiei, cărora, ulterior, le înlesneau această activitate, în cadrul clubul de noapte "G." din municipiul Braşov. Astfel, la începutul anului 2014, inc. A. (asociat unic), B. (administrator), E. (barman) şi F. (barman) au constituit grupul infracţional care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G." din mun. Braşov, infracţiune care ulterior a şi fost săvârşită. În luna martie 2014, la acest grup a aderat şi inc. C. (barman), iar în luna iunie 2014 la grup a aderat inc. UU. (barman).

Inculpata E. a lucrat în cadrul clubului până în data de 30.04.2015, iar inculpatul F. până în cursul lunii ianuarie 2017.

Modul de punere în aplicare a rezoluţiei infracţionale a fost imaginat de către inculpatul A. care se ocupa cu recrutarea fetelor pentru clubul de noapte, supraveghea, prin intermediul inculpatului B. şi a persoanelor angajate ca barmani, activitatea persoanelor de sex feminin care practicau prostituţia în club, instituia regulile cu privire la valoarea consumaţiei clienţilor pentru ca aceştia să beneficieze de serviciile sexuale ale fetelor.

Inculpatul B. se ocupa, de asemenea, de recrutarea fetelor pentru club, prezentarea condiţiilor de angajare şi a modului în care se practica prostituţia în club, supraveghea activitatea dansatoarelor în timpul programului şi se asigura că angajatele respectă regulile instituite de către inculpatul A.

Atribuţiile inculpaţilor C., F., E. şi UU., angajaţi toţi, oficial, ca barmani la clubul de noapte "G.", constau în supravegherea activităţii dansatoarelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului privind modul în care se practică prostituţia în club. De asemenea, aceştia încasau şi ţineau evidenţa sumelor plătite de clienţi pentru a întreţine relaţii sexuale cu dansatoarele (în cadrul primului sistem instituit de patron) sau încasau şi ţineau evidenţa numărului consumaţiilor clienţilor, aceştia trebuind să achite contravaloarea a patru sau cinci băuturi pentru a putea merge cu fetele în cameră, contravaloarea relaţiilor sexuale plătind-o direct acestora din urmă (în cadrul celui de-al doilea sistem instituit de patron). De asemenea, aceştia aveau grijă ca tinerele să respecte timpul pe care îl aveau alocat pentru un client, anunţându-le când acesta expira.

Din procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate reiese că inculpatul A. era cel care coordona activitatea clubului, atât direct, cât şi prin intermediul barmanilor, inculpaţii F., C., E. şi UU., dar şi prin intermediul lui B.

Rolul pe care A. îl avea în ierarhia grupului reiese din notele de redare ale convorbirilor telefonice interceptate, procurorul arătând în rechizitoriu că este relevantă nota de redare a discuţiei telefonice din data de 08.10.2016, ora 01:32:51, dintre A. şi B., acesta din urmă adresându-i-se cu "boss", ca şi în alte convorbiri telefonice, iar A. dând indicaţii:

"vezi dacă o să vină clienţi sau aşa, pui un pic presiune să-şi facă treaba ca să nu frece menta şi că le e lene şi le spui până la patru, nu vă jucaţi pe telefoane!".

Din procesele-verbale de redare a convorbirilor din datele de 18:08.2016, ora 13:58:44, 26.08.2016, ora 14:27:42, 22.11.2016 ora 12:58:38, reiese preocuparea inculpaţilor A. şi B. de a găsi fete care să lucreze în club, inculpatul A. având discuţii în acest sens cu AA., administrator al unei agenţii de modeling din Bucureşti .

B. era cel care le explica fetelor, cu ocazia angajării, condiţiile în care vor lucra, procentul din consumaţii care le revine şi modul în care pot practica prostituţia în club. Aceste aspecte reies şi din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, precum şi ale inculpaţilor, care au recunoscut poziţia de lider al grupului în persoana inculpatului A., însă în forma în care acesta, ar fi fostul şeful lor în exercitarea atribuţiilor de serviciu, declaraţii care vor fi analizate în continuare:

Martora J. a declarat că discuţiile despre angajare le-a purtat cu patronul, A., care i-a spus că trebuie să stea de vorbă cu clienţii care plăteau şi băutura pe care o consumau dansatoarele, inc. B. era administratorul barului, iar ceilalţi inculpaţi erau barmani, calitate în care aceştia ţineau evidenţa consumaţiilor, precum şi stabileau accesul în camera privată în funcţie de numărul consumaţiilor fiecărei tinere; martora M. (deşi una dintre martorele faţă de care procurorul s-a sesizat în cursul cercetării judecătoreşti cu privire la săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă - şedinţa din data de 23.01.2020 a arătat că evidenţa consumaţiilor şi a accesului în camerele private era ţinută de barmani şi manageri; martora Q. a relatat că a discutat contractul de angajare cu inculpaţii A. şi B., având reprezentarea faptului că inc. A. era şeful, iar inculpatul B. era administratorul clubului pe care îl vedea mai des decât pe A.. În legătura cu activitatea inculpaţilor C., D., F. şi E., martora a declarat că aceştia era barmani, iar barmanii ţineau evidenţa consumaţiilor, întrucât numai după ce se efectuat 4-5 consumaţii, barmanii le permiteau accesul în camerele private şi le monitorizau durata timpului petrecut acolo . În acelaşi sens a relatat şi martora N. care a mărturisit că despre angajare a discutat cu B., patronul clubului era A., manageri erau F. şi C. (aşa a perceput martora activitatea acestora), UU. era barman, iar pe inc. E. nu o cunoaşte. După ce "făcea cinci consumaţii pe noapte, primea un procent pentru ce făcea în plus, precum şi accesul în camera privată" în care fetele au întreţinut relaţii sexuale. Despre acest fapt martora a declarat că B. şi A. ştiau că ele întreţin relaţii sexuale în camera privată, după cum ştiau şi barmanii care le monitorizau timpul petrecut în acea încăpere . Martora V. a arătat că la angajare a stat de vorbă cu "şeful, adică cu d-nul. A.", ştiind că "era o persoană care-i ţinea locul atunci când dl. A. nu era, dar nu-i mai ţine minte numele şi nu l-a văzut prezent azi în sala de judecată" (în şedinţa din data de 04.05.2021 când a fost audiată martora inculpatul B. a lipsit).

Şi martora T. a relatat că a fost angajată de inc. B. care i-a adus la cunoştinţă şi regulile în care urma să îşi desfăşoare activitatea în club, iar barmanii supravegheau şi coordonau activitatea dansatoarelor .

Inculpaţii au încercat să acrediteze ideea că inculpatul B. îndeplinea sarcini specifice unui administrator - repara lumina, instalaţiile, schimba un bec, se ocupa de aprovizionarea, cu cazarea angajatelor, într-un cuvânt executa obligaţiile din fişa postului oricărui administrator. De altfel, apărarea inculpaţilor se grefează pe existenţa unor relaţii de subordonare între inculpaţii B., F., C., UU. şi E., pe de-o parte şi inc. A., pe de altă parte, în virtutea unor relaţii de serviciu în care A. era patronul, iar ceilalţi erau angajaţi care executau, în mod firesc, sarcinile de serviciu. Contrar acestei aparenţe de legalitate pe care o sugerează cu naturaleţe inculpaţii, activitatea inculpaţilor nu s-a limitat la sarcinile de serviciu corespunzătoare postului pe care aceştia îl ocupau, ci inculpaţii F., C., D. şi E., în deplină conivenţă infracţională, au acţionat pentru a realiza scopul grupului în care erau constituiţi: racolarea şi înlesnirea practicării prostituţiei, activitate din care au obţinut avantaje patrimoniale.

Declaraţia inculpatului UU. este elocventă sub aspectul ierarhiei în grupul infracţional pe care îl analizăm, deşi la întrebările avocaţilor a încercat să dea răspunsuri cât mai puţin incriminatorii pentru inc. B.. Acesta a mărturisit că atribuţiile barmanilor constau în servirea băuturilor, strângeau sau dădeau cartoane fetelor (un carton reprezenta o consumaţie), iar dimineaţa numărau banii. Referindu-se la conducerea clubului inculpatul UU. i-a nominalizat pe inculpaţii A. şi B., răspunzând instanţei că îi percepea pe cei doi ca fiind conducerea clubului după cum urmează:

"pe A. îl percepeam ca fiind şeful pentru că aşa era, iar cu B. luam legătura mai repede şi mai direct pentru că era tot timpul acolo, mai mult, dacă inculpatul A. era plecat, acesta îl suna pe B. să-l întrebe ce e pe la bar, nu ne suna pe noi, barmanii" .

Inculpatul C. a recunoscut că barmanii monitorizau timpul petrecut de fete în camerele private, iar despre inculpatul B. a afirmat că era "omul de mentenanţă, cu el ţineam legătura cu inculpatul A." .

Inculpata E. a declarat, în referire la rolurile inculpaţilor în cadrul grupului, că "patronul era A. şi administrator B.. Administratorul se ocupa de aprovizionare, stătea la recepţie, el împreună cu inculpatul A. făceau angajările. În lipsa inculpatului A., îl percepeam pe B. ca un şef direct. Dimineaţa când făceam închiderea, banii îi predam inculpatului B., iar dacă nu era acolo îi lăsam în seif" .

Şi inculpatul F. a indicat lămuritor ierarhia în grupul infracţional cu ocazia audierii sale de către instanţa de judecată, răspunzând la întrebarea unui avocat: "La ce v-aţi referit când aţi vorbit la urmărire penală despre relaţia de subordonare dintre B. şi A.? Răspuns: Ca în orice societate exista un administrator, un director, un patron şi un subaltern. La noi, A. era administrator, B. era director şi eu subaltern şi la fel restul angajaţilor" . Rezultă, aşadar, că indiferent de substantivul folosit de ceilalţi inculpaţi pentru a defini rolul inculpaţilor A. şi B. (administrator, patron, şef, director) este mai mult decât evident că cei doi erau percepuţi ca fiind conducători, mai precis inculpatul A. era "şeful", iar inculpatul B. înlocuitorul acestuia.

Coroborând aceste declaraţii între ele, precum şi cu conţinutul proceselor-verbale de interceptare a convorbirilor telefonice (redate de procuror în rechizitoriu: procesul-verbal de redare a discuţiei din data de 19.11.2016, ora 00:23:33, discuţie purtată între A. şi F., acesta din urmă spunând "Am trimis-o pe BB. la masă direct când a venit, i-a dat consumaţie cum a venit că îl ştiu pe ăla...a mai fost, nu a mai fost de ani aici." A. îi atrage atenţia ca nu cumva să afle celelalte fete că a trimis-o, F. replicând "Nu, am trimis-o pe CC., că aia îi ziceam şi lui DD., e a 5-a masă de când a venit înapoi la care o trimit şi se întoarce în 10 minute şi zice ăia nu dau nimic". Aspectele prezentate se coroborează cu declaraţia martorei EE. din care reiese că barmanii dirijau angajatele mai vechi către clienţii cu mulţi bani, primind diferite sume de bani drept atenţie pentru acest lucru. Faptul că fetele erau dirijate la mesele clienţilor de către barmani reiese şi din discuţia din data de 20.07.2017, ora 00:14:48, dintre UU. şi o persoană de sex feminin neidentificată care lucrează în club şi care utilizează postul telefonic x, iar faptul că aceştia le monitorizează pe fete reiese din discuţia din data de 30.06.2017, ora 03:25:10, purtată de D. cu aceeaşi persoană:

"DOAMNĂ: DA?!

UU.: Ce faci, (neinteligibil)?

DOAMNĂ: Sunt aici la albastru.

Ţ.B.V.: Mai stai?

DOAMNĂ: Poftim?

Ţ.B.V.: Mai stai?

DOAMNĂ: S-a terminat timpul? Bine. Hai că vin.") se relevă faptul că toţi cei şase inculpaţi au avut reprezentarea modului lor concordant de acţiune, a faptului că activităţile lor nu sunt disparate, ci se încadrează într-o unică activitate ilicită. Deşi inculpaţii nu au săvârşit aceleaşi acţiuni, actele lor de conduită se îmbină în mod armonios şi conduc spre realizarea ţelului pe care aceştia l-au avut în vedere.

Or, această îmbinare a diferitelor acţiuni ale inculpaţilor sunt cele care ţin de esenţa infracţiunii de constituire a grupului infracţional organizat. Nici unul dintre inculpaţi nu a recunoscut că ar fi săvârşit această faptă, dar ea este pusă în evidenţă prin chiar descrierea modului lor de acţiune, deoarece se poate observa cu uşurinţă împărţirea în cadrul grupului a unor roluri prestabilite, pe baza cărora aceştia au acţionat şi au asigurat astfel succesul întregii activităţi.

În ceea ce priveşte infracţiunea de proxenetism reţinută în sarcina acestora, judecătorul fondului a constatat că în cursul urmăririi penale au fost audiate mai multe persoane (martorele I., EE., FF., H., J., K., L., M., S., Q., N.) care au fost angajate ale clubului ca dansatoare şi care au declarat că întreţineau relaţii sexuale cu clienţi ai clubului, descriind modalitatea în care o făceau.

Instanţa de judecată, pe baza analizei întregului material probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale şi a judecăţii, a concluzionat în sensul că inculpaţii au săvârşit faptele reţinute în sarcina lor, acestea întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată şi cu privire la care s-a derulat judecata.

Astfel, infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat [art. 367 alin. (1) din C. pen.] a constat în înţelegerea realizată între cei şase inculpaţi cu privire la săvârşirea celeilalte fapte prevăzute de legea penală, în stabilirea unui plan comun de acţiune, cu roluri diferite şi prestabilite care au fost împărţite între aceştia şi pe baza cărora au fost aduse la îndeplinire fapta de proxenetism. Într-adevăr, rolul principal l-au avut inculpatul A. şi adjunctul său B. care au fost cei ce procedau la angajarea tinerelor ce urmau să practice prostituţia în clubul de noaptea G., erau cei care se interesau de modul în care se desfăşura activitate, numărul de clienţi, le solicitau celorlalţi inculpaţi care erau angajaţi ca barmani să pună fetele "să muncească", inculpatul A. fiind şi cel care i-a cooptat ulterior şi pe ceilalţi patru inculpaţi, dar odată realizată unitatea de ordin subiectiv între ei, inculpaţii au conlucrat în vederea realizării celeilalte infracţiuni.

În cursul urmăririi penale tinerele angajate în clubul menţionat, audiate fiind în calitate de martore, au făcut următoarele declaraţii:

Martora H. a declarat că a lucrat din anul 2013 până în august 2017 în Clubul "G.". La început, condiţiile de lucru i-au fost prezentate de inculpatul B. care i-a spus că în club există un sistem de fise (cartele plastifiate) a căror valoare era de 100 RON, din care ea primea 25 - 30%, trebuind să facă în jur de 25 de fise pe săptămână (2500 RON). Pentru camera privată, ea primea jumătate din suma plătită de client. Banii pentru camera privată erau plătiţi de către client la bar, barmanului, care îi dădea un jeton pe care îl introducea în uşă, iar aceasta în mod automat se închidea şi se deschidea singură după 20 de minute, existând un ecran pe care erau trecute aceste date.

Banii, atât pentru consumaţie, cât şi pentru camera privată, se plăteau de către client direct la bar, existând o foaie în care se ţinea evidenţa pentru fiecare fată a consumaţiilor şi a folosirii camerei private.

Pe parcurs, s-a modificat sistemul de lucru şi plată, fetele fiind întrebate dacă doresc să lucreze după sistemul vechi, cel cu fise sau după cel nou care consta în aceea că era obligatorie atingerea pragului de 4 fise/seara, această limită fiind influenţată de numărul fetelor care erau la lucru în perioada respectivă. Dacă aveau cele 4 fise, fetele puteau intra la camera privată. Dacă nu făceau mai mult de 4 fise, nu câştigau nimic, iar dacă depăşeau, primeau jumătate din ce făceau peste cele 4 fise obligatorii, la sfârşitul lunii. Fetele din club au optat pentru această a doua modalitate de lucru, fiind implementată imediat de către A.. Pentru serviciile oferite în camera privată preţul era stabilit de către fete, acesta fiind cuprins între 600 şi 1000 RON pentru 30 minute, timp cronometrat de către barmani, care veneau şi băteau la uşă când acesta expira; în cazul unui control, fetele erau instruite de către B. să nu declare nimic despre camera privată.

Martora a declarat că barmanii, fetele şi inculpatul A. ştiau toţi că în camerele private se întreţin relaţii sexuale.

Cu privire la inculpatul B., martora a arătat că acesta lucra încă din anul 2010 la "G.", el coordona activitatea în salon, ducea acte la bancă, mai lucra şi în bar ca barman, coordona activitatea fetelor şi a barmanilor, folosind un limbaj agresiv faţă de fete, certându-le pe acestea dacă nu se duceau la masă când spunea el, acesta fiind şi mâna dreaptă a lui A.

Cu privire la inculpatul A., martora a arătat că acesta era "şeful", ţinând legătura, cu privire la activitatea clubului, atât cu B., cât şi cu barmanii.

Cu privire la inculpatul F. a arătat că acesta desfăşura aceleaşi activităţi ca orice barman angajat al clubului, respectiv ţinea evidenţa consumaţiilor pentru fiecare fată în parte, ţinea evidenţa timpului pentru camerele private şi uneori avea atitudine superioară faţă de fetele angajate.

Referitor la inculpatul UU., a arătat că acesta este foarte agresiv fizic cu fetele şi, atât el, cât şi C. îşi mai însuşeau din consumaţiile fetelor, ştergându-le de multe ori din evidenţe o parte din acestea.

Când lipsea B., barmanii erau cei care răspundeau de activitatea din club, iar dacă apăreau probleme îi sunau pe A. sau B.

Cu privire la inculpata E., martora a menţionat că a prins ambele sisteme pentru accesul în camera privată. Când era valabil primul sistem, inculpata, după ce încasa banii pentru cameră, pregătea această încăpere, în sensul că punea prosoape curate şi strângea lucrurile rămase după fata dinainte. De asemenea, cronometra timpul pe care fata îl petrecea cu clientul în cameră, avertizându-le prin bătăi în uşă că a expirat jumătatea de oră alocată. În cadrul celui de-al doilea sistem, inculpata, ca şi ceilalţi barmani, încasa banii pentru consumaţiile clienţilor şi când se atingea pragul de 400 sau 500 de RON, pregătea camera şi îi comunica fetei că se poate deplasa cu clientul în cameră.

În cursul judecăţii, fiind audiată în şedinţa din 18.02.2020 şi în şedinţa din data de 06.04.2021, martora şi-a retractat declaraţiile date în cursul urmăririi penale sub aspectul faptului că în acel local ea şi celelalte fete angajate întreţineau raporturi sexuale cu clienţii barului, menţionând că a afirmat aceste împrejurări în cursul urmăririi penale la indicaţia organului de poliţie care a audiat-o, deoarece a ameninţat-o cu reţinerea. Astfel, în faţa judecătorului martora a afirmat că a lucrat ca dansatoare la clubul G. timp de cinci ani, până în anul 2017, timp în care acestea "socializau" cu clienţii, în sensul că trebuia să îi determine să cumpere cât mai multe "pahare de băutură de la bar fiind plătite în funcţie de consumaţie". A precizat martora în cursul judecăţii că nici ea şi nici celelalte fete nu au întreţinut relaţii sexuale în interiorul clubului în camerele private.

Raportat la această declaraţie procurorul de şedinţă s-a sesizat din oficiu pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, iar potrivit adresei nr. x/07.04.2021 sesizarea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov sub nr. x/2020 fiind în lucru la Poliţia mun. Braşov, secţia 1.

Martora J. confirmă faptul că în cadrul Clubului angajatele întreţineau relaţii sexuale contra cost cu clienţii, precum şi că au existat două sisteme impuse de conducerea clubului pentru "a merge pe cameră" cu clienţii. Cu privire la barmani (E., C., UU. şi F.) şi B. martora a arătat că le ţineau evidenţa dansatoarelor cu privire la numărul de clienţi cu care urcau în cameră, pe baza cartonaşelor şi le anunţau când se scurgea timpul alocat fiecărui client. Martora a arătat că atunci când mergea în cameră pentru "un dans", adică pentru 10 minute, anunţa explicit la bar, însă atunci când mergea pentru a întreţine relaţii sexuale nu anunţa niciodată, înţelegându-se că mergea pentru acest lucru.

Martora a precizat că a întreţinut relaţii sexuale în cadrul clubului, cu clienţii acestuia, din cursul anului 2015 până în cursul anului 2017.

În cursul judecăţii martora J. a declarat că îşi menţine în totalitate declaraţiile din cursul urmăririi penale, că a întreţinut relaţii sexuale în interiorul barului, respectiv în camerele private, iar barmanii ştiau despre acest lucru în mod firesc pentru că ei erau cei care le monitorizau fetelor timpul petrecut în camerele private, în sensul că, pentru un dans aveau alocate zece minute, iar pentru relaţii sexuale treizeci de minute.

Martora K. a arătat că a practicat şi ea prostituţia în Clubul "G.", arătând că barmanii sau B. aveau în fiecare seară câte o listă pe care erau trecute numele fetelor prezente la muncă şi după ce le dirijau la mese şi primeau comanda pentru o consumaţie, treceau câte un "X" la numelui fetei. Acestea serveau pentru ca patronul să ştie dacă fetele şi-au atins "targetul" impus (aceste aspecte ale declaraţiei martorei se coroborează cu înscrisurile ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la sediul G., înscrisuri existente).

Martora a menţionat că angajaţii clubului ştiau că se făcea masaj erotic şi că se întreţineau relaţii sexuale în camerele private, însă a arătat că nu din aceasta câştigau ei, ci din numărul de consumaţii, deoarece banii din camere reveneau fetelor în totalitate. Martora a întreţinut relaţii sexuale cu clienţii clubului în perioada martie - mai 2014, în cursul acestei din urmă luni devenind partenera de viaţă a inculpatului UU. (motiv pentru care nu a mai fost audiată în cursul judecăţii) astfel că a încetat să mai practice prostituţia.

Cu privire la persoanele care au fost barmani, respectiv E., C., UU., martora a precizat că ţineau evidenţa consumaţiilor şi a clienţilor care aveau acces la camerele private.

Martora L. a confirmat faptul că în club se practica prostituţia, întreţinând şi ea relaţii sexuale în camerele private cu clienţii clubului. Aceasta mai arată că discuţiile despre sex nu existau, A. spunându-le că în privat se face doar masaj. Aceste discuţii, însă erau doar de faţadă, existând oarecum o înţelegere tacită privind relaţiile sexuale din privat, în urma cărora câştigau, atât inculpatul A., cât şi fetele.

Martora a confirmat, de asemenea, existenţa celor două sisteme despre care au făcut vorbire colegele sale, arătând că, în cadrul primului dintre ele, dansatoarea primea 30 de procente din ce achita clientul pentru relaţiile sexuale, restul revenind clubului. Prin sistemul nou instituit de inculpatul A., în care clientul trebuia să achite patru consumaţii pentru a avea acces cu tânăra în camera privată, toţii banii solicitaţi pentru relaţii sexuale rămâneau tinerelor, singurii care nu câştigau erau barmanii care doar gestionau consumaţia, astfel că s-a creat o cutumă, o aşa zisă "şpagă" pe care fetele le-o dădeau barmanilor după ce ieşeau din "privat". După introducerea noului mod de lucru, practic toate fetele întreţineau relaţii sexuale în privat, însă niciuna nu recunoştea de faţă cu ceilalţi. Martora ştia că toate fetele întreţineau relaţii sexuale în club, întrucât îi spuneau acest lucru clienţii comuni.

Şi această martoră precizează, la fel că inculpatul F., că noul mod de lucru instituit de A. era mult mai profitabil pentru club şi de asemenea, că majoritatea clienţilor care frecventau "G.", veneau pentru a întreţine relaţii sexuale cu dansatoarele.

În cursul judecăţii, această martoră nu a putut fi audiată, întrucât, potrivit procesului-verbal de executare a mandatului de aducere martora L. nu mai locuieşte la adresa cunoscută din actele dosarului de urmărire penală, iar în şedinţa din 06.04.2021, luând concluziile reprezentantei Ministerului Public şi a avocaţilor aleşi ai inculpaţilor, instanţa, în temeiul art. 383 alin. (3) din C. proc. pen. a constatat, raportat la conţinutul mandatelor de aducere, imposibilitatea audierii martorelor L., GG., S., FF. şi EE.

Martora M. a lucrat în clubul "G.", ca dansatoare în perioada decembrie 2016 - ianuarie 2017, iunie - august 2017, precizând că a practicat prostituţia în cadrul clubului în aceste perioade. Pentru a avea acces cu clienţii în camerele private ale clubului, aceştia trebuiau să achite 7-8 consumaţii barmanului de serviciu, iar banii pe care îi percepea pentru relaţiile sexuale îi rămâneau ei în întregime. Înainte să urce cu clienţii în cameră, martora trebuia să anunţe la bar, acelaşi lucru făcându-l toate celelalte fete.

În cursul judecăţii, fiind audiată în şedinţa din 23.01.2020 şi în şedinţa din data de 02.03.2021, deşi a declarat că îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale, pe care le-a dat fără a fi ameninţată de organele de poliţie şi pe care le-a citit înainte de a le semna, martora le-a modificat în sensul că a precizat că nu a întreţinut relaţii sexuale în interiorul barului, accesul în camerele private era liber, nefiind condiţionat de un număr de consumaţii, fetele anunţând barmanii doar pentru a nu crede aceştia că au plecat de la serviciu, iar în camerele private "beau şampanie cu clienţii şi ascultau o altă muzică". Mai mult, în declaraţia dată la 02.03.2021 a arătat că înainte de a fi audiată, lucrătorul de poliţie i-a spus că dacă nu spune adevărul se va duce la puşcărie, precizând că poliţistul i-a adus la cunoştinţă că dacă va minţi va fi pedepsită cu închisoarea pentru mărturie mincinoasă, ceea ce i-a adus la cunoştinţă şi instanţa cu ocazia audierii, dar cu toate acestea martora a înţeles să facă declaraţii oscilante.

Raportat la această situaţie procurorul de şedinţă s-a sesizat din oficiu pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, iar potrivit adresei nr. x/07.04.2021 sesizarea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov sub nr. x/2020 fiind în lucru la Poliţia mun. Braşov, secţia 1.

Martora I. a lucrat în cadrul clubului în cursul anului 2014, în perioada septembrie - noiembrie, aceasta declarând că dansatoarele întreţineau contra cost relaţii sexuale cu clienţii. Cel care i-a spus că poate să facă acest lucru a fost B. ("mi s-a impus de către B. ca pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost în camerele din G. cu clienţii trebuie să am minim patru consumaţii oferite de client. Clientul care solicita să întreţină relaţii sexuale în G. cu o dansatoare trebuia să plătească la bar cca. 250 RON pentru jumătate de ora, RON din care primeam procent dimineaţa"), iar cea care ţinea evidenţa clienţilor şi a banilor plătiţi era E., care lucra la bar ("îmi amintesc că la primul client care a solicitat să meargă cu mine în cameră să întreţinem relaţii sexuale contra cost, am fost împreună la bar unde acesta a plătit, iar E. mi-a spus că trebuie să mai plătească 250 RON pentru jumătate de oră. De regulă eram supravegheate de o fată pe care ştiu că o cheamă E. şi pe care o recunosc din planşa foto ca fiind E."). A mai arătat martora că pentru fiecare consumaţie la bar, fetele primeau un cartonaş care, prin culoare, reprezenta că au făcut o consumaţie, iar dacă mergeau în cameră cu clientul primeau un alt cartonaş, de altă culoare. Când se termina programul, spre dimineaţă, inculpata E. le plătea, în funcţie de cartonaşe, un anumit procent din consumaţii şi 40 de RON pentru cartonaşul de cameră. Când nu era E. la bar, plăţile le făceau inculpaţii C. sau B.. Martora a precizat că toţi clienţii clubului veneau doar pentru a întreţine relaţii sexuale cu dansatoarele şi că a plecat de la club pentru că nu era lăsată să îşi aleagă clienţii, aceştia fiind repartizaţi fiecărei dansatoare de către E., C. sau B. şi chiar de către A., ocazional.

În cursul judecăţii martora I. şi-a menţinut declaraţia dată în cursul urmăririi penale menţionând că a mărturisit liber în faţa lucrătorului de poliţie, nu s-au exercitat presiuni, ameninţări asupra sa şi nu s-au făcut promisiuni pentru a declara cele consemnate. De altfel, în condiţii de contradictorialitate martora a relatat în faţa instanţei răspunzând întrebărilor apărătorilor că în interiorul clubului fetele întreţineau relaţii sexuale cu clienţii, menţionând că ştie acest lucru "chiar de la persoana care a angajat-o, patronul (...) care i-a comunicat că barmanii percep un comision, atât din consumaţie, cât şi din relaţiile sexuale pe care ele le întreţin în incinta barului" .

Contrar apărării, instanţa nu găseşte niciun impediment în reţinerea declaraţiei acestei martore în analiza materialului probator administrat în cauză, nevăzând nicio legătură între veridicitatea declaraţiei cu condamnarea martorei prin Sentinţa penală nr. 25/26.10.2016 pronunţată de Tribunalul Covasna în Dosarul nr. x/2015 definitivă prin Decizia penală nr. 776/25.10.2017 a Curţii de Apel Braşov prin care martora a fost condamnată la o pedeapsă rezultantă de 7 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., art. 211 alin. (1) şi (2) din C. pen. rap. la art. 210 alin. (1) lit. b) din C. pen. (două fapte), infracţiuni comise în vara anului 2013, respectiv în vara anului 2014, deci anterior perioadei în care aceasta a lucrat la clubul G. (sfârşitul anului 2014), iar pe parcursul judecării acelei cauze penale nu a invocat şi nici nu a beneficiat de dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 pentru a fi bănuită de subiectivism. Aşadar, declaraţia martorei va servi ca mijloc de probă, întrucât cele relatate se coroborează cu declaraţiile celorlalţi martori aşa cum au fost şi vor fi analizate în continuare.

Martora N. a declarat că a practicat prostituţia în cadrul clubului "G.", fiind angajată ca dansatoare în perioada decembrie 2015 - ianuarie 2016. Cu prilejul angajării, inculpatul B. i-a comunicat martorei că, dacă doreşte, poate să întreţină relaţii sexuale cu clienţii clubului, banii obţinuţi rămânându-i toţi ei. Pentru a putea, însă folosi camerele private ale clubului în acest scop, clientul trebuia să achite contravaloarea a cinci consumaţii la bar.

Martora a precizat că barmani în perioada respectivă erau inculpaţii D., C. şi F., iar aceştia aveau o listă după care trimiteau fetele la masa clienţilor, primele pe listă fiind dansatoarele care aveau cele mai puţine consumaţii în ultima perioadă.

În acelaşi sens declară martora şi în faţa instanţei, arătând că a fost angajată de B., explicând detaliat care era procedura: aveau un target de cinci consumaţii pe noapte, iar pentru ce făceau în plus primeau comision. Nu era condiţionat accesul în camera privată de numărul de consumaţii, însă banii obţinuţi din relaţiile sexuale contra cost pe care le practicau în acea camera privată, le reveneau fetelor în totalitate. În afară de această martoră şi celelalte fete au întreţinut relaţii sexuale în camerele private, situaţie pe care inculpaţii B. şi A. o cunoşteau. Referitor la comisionul clubului, martora N. a declarat:"Avantajul financiar al clubului erau consumaţiile făcute de clienţi nouă".

Martora Q. a declarat în cursul urmăririi penale că a lucrat în cadrul clubului "G." în cursul anului 2011, iar ulterior în anul 2016 pentru 5 - 6 luni. Martora a precizat că toţi angajaţii clubului cunoşteau că în camerele private se întreţin relaţii sexuale contra cost, cu condiţia să îndeplineşte targetul obligatoriu de cinci băuturi pentru a avea acces în camerele private dar că nu ştie ce sume de bani primeau colegele ei de la clienţi pentru serviciile sexuale pe care le prestau. A mai menţionat martora că barmanii şi B. le atrăgeau atenţia să meargă în sală la clienţi şi "să nu mai stea pe telefoane".

În faţa instanţei martora şi-a schimbat parţial declaraţia, în sensul că a precizat că în camerele private se făcea masaj şi dans privat pentru care primeau diverse sume de bani care le reveneau dansatoarelor în totalitate, uneori, benevol, dând bani şi barmanilor .

Martora S. a lucrat în cadrul clubului din cursul anului 2012 până în iulie 2013. Aceasta a menţionat că, atât B., cât şi A. şi F. i-au explicat că poate face masaj erotic cu finalizare oricărui client, dar, pentru a obţine mai mulţi bani, să întreţină relaţii sexuale (orale şi normale) cu clienţii. Toţi angajaţii clubului cunoşteau că dansatoarele întreţin relaţii sexuale contra cost, barmanii încasând contravaloarea camerei private, iar la expirarea timpului alocat băteau la uşă pentru a atenţiona tânăra şi clientul. Din declaraţia martorei reiese că practica întreţinerii de relaţii sexuale contra cost în cadrul clubului era instituită în club chiar anterior perioadei cercetate, fiind tolerată şi chiar încurajată de către patronul şi administratorul clubului, întrucât le sporeau veniturile, prin consumaţiile clienţilor, care achitau mai multe băuturi la preţuri cu adaosuri foarte mari (100 de RON/băutură, minim patru băuturi) doar pentru a avea acces în cameră cu dansatoarea.

În faţa instanţei, a fost audiată anterior schimbării titularului completului de judecată, iar martora a încercat să acrediteze ideea că nu se întreţineau relaţii sexuale în club, ci se făcea masaj erotic în camerele private, iar după ce i se citeau fragmente din declaraţia dată în cursul urmăririi penale revenea asupra declaraţiei sau o nuanţa, contrazicându-se în propriile declaraţii.

Martora EE. a relatat că a lucrat în clubul "G." timp de aproximativ două luni şi jumătate în vara anului 2016. De la celelalte angajate ale clubului a aflat că, în incinta acestuia, se întreţin relaţii sexuale contra cost cu clienţii, pentru a avea acces în camere, aceştia trebuind să achite patru consumaţii (câte o sută de RON fiecare băutură) dansatoarei. Când în local veneau clienţi cunoscuţi pentru potenţa financiară, angajatele mai vechi erau direcţionate către aceştia de către barmani (F., C., UU., HH.). De asemenea, martora a menţionat că i s-a lăsat de înţeles, atât de către A., cât şi de ceilalţi angajaţi, că, fiind nou angajată, nu pot avea încredere în ea. De asemenea, aceasta menţionează că majoritatea clienţilor care voiau să meargă în "private" cu fetele doreau de fapt să întreţină relaţii sexuale contra cost cu ele, lucru care i-a fost confirmat cu ocazia singurului "private" pe care l-a avut, când clientul respectiv a vrut să întreţină relaţii sexuale cu ea. Întrucât martora a refuzat, clientul a făcut scandal la bar.

A fost audiată şi martora FF. care a menţionat că, în cursul lunii iulie 2016, în urma unui anunţ postat pe II., s-a deplasat la clubul "G." unde a fost primită de către B. Acesta a menţionat că, deşi nu i s-a spus expres, i s-a dat de înţeles de către B. şi UU. că îşi poate mări veniturile în cadrul clubului dacă, pe lângă dansul la bară, va practica şi relaţii sexuale cu clienţii, contra cost. Întrucât nu îi convenea să lucreze noaptea şi să împartă banii câştigaţi din relaţii sexuale cu conducerea clubului, martora nu a rămas să lucreze la club.

Referitor la declaraţiile acestor martore, toate angajate ca dansatoare în perioada 2012 - 2017 la G., instanţa a considerat că cele date în cursul urmăririi penale şi menţinute parţial în cursul judecăţii sunt credibile, întrucât pe de-o parte se coroborează între ele, precum şi cu celelalte probe administrate în cursul urmăririi penale ce vor fi analizate în continuare, sunt luate la un moment situat în timp mult mai aproape de data faptelor şi fără ca martorele să discute în prealabil cu inculpaţii. Împrejurarea că unele dintre martore nu şi-au mai menţinut declaraţiile în faţa instanţei nu poate duce implicit la înlăturarea declaraţiilor de martori date de angajatele clubului în cursul urmăririi penale, deoarece probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, martorele nu au făcut dovada exercitării vreunei presiuni de către lucrătorii de poliţie care le-au audiat, din contră au fost luate declaraţii chiar în prezenţa avocaţilor aleşi pentru unii inculpaţi. Judecătorul fondului a constatat că schimbarea esenţială în declaraţia martorelor constă în aceea că nu ar fi întreţinut relaţii sexuale în interiorul clubului, însă aceasta susţinere nu se coroborează cu nicio altă probă, fiind vorba numai de martorele H. şi M. care şi-au schimbat fundamental declaraţiile.

În schimb, celelalte declaraţii ale angajatelor, date, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii se coroborează cu declaraţia martorului X. care a relatat că, în cursul lunii septembrie 2016, s-a deplasat în clubul de noapte "G." din mun. Braşov, împreună cu nişte prieteni pentru petrecerea burlacilor. La un moment dat, una dintre fetele care dansau în club i-a propus să o însoţească într-una dintre camerele clubului, martorul acceptând. Astfel, cei doi au intrat într-o cameră cu jacuzzi, unde fata respectivă i-a solicitat martorului suma de 600 de RON pentru a întreţine relaţii sexuale cu el.

Martorul a refuzat, deoarece nu avea bani. Cu declaraţia martorului W. că prima dată a ajuns în clubul "G." în ianuarie sau februarie 2015, cu un client al său, cetăţean german, care voia să se distreze şi să întreţină relaţii sexuale contra cost. Au plătit 150 de RON fiecare pentru a avea acces în club şi consumaţie fără limită la bar. Au fost conduşi la masă de către L., una dintre angajate. La masa celor doi au venit H. şi JJ., care le-au ţinut companie aproximativ două ore. Cetăţeanul german a revenit cu rugămintea către martor de a intermedia întreţinerea de relaţii contra cost cu una dintre angajatele clubului.

Astfel, W. a discutat cu H. despre acest lucru, aceasta comunicându-i că, în general, pentru a întreţine relaţii sexuale cu fetele din club se plătesc 4 băuturi la masă, după care preţul se negociază cu fata în cauză, acesta fiind în jur de 800 de RON. Martorul i-a comunicat cetăţeanului german care sunt condiţiile, astfel că acesta s-a retras într-una din camere clubului cu o dansatoare. Martorul a revenit în clubul "G." de mai multe ori, iar în luna septembrie 2016 a fost abordat de către una dintre dansatoare, respectiv L., care i-a propus să o însoţească în cameră.

Martorul a realizat că i se propune să întreţină relaţii sexuale, astfel că a întrebat-o cât îl costă. L. i-a comunicat că preţul este de 400 de RON, martorul fiind de acord, urmând să se deplaseze la un bancomat pentru a retrage bani. Vrând să ia un taxi pentru a se deplasa la bancomat, martorul a fost oprit de către dansatoare care i-a propus să meargă cu unul dintre angajaţii clubului, respectiv cu UU., să retragă bani. În compania celor doi, cu un autoturism marca x, de culoare roşie, martorul s-a deplasat la un bancomat KK., situat lângă Onix şi a retras suma de 500 de RON.

După ce a revenit în club, martorul s-a retras cu L. într-una din camere, însă nu a mai întreţinut relaţii sexuale cu ea, întrucât aceasta i-a solicitat 600 de RON, în loc de 400, cum fusese înţelegerea iniţială, martorul nefiind dispus să plătească atât de mult, declaraţie menţinută şi în cursul judecăţii, declaraţia martorului Y. care l-a însoţit pe martorul X. la petrecere, martorul Y. declarând că s-a aflat în stare avansată de ebrietate în noaptea respectivă, la un moment dat prietenul său a plecat cu o dansatoare şi a lipsit cam 20 minute, însă nu îşi mai aminteşte mare lucru, ci că taximetristul le-a spus că în alte cluburi de noapte din Braşov partidele de sex cu dansatoarele costă între 300 şi 400 RON.

Declaraţiile dansatoarelor audiate în calitate de martore, respectiv I., EE., FF., H., J., K., L., M., S., Q., N. se coroborează cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, cum ar fi cele din data de 19.09.2016, ora 20:29:09, dintre "JJ." (identificată ca fiind JJ.), o angajată a clubului, şi "Maria", acestea discutând despre faptul că "JJ." face bani doar din consumaţii, pentru că nu merge la masaj:

"N-am fost la d-astea, am mers numai pe consumaţie". "JJ." mai povesteşte că sunt mulţi clienţi şi cum într-o seară i-a dat cineva peste 10 consumaţii şi voia să meargă pe "combinaţie". "Maria" regretă că ea lucrează în altă parte şi că ea mergea şi la masaj şi la "combinaţie" şi întreabă cum le vine rândul fetelor la masă. "JJ." îi spune că le trimite de la bar când sunt consumaţii, la bar fiind F. şi C. (după data convorbirii "JJ." se referă la C., angajat ca barman în acea perioadă). "Maria" a fost identificată ca fiind LL., angajată a SC Z. SRL începând cu data de 02.12.2016 .

Tot în data de 19.09.2016 ora 14:25:40, "JJ." (identificată ca fiind JJ.) vorbeşte cu o persoană de sex feminin neidentificată explicându-i care sunt regulile în club. Astfel, îi spune că o fată trebuie să facă 25 de consumaţii pe săptămână care sunt ale barului "dar banii de la masaj, de la vip, sunt toţi ai lor". "JJ." relatează că încă de când a sunat-o A. să se întoarcă la club i-a spus că ea nu mai vrea "la masaje", dar că fetele care merg la masaj câştigă mult mai mult decât ea. De asemenea, mai relatează, la întrebarea persoanei neidentificate, că, dacă are un client cu bani, poate totuşi să se răzgândească, putând să urce cu el, fiind plătită în fise, "4 milioane pentru juma de oră şi-mi dă 4 fise, adică mie îmi dă tot, mie îmi plăteşte în fise".

În data de 26.09.2016 ora 11:48:45, C. discută cu o persoană de sex feminin neidentificată şi îi spune relativ la clienţii clubului şi dansatoare:

"Când vezi că nu mai e vrăjeala bună, gata, hai scoate nişte bani şi hai să mergem la private şi mai faci şi acolo şi aia e, nu, şi exact cum am zis io faci 10 milioane pentru tine, 10 milioane pentru casă şi mai dai 1 milion lu ăla că te-a servit şi aia e, gata, şi-a făcut toată lumea bani, ăia pleacă mulţumiţi, tu eşti mulţumită, barmanul e mulţumit, nu e nimeni care să comenteze" .

În cauză practicarea prostituţiei în clubul de noapte G. prin înlesnirea de către cei şase inculpaţi care obţineau foloase materiale este dovedită şi de către martorul cu identitate protejată "MM.", care a susţinut că patronii clubului "G." din Braşov postau, prin intermediul angajaţilor, anunţuri pe diferite site-uri de specialitate, anunţuri privind angajarea persoanelor de sex feminin, în calitate de animatoare/dansatoare.

Martorul a declarat că fetele care doreau să lucreze în acest club se prezentau la adresa unde acesta funcţiona (str. x, din municipiul Braşov) unde erau abordate iniţial de una dintre dansatoare, pe nume "H.". Aceasta le prezenta oferta, respectiv că vor trebui să abordeze clienţi, să-i determine pe aceştia să facă cât mai multă consumaţie, urmând să primească 20% şi, de asemenea, dacă aceştia doreau să meargă în separeuri pentru relaxare, masaj sau întreţinerea de relaţii sexuale, din suma pe care clienţii o plăteau pentru aceste servicii, ele primeau acelaşi procent.

Pentru a ţine evidenţa consumaţiei, barmanii predau animatoarelor cartele plastifiate, pe care acestea trebuia să le prezinte ulterior la bar pentru a-şi primi procentele cuvenite.

Conform susţinerilor martorului, la interviul pentru angajare participa, atât patronul localului, pe nume "A.", cât şi un apropiat al său, căruia i se spune "B.". Aceştia, la rândul lor, prezentau fetelor condiţiile în care vor lucra şi le asigurau că vor avea cazare gratuită dacă vor dori şi, de asemenea, forme de angajare, însă martorul nu a auzit ca vreuna dintre fetele care sunt acolo să aibă contract de muncă sau de colaborare, deşi patronul le cerea acestora copii după cartea de identitate.

După începerea activităţii în cadrul clubului, dacă fetele nu se implicau corespunzător în relaţiile cu clienţii, barmanii, printre care şi un băiat pe nume "C.", le apostrofau şi le impuneau, fie să îi abordeze cu mai multă convingere, fie să renunţe la ei, atunci când observau că nu doresc să consume sau să meargă la separeu.

De asemenea, martorul a subliniat faptul că fetele erau obligate să scrie într-un caiet suma de bani pe care o aveau asupra lor la începutul programului, iar atunci când primeau de la clienţi sume de bani, pentru prestaţiile lor, erau obligate să le predea barmanilor, procentul ce li se cuvenea fiind tot de 20%.

În completarea materialul probator au fost autorizaţi (prin ordonanţa procurorului din data de 05.07.2017) şi audiaţi investigatorii sub acoperire cu nume de cod "W." şi "L." Potrivit proceselor-verbal întocmite de cei doi investigatori sub acoperire în data de 19.07.2017, investigatorii sub acoperire "W." şi "L." s-au deplasat la sediul clubului "G." situat în mun. Braşov, str. x, jud. Braşov, în interiorul clubului fiind întâmpinaţi de o persoană de sex feminin, pe care au recunoscut-o ca fiind J., de B. şi C.. Cei doi le-au explicat investigatorilor regulile clubului, respectiv că taxa de intrare este în valoare de 200 de RON de persoană şi reprezintă consumaţia clientului, tip open bar, fiecare băutură consumată de dansatoare costă 100 de RON, 200 de RON este contravaloarea fiecărui "lap dance", iar pentru "servicii suplimentare" li s-a spus că trebuie discutat cu fiecare fată în parte (proces-verbal de redare a convorbirilor interceptate cu ocazia întâlnirii investigatorilor "L." şi "W." în incinta G.).

În incinta clubului, investigatorul "W." a purtat discuţii cu "NN.", una dintre dansatoare, referitor la prestarea de servicii sexuale, ocazie cu care aceasta i-a explicat că pentru a merge cu o fată în cameră trebuie să îi plătească patru băuturi (în total suma de 400 de RON), iar în cameră trebuie să îi plătească acesteia 400 de RON pentru un masaj, la care se mai adaugă 500 de RON pentru sex oral şi normal.

Banii pentru băuturile alcoolice au fost achitaţi inculpaţilor C. şi B.

Investigatorul "W." a fost condus de "NN." într-o cameră din incinta clubului, acesta observând că mai există încă 2 sau 3 camere posibil destinate a fi folosite de către dansatoare şi clienţii acestora. În cameră "NN." i-a mai explicat o dată care sunt tarifele practicate de ea şi i-a spus că durata maximă a şederii în camerele din interiorul clubului este 30 de minute indiferent de serviciile prestate, respectiv masaj sau relaţii sexuale. "NN." i-a mai comunicat că tot ce încasează în cameră îi revine ei, iar pentru băuturile achitate la bar de către clienţi, primeşte un procent la finalul lunii.

Investigatorul "L." a purtat discuţii în incinta clubului cu "GG." care i-a spus că tariful practicat de ea pentru prestarea de servicii sexuale este de 1000 de RON pentru sex oral, normal şi anal. Din discuţiile purtate cu "GG.", a reieşit că cei 400 de RON plătiţi pentru cele 4 băuturi oferite dansatoarei reprezintă taxa pe care o încasează clubul pentru a pune la dispoziţia clienţilor camerele, cei 1000 de RON revenindu-i fetei în totalitate. La masa la care se afla investigatorul a venit şi J. care s-a oferit să întreţină, împreună cu "GG.", relaţii sexuale cu investigatorul, contra sumei de 2000 de RON, revenind fiecărei fete câte 1000 de RON.

Pentru asigurarea respectării standardelor C.E.D.O. referitoare la art. 6 parag. 1 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi jurisprudenţa instanţei europene (cauza Virgil Dan Vasile c. României, hotărârea din 15 mai 2018), judecătorul fondului a dispus audierea celor investigatori sub acoperire în calitate de martori, astfel încât inculpaţii şi apărătorii acestora să poată contesta declaraţiile acestora şi să pună întrebări martorilor. În consecinţă, în şedinţa publică din data de 03.06.2021, în aceleaşi condiţii de audiere ca şi martorii ameninţaţi (audierea investigatorilor fără ca aceştia să fie prezenţi, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate) au fost audiaţi investigatorii sub acoperire cu nume de cod "L." şi "W." .

Investigatorul cu nume de cod "W." a declarat că după ce a intrat în club împreună cu colegul său "L.", fetele i-au explicat că, după ce le oferă băuturi în cuantumul sumei de 400 RON, pot merge cu ele în camerele private pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost, 500 RON fiind preţul pentru servicii sexuale de tip sex oral şi sex normal.

Investigatorul cu nume de cod "L." a declarat că iniţial a venit la masa sa o tânără care nu era prea vorbăreaţă (iar investigatorul nu îşi atingea scopul pentru care se afla acolo), aşa că a refuzat să-i plătească o băutură, apoi a venit o altă tânără care i-a comunicat faptul că nu întreţine relaţii sexuale, dar alte fete o fac, iar investigatorul i-a solicitat să îi trimită pe una din acele dansatoare. Noua fată venită, GG., s-a dovedit a fi şi vorbăreaţă şi dispusă să întreţină relaţii sexuale, aşa că i-a cerut investigatorului sub acoperire patru băuturi, iar apoi să meargă în una din camerele private pentru a face sex contra sumei de 1.000 RON. Mai mult i s-a alăturat GG. şi o altă fată, "cu accent unguresc" care i-a propus un "show erotic" contra sumei de 2.000 RON, investigatorul sub acoperire cu nume de cod "L." declarând că, la acel moment a considerat că şi-a îndeplinit scopurile pentru care se afla acolo şi, pretextând că a consumat în exces băuturi alcoolice s-a retras împreună cu colegul său "W."

Inculpaţii UU., C., fiind audiaţi la termenul din data de 03.06.2021, au negat săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor. Judecătorul fondului a constatat că cele relatate de aceştia sunt în sensul celor declarate de martore referitor la numărul de consumaţii obligatorii pentru a avea acces în camerele private, timpul petrecut de fete în aceste camere, împrejurarea că barmanii le băteau în uşă după aproximativ 30 minute, la faptul că din "conducerea clubului făceau parte A. şi B.", însă nu recunosc împrejurarea că în acele camere se întreţineau relaţii sexuale contra cost de către fete cu clienţii localului, deşi, aşa cum s-a analizat mai sus, acestea au precizat că cei doi barmani le ajutau în acest sens.

Inculpata E., cu ocazia audierii la termenul de judecată din data de 10.06.2021 a avut o atitudine din care reieşea că era intrigată de faptul că procurorul a trimis-o în judecată pentru infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi proxenetism, prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen., arătând că ştia că fetele aveau voie să stea 40-50 minute în camerele private, ştia că trebuie să facă o anumită consumaţie pentru a avea acces în aceste camere unde ştia că clienţii beneficiau de masaj erotic, dar surprinzător nu ştia în ce constă masajul erotic, declarând că "nu a fost curioasă să ştie în ce consta masajul erotic, nu era în fişa postului să ştie în ce constă".

Inculpatul B. s-a prevalat de dispoziţiile art. 83 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. şi a înţeles să nu facă nicio declaraţie pe tot parcursul procesului penal .

Inculpatul A. a fost audiat, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, acesta negând cu vehemenţă acuzaţiile aduse. A arătat că toţi erau colegi de serviciu, neexistând o ierarhie în club, inc. B. se ocupa cu reparaţii la lumină, instalaţii, nu era locţiitorul lui, explicând faptul că se vedea mai des cu acest inculpat, deoarece ţinea legătura cu contabilitatea, mergea după marfă, ducea fetele la apartamentele închiriate, cu alte cuvinte organiza administrativ activitatea clubului.

Cât priveşte faptul că înlesnea activitatea de prostituţie practicată de dansatoarele angajate inculpatul A. a invocat faptul că la angajare dansatoarele semnau o declaraţie potrivit căreia acestea nu aveau voie să se prostitueze - înscrisul existent la Dosar nr. x/2017 ataşat cauzei. Analizând conţinutul acestuia judecătorul fondului a observat că la pct. 8 din Regulamentul General al Clubului "G." cu începere de la 01.08.2011 se menţionează: "Prostituţia, narcoticele sau orice fel de substanţe halucinogene sunt strict interzise aceste fapte în cazul în care vor fi depistate, vor duce la concedierea imediată şi informarea organelor în drept", dar cu toate acestea nu există nicio dovadă că dispoziţiile pretinsului regulament au fost aduse la cunoştinţă angajaţilor, instanţa considerându-l un înscris întocmit pro causa.

Cât priveşte declaraţiile existente la filele x din acelaşi dosar, instanţa a constatat că nu au absolut nicio valoare juridică, nici măcar morală, prevăd dispoziţii legale abrogate, au un conţinut ambiguu, nu sunt înregistrate în nicio evidenţă, nefiind altceva decât o încercare de a masca activitatea infracţională desfăşurată acolo, "un paravan" cum l-a numit judecătorul de drepturi şi libertăţi care a soluţionat propunerea de arestare preventivă, paravan sub care se desfăşurau nestingherit activităţi specifice prostituţiei pe care inculpaţii le înlesneau şi din care obţineau foloase materiale.

În acest sens este şi înregistrarea convorbirii dintre inculpatul A. şi un domn OO. din data de 01.09.2016, ora 14:18:34 din care reiese că inculpatul este avertizat să "îşi ia măsurile care trebuie la oamenii ce sunt în serviciu", întrucât vin în control noaptea cei de la ITM împreună cu DIICOT-ul".

Contrar a ceea ce au relatat mai mulţi martori (declaraţii detaliate mai sus), precum şi conţinutului proceselor-verbale de interceptare a convorbirilor telefonice, inculpatul A. a susţinut cu lejeritate că în acele camere private fetele stăteau cât voiau ele, chiar dacă era o regulă instituită de prin 2011 că se poate sta 15-20 minute, în realitate nu se ţinea cont. De altfel inculpatul neagă, cu toate că înşişi inculpaţii C., D., E. şi F. susţin, inclusiv faptul că pentru a avea acces în camerele private, tinerele trebuiau să facă un număr minim de consumaţii, declarând că nu a făcut nicio regulă ca fetele să plătească 400 RON dacă voiau să meargă în privat cu cineva.

Mai mult, referitor la declaraţiile semnate de dansatoare inculpatul F. a declarat că a văzut că fetele semnau un proces-verbal că nu au voie să se prostitueze şi să consume droguri, dar a crezut că este formal pentru că le-a auzit pe fete vorbind în club că unele dintre ele se prostituau, prin prostituţie înţelegând că întreţineau raporturi sexuale contra cost .

Singurul inculpat F. a recunoscut în linii mari faptele pentru care s-au efectuat cercetări în prezenta cauză (aspect pe care instanţa îl va avea în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei), acesta declarând în cursul urmăririi penale, în prezenţa apărătorului său ales că în cadrul clubului "G." se practicau relaţii sexuale de către angajatele clubului, în camerele amenajate în cadrul acestuia, descriind modalitatea în care se proceda: "Pentru a avea acces pe cameră cu clienţii, o dansatoare trebuia să aibă patru consumaţii, în valoare de 100 de RON/băutură, în total 400 de RON. După ce atingea acest target, fata putea merge pe cameră cu orice client dorea ea, de câte ori dorea. Tariful pentru relaţiile sexuale era negociat de către fată direct cu clientul, clubul necâştigând nimic din aceste sume. Într-adevăr, din 2014 până în prezent au existat două sisteme după care fetele aveau acces în camere cu clienţii, pentru a întreţine relaţii sexuale. Până în 2016, clientul trebuia să plătească 400 de RON, care se înregistrau în casa de marcat ca "cocktail hostessing", această sumă, reprezentând de fapt contravaloarea camerei pusă la dispoziţie de către club acestora. Contravaloarea prestaţiilor sexuale era negociată de către dansatoare direct cu clientul şi suma era plătită direct acesteia, clubul neavând niciun câştig în această privinţă. Ulterior s-a schimbat acest sistem şi fiecare dansatoare avea un target impus de către conducerea clubului, respectiv de către A., constând în 4 consumaţii zilnic, de câte 100 de RON fiecare, respectiv minim 80 de consumaţii pe lună. După ce atingea pragul celor 4 consumaţii pe zi, fata avea acces în cameră cu orice client dorea ea.

Perioada pe care fetele puteau să o petreacă cu un client în cameră nu putea depăşi 30-40 minute, regulă instituită tot de către A.. După ce trecea acest interval de timp, dacă fata nu ieşea din cameră, unul dintre noi, barmanii, mergea şi bătea în uşă să o avertizeze că a expirat timpul. Consider că acest al doilea sistem instituit de A. era mai profitabil pentru club, în momentul în care am plecat eu, în luna ianuarie 2017, fiind opt fete care lucrau, profiturile fiind foarte mari.

În fiecare seară completam nişte foi cu consumaţiile făcute de fiecare fată, acestea servindu-i lui A. pentru a calcula la sfârşit de lună dacă angajatele şi-au atins "targeturile".

Arăt că în fiecare seară A. ne suna pe mine şi pe ceilalţi barmani de serviciu şi punea presiune pe noi ca, la rândul nostru, să insistăm ca fetele să nu aibă perioade de inactivitate şi să le dirijăm către clienţi pentru a-şi atinge targetul impus. Ce depăşea pragul de 80 de consumaţii pe lună revenea fetelor în proporţie de 50%.

Am asistat în două rânduri la discuţiile dintre A. şi două fete nou angajate - de obicei fiind însoţit de încă o angajată cu vechime - acesta explicându-le despre mersul lucrurilor în club, despre targetul pe care trebuia să îl atingă, despre faptul că nu este obligatoriu, dar că pot întreţine relaţii sexuale cu clienţii în camerele puse la dispoziţie de club. Din câte cunosc, la angajare, dansatoarele trebuiau să semneze un angajament conform căruia se obligau să nu practice prostituţia în club, însă consider că aceste acte erau întocmite ca, în cazul unui control, patronul să nu aibă probleme, lucrurile stând cu totul altfel în realitate. Tot A. le explica noilor angajate că nu au ce căuta în club dacă nu merg şi în "private", doar aşa putând să facă un profit mai mare atât pentru ele, cât şi pentru club.

În lipsa lui A., se ocupa B. de contractele de muncă, cazarea angajatelor, mergea să le transporte de la gară, de exemplu, la club. De asemenea, personal l-am văzut pe B. în timp ce prezenta unor angajate clubul şi camerele acestuia, spunându-le explicit că pot întreţine relaţii sexuale contra cost cu clienţii în incinta acestuia. Am cunoştinţă de faptul că pe str. x din municipiul Braşov, A. are în chirie o garsonieră la care plăteşte el utilităţile şi acolo le cazează pe dansatoarele care nu sunt din Braşov şi nu au unde locui.

Arăt că au fost cazuri în care l-am auzit pe UU. încurajându-le pe fete să meargă "pe cameră" cu clienţii ca să întreţină relaţii sexuale, spunându-le că în acest mod pot câştiga mai mulţi bani.

Atunci când m-am angajat în club am sesizat că era o relaţie clară de subordonare a angajaţilor faţă de A. şi B., existând o ierarhie bine trasată între noi. Noi eram destul de timoraţi de cei doi, fiindu-ne teamă să nu ne pierdem locurile de muncă, astfel că îndeplineam sarcinile pe care aceştia ni le trasau."

Inculpatul F. şi-a menţinut declaraţia şi în faţa instanţei, fiind audiat la data de 08.05.2021, însă după schimbarea completului de judecată acesta nu a mai dorit să facă nicio declaraţie . Astfel în faţa judecătorului fondului inculpatul a arătat că îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale, nu s-au exercitat presiuni asupra lui de către organele de urmărire penală, iar a doua declaraţie dată lucrătorilor de poliţie a fost din iniţiativa sa. Fără a mai relua conţinutul declaraţiei inculpatului F., instanţa a arătat că în faţa judecătorului inculpatul a relatat aceleaşi aspecte ca şi în timpul urmăririi penale afirmând, în esenţă, că în camerele private unele dintre fete se prostituau (în sensul că întreţineau relaţii sexuale contra cost), accesul în aceste camere cu clienţii era condiţionat de o consumaţie de minim 400 RON, iar evidenţa consumaţiilor o ţineau barmanii, inculpaţii A. şi B. le dădeau de înţeles fetelor că pot întreţine relaţii sexuale cu clienţii în camerele private, având tot interesul ca acestea să facă acest lucru, pentru că de aici câştiga clubul.

Având în vedere cele ce preced, instanţa a reţinut că situaţia de fapt, astfel cum aceasta a fost descrisă în actul de acuzare, este pe deplin dovedită de mijloacele de probă administrate în cauză.

Cu privire la încadrarea juridică a faptelor, pe lângă consideraţiile anterior expuse legate de elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) din C. pen., în privinţa faptei de proxenetism, prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen. s-a arătat că elementul material este realizat, atât prin înlesnirea practicării prostituţiei, cât şi prin obţinerea de foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei în cazul inculpaţilor A. şi B., respectiv prin înlesnirea practicării prostituţiei pentru inculpaţii F., UU., C. şi E.. Prin înlesnirea practicării prostituţiei se înţelege facilitarea practicării prostituţiei, în speţă, această acţiune realizându-se prin asigurarea transportului martorelor H., I., J., K., L., M., N. la barul G., asigurarea cazării gratuite, prezentarea modului de lucru de către inculpaţii A. şi B., precum şi prin pregătirea camerelor, ţinerea evidenţei consumaţiilor pentru a li se permite accesul în camerele private, încasarea banilor de la clienţi pentru accesul în camerele private, monitorizarea activităţii dansatoarelor în timpul programului de lucru, a timpului petrecut în camerele private de către ceilalţi patru inculpaţi care, din punct de vedere al fişei postului îndeplineau funcţia de barmani. Important de menţionat este că fapta este tipică şi dacă se realizează printr-un singur act de înlesnire, realizat prin orice mijloace.

Cât priveşte obţinerea de foloase materiale, din materialul probator administrat şi analizat detaliat rezultă cu prisosinţă că avantajul clubului obţinut în urma practicării prostituţiei de către martorele H., I., J., K., L., M., N. a constat în sume de bani rezultate în mod indirect în ambele sisteme instituite de-a lungul timpului de către inculpatului A.: în cadrul primului sistem, care a funcţionat până la începutul anului 2015, clientul plătea la bar contravaloarea relaţiilor sexuale, barmanul de serviciu ţinea evidenţa acestor sume, iar la sfârşitul programului de lucru dansatoarea primea un procent din ce plătiseră clienţii ei; în al doilea sistem, pentru a putea merge cu dansatoarea în cameră, clientul trebuia să achite 4 sau 5 consumaţii (adică 400 sau 500 de RON pentru orice băutură, chiar şi o apă minerală), contravaloarea relaţiilor sexuale întreţinute cu dansatoarea achitând-o direct acesteia. Sumele de bani obţinute din relaţiile sexuale, în cadrul acestui din urmă sistem, rămâneau în întregime tinerei în cauză

Ca atare, s-a reţinut că:

1. Fapta inculpatului A., constând în aceea că, în perioada începutul anului 2014 - august 2017, împreună cu B., E. şi F., a constituit un grup infracţional organizat care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind acela de a recruta dansatoarele pentru clubul de noapte, de a supraveghea, prin intermediul lui B. şi a persoanelor angajate ca barmani, a activităţii persoanelor de sex feminin care practică prostituţia în club, de a institui regulile cu privire la modul de practicare a prostituţiei în club, întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului A., constând în aceea că, în perioada începutul anului 2014 - august 2017 a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., I., J., K., L., M., N., întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

2. Fapta inculpatului B., constând în aceea că, în perioada începutul anului 2014 - august 2017, împreună cu A., E. şi F., a constituit un grup infracţional organizat care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind recrutarea dansatoarelor pentru clubul de noapte, prezentarea condiţiilor de angajare şi a modului în care se practica prostituţia în club, supravegherea activităţii fetelor în timpul programului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop, întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului B., constând în aceea că, în perioada 2014 - august 2017, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., I., J., K., L., M., N., întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

3. Fapta inculpatului F., constând în aceea că, în perioada începutul anului 2014 - ianuarie 2017, împreună cu A., B. şi E., a constituit un grup infracţional organizat care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind acela de a supraveghea activitatea fetelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop şi că nu au perioade de inactivitate în timpul programului, întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului F., constând în aceea că, în perioadele 05.02.2014 - 02.06.2014, 18.09.2014 - 14.12.2014, 24.06.2015 - ianuarie 2017, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., J., K., L., N., întruneşte de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

4. Fapta inculpatei E., constând în aceea că, în perioada începutul anului 2014 - aprilie 2015, împreună cu A., B. şi F., a constituit un grup infracţional organizat care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acesteia fiind acela de a supraveghea activitatea fetelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop, întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatei E., constând în aceea că, în perioada 07.01.2014 - 30.04.2015, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., I., J., întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

5. Fapta inculpatului C., constând în aceea că, în luna martie 2014 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de A., B., E. şi F., grup care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind acela de a supraveghea activitatea dansatoarelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop şi că nu au perioade de inactivitate în timpul programului, întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului C., constând în aceea că, în perioada martie 2014 - august 2017, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din municipiul Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., J., K., L., M., I., întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

6. Fapta inculpatului UU., constând în aceea că, în luna iunie 2015 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de A., B., E. şi F., grup care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind acela de a supraveghea activitatea fetelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop, şi că nu au perioade de inactivitate în timpul programului, întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului UU., constând în aceea că, în perioadele iunie 2015- august 2016 şi iulie - august 2017, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., J., L., întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

Întrucât faptele săvârşite se află în concurs real, au fost reţinute dispoziţiile art. 38 alin. (1) din C. pen., privind concursul de infracţiuni.

Sub aspectul laturii subiective, tribunalul a reţinut intenţia directă a inculpaţilor (art. 16 pct. 1 lit. a) din C. pen.), deoarece prin săvârşirea faptelor, aceştia au urmărit producerea unor consecinţe juridice. Latura subiectivă a infracţiunii de proxenetism este realizată atunci inculpaţii având cunoştinţă despre faptul că dansatoarele întreţin relaţii sexuale contra cost în camerele private (se prostituează) în înţelegere cu acestea au stabilit cele două sisteme de lucru al martorelor, activitatea inculpaţilor constând în acte de înlesnire a prostituţiei, respectiv de obţinere de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către persoanele menţionate mai sus.

Tot în planul laturii subiective, în considerarea scopului special al faptei (săvârşirea infracţiunii de proxenetism) fapta prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. a fost săvârşită de inculpaţi cu intenţie directă.

Pe cale de consecinţă, constatând că în cauză, dincolo de orice îndoială rezonabilă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în sensul, că faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpaţi cu vinovăţia cerută de lege, tribunalul a dispus condamnarea acestora pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată.

La individualizarea pedepselor principale aplicate inculpaţilor A., B., F., E., UU. şi C. pentru infracţiunile reţinute prin prezenta în sarcina lor, instanţa a avut în vedere criteriile enumerate de art. 74 din C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valorile sociale ocrotite, natura şi gravitatea rezultatelor produse ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În ceea ce priveşte împrejurările şi modul de comitere a faptelor, precum şi mijloacele folosite sau starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, instanţa a reţinut că inculpaţii A. şi B. au săvârşit faptele de proxenetism, atât în forma înlesnirii, cât şi a obţinerii de foloase patrimoniale, fiind şi liderii grupării infracţionale, în timp ce inculpaţii F., E., UU. şi C. numai în forma înlesnirii, fiind executanţii ordinelor celor doi.

Instanţa a mai reţinut că inculpaţii au comis faptele sfidând valorile sociale ocrotite de norma penală, respectiv cele referitoare la bunele moravuri din cadrul relaţiilor de convieţuire socială şi de asigurare licită a mijloacelor de existenţă, libertatea sexuală, demnitatea persoanei, respectiv siguranţa statului de drept prin protejarea de grupurile de infractori constituite cu scopul de a săvârşi infracţiuni.

În ceea ce priveşte persoana inculpaţilor, judecătorul fondului a reţinut că aceştia nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, din referatele de evaluare întocmite de Serviciul de Probaţiune Braşov rezultă că aceştia se bucură de o bună integrare în societate, sunt susţinuţi moral de familii, însă riscul de săvârşire de noi infracţiuni există, generat de poziţia de nerecunoaştere şi neasumare a faptelor comise, neasumarea propriei responsabilităţi. Instanţa a constatat din înscrisurile depuse la dosarul cauzei că inculpaţii F., C., E. şi UU. sunt angajaţi în muncă, sunt căsătoriţi, au copii, inculpatul F. având şi atitudine procesuală de recunoaştere circumstanţiată a comiterii faptelor şi manifestând regret.

În schimb, inculpaţii A., în vârstă de 51 de ani şi B., în vârstă de 53 de ani nu au loc de muncă, au avut o atitudine procesuală indiferentă, de nepăsare faţă de valorile sociale ce li se impută că le-ar fi încălcat prin faptele comise, manifestând dispreţ faţă de normele penale, nu au arătat nicio urmă de regret faţă de faptele comise, fiind chiar revoltaţi de faptul că s-a constituit prezentul dosar, iar raportat la activitatea infracţională analizată în prezenta cauză, cei doi inculpaţi sunt actorii principali.

S-a apreciat că pedepsele aplicate sunt apte să asigure nu numai o constrângere adecvată, ci şi să inducă inculpaţilor respectul pentru valorile sociale lezate şi, în genere, pentru normele penale în vigoare, cu alte cuvinte menită să restabilească ordinea de drept încălcată, îndreptarea şi disciplinarea comportamentală, prevenirea reiterării de noi fapte de gen pe viitor.

Cu referire la pedepsele complementare judecătorul fondului a considerat că în cauză se impune interzicerea unor drepturi având în vedere faptul că inculpaţii A. şi B. în calitate de asociat unic, respectiv administrator la SC Z. SRL au comis faptele pentru care sunt judecaţi şi condamnaţi în prezentul dosar, exemplul inculpaţilor neputând fi considerat demn de urmat. Or, faţă de aceste împrejurări, tribunalul a considerat că inculpaţii sunt nedemni în exercitarea drepturilor de a fi aleşi în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, precum şi de a fi administratori la o societate comercială pe o perioadă de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

Spre deosebire de inculpaţii A. şi B., instanţa de fond a constatat oportună lipsa privării de libertate a inculpaţilor F., E., UU. şi C. (văzând circumstanţele personale ale acestora analizate mai sus), dând posibilitatea inculpaţilor să reflecteze asupra propriului comportament raportat la relaţiile sociale pe care au înţeles să le încalce prin săvârşirea infracţiunii. De asemenea, li s-au interzis exercitarea drepturilor de a fi aleşi în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 (trei) ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

Instanţa a constatat că în cauză nu există constituire de parte civilă.

În baza art. 404 alin. (4) lit. d) din C. proc. pen. a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin ordonanţa procurorului din data de 11.08.2017 asupra sumelor de 4700 de RON şi 200 de euro, ridicate de la inculpatul A., în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel în termen legal inculpaţii A., B., E., UU. şi C.

Inculpatul A. a invocat netemeinicia soluţiei de condamnare pentru infracţiunea de proxenetism, în subsidiar reindividualizarea pedepselor. În motivarea căii de atac a susţinut că nu a obţinut foloase materiale din activităţi de prostituţie, din declaraţiile martorelor audiate, a inculpatului F., din interceptări, din procesele-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire, rezultă că banii din activităţile de natură sexuală erau încasaţi exclusiv de dansatoare şi le rămâneau lor, iar clubul câştiga doar din consumaţiile făcute de clienţii acestora şi din taxa de intrare; preţul camerei şi al băuturilor era distinct de preţul perceput de dansatoare pentru serviciile sexuale, iar din acesta inculpatul nu percepea nicio taxă; primul sistem reţinut de instanţă că ar fi fost practicat în cadrul clubului este neclar în privinţa perioadei şi a mecanismului. Cu privire la cuantumul pedepselor, inculpatul a precizat că nerecunoaşterea faptei constituie o componentă a dreptului la apărare, nu are antecedente penale, este integrat social, nu s-a sustras cercetărilor, are studii superioare, astfel că nu există riscul săvârşirii de noi infracţiuni, putându-se aplica pedepse spre minim şi cu suspendarea executării sub supraveghere.

Inculpatul B. a criticat sentinţa primei instanţe, solicitând achitarea în temeiul art. 16 lit. a) sau c) din C. proc. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi în temeiul art. 16 lit. b) din C. proc. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen. În motivare a arătat că:

- a avut calitatea de angajat în cadrul clubului, fiind într-o relaţie de subordonare faţă de A., însă în legătură cu munca licită, desfăşurată în mod firesc; lipsesc dovezile privind existenţa unei înţelegeri prealabile între inculpaţi în vederea comiterii infracţiunii de proxenetism, iar faptul că existau un şef sau doi şi mai mulţi subalterni nu înseamnă că s-a constituit un grup infracţional;

- în mod artificial s-a atribuit inculpatei E. calitatea de persoană ce a constituit grupul, deoarece sesizarea din oficiu s-a făcut în 01.07.2016, iar inculpata nu mai lucra la club din 30.04.2015; un alt argument tot în acest sens ar fi acela că în dosarul iniţial sesizarea privea exploatarea sexuală a minorei PP. în perioada 20 martie-31 iulie 2013 de către un grup din care făceau parte inculpaţii A., B., C., D., dar nu şi inculpata E.;

- "imboldurile" transmise de inculpatul A. dansatoarelor prin intermediul angajaţilor (coinculpaţii) nu priveau întreţinerea de relaţii sexuale cu clienţii clubului, ci consumaţiile acestora, iar faptul că în camerele private se putea ajunge după un anumit număr de consumaţii este un lucru normal, practicat în orice club de gen; sumele plătite de clienţi cu titlul de cocktail hostessing sau băuturi au revenit în totalitate societăţii Z., iar cele eventual obţinute de dansatoare din prostituţie, acestora;

- în camerele private erau permise de către conducerea clubului dansuri, masaje erotice, "lap dance", nu şi întreţinerea de relaţii sexuale; nu există probe că vreunul dintre inculpaţi ştia că se întreţin relaţii sexuale în incinta clubului; activităţile reţinute de prima instanţă că ar reprezenta elementul material al infracţiunii de proxenetism sunt în realitate specifice obiectului de activitate, fără legătură cu întreţinerea de relaţii sexuale;

- nu se justifică cum de martorul "MM." avea cunoştinţă la data de 27.07.2016 despre fapte petrecute în club până la nivelul anului 2015, nefiind luate în considerare în schimb afirmaţiile inculpatului F., din care reiese că clubul nu avea niciun câştig din tariful pentru relaţiile sexuale;

- faptele comise se pot circumscrie cel mult sferei contravenţionalului potrivit art. 2 pct. 6 şi 7 din Legea nr. 61/1991

- pedepsele aplicate sunt prea mari, în raport, cu circumstanţele personale ale inculpatului, dar şi cu rolul nesemnificativ avut în conducerea clubului.

Inculpata E. a solicitat achitarea pentru ambele infracţiuni reţinute în sarcină, în temeiul art. 16 lit. a) şi c) din C. proc. pen., susţinând că:

- a avut calitatea de simplu angajat, a respectat sarcinile ce îi reveneau ca barman-ospătar, neavând capacitate decizională şi nu putea dispune de bunurile societăţii (camere) în scopul întreţinerii de relaţii sexuale, de care, de altfel, nici nu avea cunoştinţă; cu atât mai mult, angajatele dansatoare semnau un act prin care li se interzicea aşa ceva;

- martorele H. şi J. şi-au retractat declaraţiile, ultima afirmând că relaţiile sexuale din cadrul clubului sunt din perioada 2015 - 2017, or inculpata a lucrat acolo doar până în martie 2014; martora QQ. a spus că nu îşi aminteşte nimic, iar declaraţia din faza de urmărire penală a fost dată după o condamnare pronunţată de Tribunalul Covasna, astfel că asupra declaraţiei ei planează o incertitudine.

Inculpaţii UU. şi C. au solicitat achitarea în temeiul art. 16 lit. a) din C. proc. pen. pentru toate infracţiunile, cu motivarea că au fost avute în vedere doar probele de la urmărirea penală şi că în fapt, în calitate de simpli angajaţi ce şi-au îndeplinit sarcinile de serviciu, nu aveau cum să înlesnească activitatea de practicare a prostituţiei; în plus, administratorul societăţii interzisese o asemenea activitate. Ei nu au avut nici o sarcină de supraveghere, iar ca barmani era normal să ţină evidenţa consumaţiilor. În legătură cu aderarea la un grup infracţional, din actul de acuzare nu rezultă o ierarhizare a grupului, relaţiile dintre inculpaţi fiind doar cele normale de muncă, nu se indică în concret când a avut loc înţelegerea infracţională, nu se descrie o structură organizată, care să acţioneze coordonat şi după reguli bine stabilite.

În apel au fost audiaţi inculpaţii A., B., UU., C. şi s-au depus înscrisuri în circumstanţiere .

Prin Decizia penală nr. 88/AP din data de 4 februarie 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2018 au fost admise apelurile formulate de inculpaţii A., B., E., UU. şi C. împotriva Sentinţei penale nr. 136/S din 12 iulie 2021 a Tribunalului Braşov, pe care a schimbat-o în parte, sub aspectul cuantumului pedepselor principale aplicate inculpaţilor apelanţi, în cazul inculpaţilor A. şi B. şi sub aspectul modalităţii de executare a pedepselor.

Rejudecând în aceste limite:

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. şi ped. de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului A., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului A., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 6 luni (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 3 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. raportat la art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului A., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

În baza art. 91 din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare sub supraveghere, pe durata unui termen de 4 ani stabilit în condiţiile art. 92 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Argeş, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a impus inculpatului să frecventeze două programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei Curtea de Argeş sau în cadrul Primăriei Albeşti de Argeş, afară de cazul în care din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă.

În baza art. 94 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Argeş.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 96 alin. (1), (4) din C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării sub supraveghere în situaţia în care, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere ori nu execută obligaţiile impuse, precum şi în situaţia săvârşirii unei noi infracţiuni în interiorul termenului de supraveghere.

S-a constatat că inculpatul A. a fost reţinut 24 ore, din data de 09.08.2017, h. 16,12.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B. la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. şi ped. de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului B., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului B., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatului B. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 6 luni (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 3 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. raportat la art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului B., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

În baza art. 91 din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare sub supraveghere, pe durata unui termen de 4 ani stabilit în condiţiile art. 92 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Braşov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a impus inculpatului să frecventeze două programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei mun. Braşov sau în cadrul Direcţiei de Servicii Sociale Braşov, afară de cazul în care din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă.

În baza art. 94 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Braşov.

S-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 96 alin. (1), (4) din C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării sub supraveghere în situaţia în care, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere ori nu execută obligaţiile impuse, precum şi în situaţia săvârşirii unei noi infracţiuni în interiorul termenului de supraveghere.

S-a constatat că inculpatul B. a fost reţinut 24 ore, din data de 09.08.2017, h. 14,27.

S-au redus pedepsele aplicate inculpatei E.:

- pentru infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen., de la 2 ani şi 6 luni închisoare la 2 ani şi 2 luni închisoare,

- pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., de la 1 an şi 6 luni închisoare la 1 an şi 2 luni închisoare.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatei E. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 2 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 4 luni şi 20 zile (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpata având de executat pedeapsa rezultantă principală de 2 ani, 6 luni şi 20 zile închisoare.

În baza art. 91 alin. (1) din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani, 6 luni şi 20 zile închisoare sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, stabilit potrivit art. 92 alin. (1) din C. pen.

S-au redus pedepsele aplicate inculpatului UU.:

- pentru infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen., de la 2 ani şi 6 luni închisoare la 2 ani şi 2 luni închisoare,

- pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., de la 1 an şi 6 luni închisoare la 1 an şi 2 luni închisoare.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatului UU. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 2 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 4 luni şi 20 zile (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 2 ani, 6 luni şi 20 zile închisoare.

În baza art. 91 alin. (1) din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani, 6 luni şi 20 zile închisoare sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, stabilit potrivit art. 92 alin. (1) din C. pen.

S-au redus pedepsele aplicate inculpatului C.:

- pentru infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen., de la 2 ani şi 6 luni închisoare la 2 ani şi 3 luni închisoare,

- pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., de la 1 an şi 6 luni închisoare la 1 an şi 3 luni închisoare.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatului C. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 3 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 5 luni (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 2 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 91 alin. (1) din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani şi 8 luni închisoare sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, stabilit potrivit art. 92 alin. (1) din C. pen.

S-a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a decide astfel, verificând sentinţa atacată pe baza lucrărilor şi materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea a reţinut următoarele:

Starea de fapt reţinută de instanţa de fond este una corectă, întemeiată pe mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală şi de judecată, analiza acestor mijloace de probă urmând a fi însuşită de instanţa de control judiciar.

Astfel, în fapt, Curtea a reţinut la rândul său că societatea Z. SRL, administrată de inculpaţii A. şi B., a deţinut clubul de noapte "G.", situat în Braşov, str. x, în incinta căruia, pe lângă barul destinat consumaţiilor efectuate de clienţi, erau amenajate o sală de dans, unde se prestau servicii specifice, dar şi mai multe camere private, în care clienţii se puteau retrage, în anumite condiţii, împreună cu dansatoarele şi aici beneficiau de servicii sexuale, constând în masaj erotic sau alt gen de relaţii sexuale, contra unui cost suplimentar. De recrutarea, angajarea dansatoarelor şi eventual cazarea lor, pentru cele care solicitau şi acest lucru, se ocupau cei doi inculpaţi amintiţi anterior, care au stabilit şi regulile de funcţionare a clubului, le prezentau dansatoarelor la momentul angajării şi supravegheau efectiv activitatea în vederea respectării acelor reguli, atât în mod direct, cât şi prin intermediul barmanilor. În această ultimă calitate au lucrat începând cu anul 2014 inculpaţii E. (angajată în perioada 07.01.2014 - 30.04.2015), F. (angajat în perioada 05.02.2014 - 02.06.2014, 18.09.2014 - 14.12.2014, 24.06.2015 - ianuarie 2017), C. (angajat din 21.03.2014 până la încetarea activităţii clubului în august 2017), ulterior şi UU. (angajat în perioada 24.06.2015 - 31.08.2016 şi din 15.07.2017 în continuare).

Regulile instituite presupuneau achitarea unei taxe de intrare, ce varia între 150 - 200 RON şi includea consumaţia clientului, iar dacă acesta dorea să beneficieze de compania unei dansatoare la masă, trebuia să îi cumpere o consumaţie în valoare de 100 RON, timpul acordat fiind de 20 de minute. Pentru serviciile de natură sexuală s-au practicat două sisteme: la început se achita suma de 400 RON direct la bar, acesta fiind tariful pentru serviciile sexuale şi care se împărţea între club şi dansatoare; începând cu anul 2016, inculpatul A. a implementat un nou sistem, bazat pe cumulul de consumaţii plătite dansatoarei - la un număr de 4 consumaţii de la bar, în valoare de 400 RON, dansatoarea putea merge în cameră cu clientul, iar acesta îi achita direct fetei preţul serviciilor sexuale, bani care îi reveneau acesteia în totalitate. Al doilea sistem era evident mai avantajos pentru club, pentru că preţul consumaţiilor îi rămânea în totalitate, dar şi pentru fete, pentru că încasau cât vroiau ele pentru serviciile sexuale prestate şi nu erau obligate să împartă cu nimeni aceşti bani. Accesul la camere era limitat la o anumită durată de timp, de cca. 30 - 40 minute, după care fetele erau anunţate de barmani să revină în sala de dans. Tot barmanii se ocupau de distribuţia fetelor la mesele clienţilor, de evidenţa consumaţiilor, întreaga activitate fiind coordonată direct de inculpatul A. sau în lipsa acestuia, de inculpatul B.

În acest sens, în mod corect a stabilit instanţa de fond că grupul infracţional a fost constituit la începutul anului 2014 de către inculpaţii A., B. (aceştia deţinând funcţiile de conducere în cadrul societăţii), E. şi F. (angajaţi ca barmani), scopul grupării fiind acela de a comite infracţiunea de proxenetism, constând în înlesnirea practicării prostituţiei în cadrul clubului "G.". Ulterior, odată cu angajarea lor în cadrul clubului, la acest grup au aderat inculpaţii C. şi UU.. De asemenea, potrivit celor de mai sus, grupul a funcţionat potrivit aceloraşi reguli pentru o perioadă de cca. trei ani şi jumătate (începutul anului 2014 - august 2017) şi chiar dacă nu a avut aceeaşi componenţă pe toată durata sa, a avut tot timpul cel puţin trei membri, fiecare îndeplinindu-şi rolul său.

Inculpaţii B., E., C. şi UU. au negat în apel comiterea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., susţinând că au avut calitatea de angajaţi în cadrul clubului, subordonându-se inculpatului A., că şi-au îndeplinit doar sarcinile de serviciu şi nu au cunoscut că în interiorul clubului se practicau relaţii sexuale, lucru de altfel interzis dansatoarelor din momentul angajării lor. Apărările inculpaţilor sunt contrazise de probele de la dosar, elocvente fiind: declaraţiile martorei H., care a arătat că inculpaţii ştiau că se practică relaţii sexuale cu clienţii clubului, fiecare având anumite roluri - inculpatul A. era şeful, el stabilea regulile şi le prezenta la angajare, caza fetele care nu aveau unde locui, ţinea legătura cu ceilalţi în privinţa activităţii clubului, inculpatul B. era mâna dreaptă a lui A.

şi coordona activitatea la salon, le instruia pe fete ce să declare în cazul unui control, iar barmanii ţineau evidenţa consumaţiilor şi a timpului petrecut la camere; declaraţiile martorei J., care a arătat că niciodată nu li s-a interzis explicit sau altfel să facă sex în club şi toată lumea ştia că se face, inculpatul A. i-a prezentat în detaliu la angajare condiţiile de lucru, inculpatul B. era administratorul clubului, ceilalţi inculpaţi, în calitate de barmani, ţineau evidenţa consumaţiilor, existând un număr minim pentru a se putea folosi camera privată pentru sex şi le anunţau când expira timpul la cameră; declaraţia martorei K., care a arătat că a întreţinut relaţii sexuale în cadrul clubului, era cunoscut acest lucru şi nu le reproşa nimeni că fac aşa ceva, managerul clubului B. sau barmanii dirijau fetele la mese şi le ţineau evidenţa consumaţiilor, fiind necesare 4 consumaţii pentru accesul la camera privată; declaraţiile martorei L., potrivit căreia discuţiile la momentul angajării le-a purtat cu inculpatul A. (de recrutări şi angajări se ocupa şi B.), acesta i-a spus că în privat poate face masaj erotic, dar aceste discuţii erau de faţadă, existând o înţelegere tacită privind relaţiile sexuale din privat (de altfel, majoritatea clienţilor pentru asta veneau acolo), care erau şi în avantajul clubului pentru că la cameră se putea intra după ce clientul îi cumpăra dansatoarei consumaţii în valoare de 400 RON (erau şi excepţii, dar consumaţiile trebuiau recuperate ulterior), putea sta în cameră cca. 40 minute, după care barmanul venea şi bătea în uşă anunţând că timpul a expirat; declaraţiile martorei I., care a arătat că la angajare i s-a spus de către inculpatul B. (acesta era şeful cel mic, iar A. era şeful cel mare) că poate întreţine relaţii sexuale în camerele private cu condiţia să aibă minim patru consumaţii achitate de client, evidenţa fiind ţinută la bar, tot de la bar erau îndrumate să meargă către un anume client (de acest lucru se ocupa ocazional şi inculpatul A.), interesul clienţilor fiind acela de a întreţine relaţii sexuale cu fetele din club; declaraţiile martorei N., din care rezultă că la angajare B. (care i-a asigurat şi cazare în Braşov) i-a spus că poate întreţine relaţii sexuale în camera privată (toţi inculpaţii ştiau despre acest lucru, iar B. a avertizat-o chiar că aibă grijă să nu fie cumva printre clienţi şi poliţişti), dar trebuie să aibă minim 5 consumaţii pe noapte, banii din consumaţii fiind ai barului, cei din relaţiile sexuale ai ei şi că după 30 minute veneau celelalte fete sau barmanii şi băteau în uşă, anunţând că a expirat timpul; din declaraţiile martorei Q. reiese că la angajare inculpatul A. i-a spus că nu are voie să întreţină relaţii sexuale cu clienţii, a semnat şi un act în acest sens, dar existau trei camere private, frumos amenajate, în care ea practica contra cost lap-dance, striptis, topless, masaj erotic, banii obţinuţi fiind ai ei.

Martora Q. a mai arătat că în aceste camere, potrivit unei convenţii cu şefii clubului (inculpaţii A. şi B., care stăteau cu ele pe durata programului, de obicei câte unul, dar şi amândoi deodată), se putea intra dacă aveau achitate la bar din partea clientului 4-5 consumaţii (aceştia erau banii localului), iar după 20-30 minute, dacă depăşeau timpul, erau anunţate de barmani (tot barmanii erau cei care repartizau fetele la mese); în plus, a precizat că alte colege întreţineau şi relaţii sexuale cu clienţii în acele camere, câştigurile lor fiind mult mai substanţiale, practică despre care ştiau cu toţii.

Încă un aspect deosebit de important arătat de martora Q. este acela că fetele erau interesate să atingă targetul de consumaţii pentru a putea ajunge în camera privată, unde se făceau bani, iar dacă lucrurile nu mergeau bine barmanii şi B. le atrăgeau atenţia să îşi facă treaba (în acelaşi sens este şi declaraţia martorului cu identitate protejată MM.). Acest aspect demonstrează cu prisosinţă cele reţinute de Curte, în sensul, că acest sistem de lucru mulţumea pe toată lumea, asigurând venituri, atât clubului, cât şi dansatoarelor, ale căror prestaţii cu caracter sexual erau plătite substanţial de clienţi.

Despre faptul că în camerele private se practicau, atât relaţii sexuale, cât şi masaje erotice cu sau fără finalizare, accesul fiind condiţionat de achitarea a patru consumaţii, a relatat şi martora EE.. Martorii W. şi X. au confirmat că în calitate de clienţi ai clubului "G." li s-a propus să întreţină relaţii sexuale în incinta localului, iar martora U., angajată ca recepţioner, a arătat că din prima seară şi-a dat seama că în incinta clubului se întreţin relaţii sexuale, ceea ce a determinat-o ca din a doua seară să renunţe la acel loc de muncă.

Prin urmare, dacă o persoană şi-a dat seama din prima seară de lucru ce se întâmpla acolo, este total lipsită de sens afirmaţia inculpaţilor, care au lucrat atâta timp, au supravegheat şi coordonat întreaga activitate, că ei nu au ştiut că se întreţin acte sexuale în club. Ba dimpotrivă, martora L. a declarat că în cadrul discuţiilor purtate la momentul angajării cu inculpatul A., acesta i-a spus că în privat poate face masaj erotic, martorele I. şi N. au precizat şi ele clar că inculpatul B. le-a spus de la angajare că pot întreţine relaţii sexuale în camerele private. Depoziţiile anterior analizate răstoarnă total apărarea inculpaţilor şi cu privire la faptul că angajatele pe post de dansatoare semnau un act prin care li se aducea la cunoştinţă că nu au voie să practice prostituţia în club. Martorele audiate, conform declaraţiilor mai sus analizate, au arătat că toată lumea ştia că se întreţin relaţii sexuale cu clienţii clubului şi nu le-a reproşat nimeni acest lucru, existând un acord tacit, de altfel acesta fiind interesul majorităţii clienţilor care frecventau localul. Mai mult, inculpatul F. nici nu a negat aspectele arătate de aceste martore, arătând şi el că regulile erau instituite de inculpatul A., care cerea barmanilor să dirijeze fetele să îşi atingă "targetul" şi că tot acesta le explica fetelor nou angajate că pot întreţine relaţii sexuale în camerele din incinta clubului, condiţia impusă tot de inculpatul A. pentru accesul la camera privată fiind pragul de 4 consumaţii/zi, de câte 100 RON fiecare; angajamentul pe care dansatoarele îl semnau, precum că nu au voie să întreţină relaţii sexuale cu clienţii, a fost considerat de inculpatul F. unul formal, menit a-l proteja pe inculpatul A. de probleme în cazul unui control; a mai arătat inculpatul F. că în lipsa lui A. se ocupa de angajarea şi de cazarea fetelor inculpatul B., care le spunea fetelor acelaşi lucru legat de posibilitatea întreţinerii de relaţii sexuale contra cost în camerele clubului. Legat de atribuţiile barmanilor a arătat şi el că după 30-40 de minute petrecute de o fată cu clientul în cameră, barmanul mergea şi o avertiza că a expirat timpul.

Toate aceste probe denotă, aşadar, cu prisosinţă că inculpaţii apelanţi au acţionat în cadrul unui grup infracţional organizat, potrivit unor reguli şi unor roluri bine determinate, astfel că cele reţinute de prima instanţă cu privire la comiterea acestei infracţiuni sunt absolut întemeiate. Inculpaţii B., E., C. şi UU. nu se pot prevala de calitatea lor de simpli angajaţi, întrucât atribuţiile de serviciu ale oricărei persoane nu pot intra în sfera ilicitului penal, or tocmai asta au făcut inculpaţii - B., pe lângă sarcinile de mentenanţă pe care le avea, prin rolul său de secund al şefului grupului îndeplinea în lipsa acestuia atribuţiile legate de angajarea fetelor, prezentându-le posibilitatea de a practica prostituţia în cadrul clubului, iar în timpul programului urmărea repartizarea fetelor la mese şi se asigura că acestea nu stau degeaba (este relevantă nota de redare a discuţiei telefonice din data de 08.10.2016, ora 01:32:51, dintre A.

şi B., evidenţiată şi de prima instanţă în motivarea sentinţei pronunţate), în timp ce E., C. şi UU., în calitate de barmani, urmăreau să se respecte regulile de acces la camerele private în care se practica prostituţia, prin repartizarea fetelor la mese, ţinerea evidenţei consumaţiilor şi avertizarea fetelor în momentul când expira timpul de acces la cameră. Implicarea inculpatului B. în recrutarea fetelor reiese şi din multiplele convorbiri telefonice aflate la dosar, în care acesta discută asemenea aspecte cu inculpatul A. sau chiar cu potenţialele viitoare angajate.

Activitatea inculpaţilor nu a avut un caracter izolat, ci s-a derulat pe o perioadă întinsă de timp, iar o subordonare a barmanilor faţă de conducerea clubului (A. şi B.) reiese chiar din declaraţiile inculpaţilor - inculpatul UU. a arătat că "conducerea clubului, mai precis A. şi B. ne-a cerut tuturor barmanilor să avem grijă de fete", "Pe A. îl percepeam ca fiind şeful pentru că aşa era, iar cu B. luam legătura mai repede şi mai direct pentru că era tot timpul acolo", inculpatul C. a afirmat legat de regula celor 30 minute la camera privată că la expirarea timpului băteau în uşă să le anunţe pe fete pentru că "aşa ne-a spus să facem inculpatul A.", inculpata E. a spus că "în lipsa inculpatului A.

îl percepeam pe B. ca un şef direct". Totodată, împrejurarea că această subordonare nu era una strict legată de raporturile normale de muncă reiese din rolurile pe care le-au îndeplinit fiecare, aşa cum s-a arătat deja.

Inculpaţii B., C. şi UU. au invocat lipsa dovezilor privind existenţa unei înţelegeri prealabile între inculpaţi în vederea comiterii infracţiunii de proxenetism şi a momentului când ar fi avut loc o asemenea înţelegere. În privinţa acestor critici, Curtea a reţinut că grupul infracţional nu s-a constituit în urma vreunei "şedinţe de lucru" a inculpaţilor, întrunită la o anume dată, ci prin stabilirea de către cei din conducerea clubului "G." a unor reguli de funcţionare, puse ulterior în practică prin intermediul angajaţilor care au consimţit să le aplice, implementându-le în cadrul programului de funcţionare al localului. Inculpaţii E. şi F. şi-au început activitatea pe rând în cadrul clubului, dar aproximativ în aceeaşi perioadă, respectiv la începutul anului 2014 şi la foarte scurt timp unul de celălalt, astfel că odată cooptaţi în acest plan de acţiune, contribuţia lor fiind indispensabilă funcţionării mecanismului gândit de inculpatul A., în colaborare cu inculpatul B., a luat naştere grupul organizat, la care în scurt timp a aderat inculpatul C., iar aproximativ un an mai târziu şi inculpatul D.

Legat de implicarea inculpatei E. în constituirea grupului, sesizarea din oficiu, prevăzută de art. 292 din C. proc. pen., nu este neapărat necesar să se refere la o faptă actuală (doar constatarea infracţiunii flagrante, reglementată de art. 293 din C. proc. pen. priveşte acest caz), ci poate privi şi una anterior comisă, criticile formulate de inculpatul B. în acest sens fiind neîntemeiate. Pe de altă parte, nu se poate imputa organelor de urmărire penală faptul că nu au cunoscut de la început întreaga participaţie la comiterea infracţiunilor, acesta fiind de altfel rolul urmăririi penale în ansamblu, de a identifica toate persoanele care au săvârşit o infracţiune şi de a stabili răspunderea lor.

Apărările inculpaţilor legate de lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de proxenetism şi de faptul că nu s-ar fi dovedit comiterea acestei infracţiuni sunt, de asemenea, nejustificate. În mod corect s-a arătat în motivarea primei instanţe că toţi inculpaţii aveau cunoştinţă de împrejurarea că dansatoarele întreţineau relaţii sexuale contra cost cu clienţii clubului în incinta acestuia, aspect pe care Curtea l-a reţinut la rândul său în urma propriei analize a probelor administrate. Aşa cum s-a arătat, inculpatul F. a certificat că inculpaţii A. şi B. le prezentau dansatoarelor posibilitatea de a practica relaţii sexuale la club, iar despre aceasta, dar şi despre faptul că prostituţia era cunoscută şi acceptată de toată lumea, au declarat şi martorele ale căror declaraţii au fost mai sus analizate. Chiar şi inculpatul A. a recunoscut oarecum voalat acest lucru, declarând în apel că probabil fetele se prostituau pentru că nimeni nu plăteşte 1200 - 1400 RON pentru un dans.

Din probatoriul administrat prin intermediul investigatorilor sub acoperire RR. şi BB. nu a rezultat că în cadrul discuţiilor preliminare unei eventuale angajări, inculpaţii A. şi B. ar fi făcut vreo referire la posibilitatea întreţinerii relaţiilor sexuale în cadrul clubului. Un asemenea aspect nu poate fi reţinut nici din probele obţinute de investigatorii "L." şi "W.", pentru că, deşi în procesele-verbale de consemnare a activităţilor au menţionat că la intrarea în club inculpaţii C. şi B. le-ar fi spus că "pentru servicii suplimentare, posibil servicii sexuale, trebuie discutat cu fiecare fată în parte", asemenea discuţii nu apar în procesul-verbal de redare a convorbirilor interceptate cu ocazia acelei întâlniri. Prezentarea acestei posibilităţi şi facilitarea ei efectivă în cadrul clubului a rezultat, însă din celelalte probe administrate şi deja analizate.

Au mai susţinut inculpaţii apelanţi că ei urmăreau doar ca fetele să aibă cât mai multe consumaţii, acestea fiind încasările clubului. În acelaşi timp însă, inculpata E., care a lucrat în perioada în care s-a folosit primul sistem de acces în camerele private, a recunoscut că "atunci când clientul dorea să i se facă un masaj erotic, plătea 400 RON, de cele mai multe ori fetele primeau această sumă şi o predau ospătarului sau barmanului", bani din care fetele primeau un procent. La rândul lor, legat de al doilea sistem, inculpaţii A., C.

şi D. au recunoscut expres în apel că se ţinea evidenţa consumaţiilor pentru fiecare fată şi că pentru folosirea camerei era nevoie de 4 consumaţii din partea unui client, inculpatul A. asumându-şi, totodată, faptul că el a stabilit regulile de acces la camere. Inculpata E. a declarat, de asemenea, că accesul la camerele private era condiţionat de numărul de consumaţii. Inculpatul C. a recunoscut similar inculpatei E. faptul că acele camere erau destinate inclusiv masajului erotic, lucru confirmat şi de inculpatul B. în cuprinsul motivelor de apel.

O activitate de acest gen din partea inculpaţilor B., E., C. şi D., de supraveghere şi de contabilizare a consumaţiilor în vederea accesului la camerele private, nu poate fi însă privită ca o atribuţie normală legată de sarcinile lor de serviciu, ea constituind în realitate un act de înlesnire a practicării prostituţiei, ca element material al infracţiunii de proxenetism. Această concluzie este întărită de faptul că evidenţa consumaţiilor se ţinea pe dansatoare şi nu pe client (cum reiese, de altfel şi din fişele ridicate cu ocazia percheziţiei la clubul G.), aspect coroborat cu faptul că orice băutură era 100 RON, ceea ce dovedeşte că această evidenţă nu era necesară întocmirii notei de plată, ca atribuţie specifică în mod normal unui ospătar sau barman, ci pentru respectarea regulii celor 4 - 5 consumaţii care permiteau accesul la camera privată.

Se admiteau şi excepţii, dar evidenţa se păstra şi consumaţiile în minus se reportau pentru a doua zi sau pentru următoarea lună, precizare făcută de inculpatul A. şi confirmată de martora L. Inculpatul A. a afirmat că în final se ştergeau consumaţiile nefăcute, dar un asemenea mod de lucru ar fi în totală contradicţie cu logica de funcţionare a clubului, pentru că ar fi permis fetelor să îşi încaseze banii din privat fără ca localul să obţină venituri din activitatea lor ca dansatoare (doar preţul de intrare, care includea şi consumaţia clientului, nu ar fi asigurat un câştig profitabil).

Din depoziţiile martorelor audiate a rezultat clar că toată lumea ştia că se întreţin raporturi sexuale contra cost în acele camere ale clubului, dar chiar şi în varianta în care s-ar admite că se ştia doar despre faptul că se practica masajul erotic, suntem tot în prezenţa unei înlesniri prevăzute de art. 213 alin. (1) din C. pen. În acest sens, Curtea a arătat că, potrivit art. 213 alin. (4) din C. pen., prin prostituţie se înţelege întreţinerea de acte sexuale cu diferite persoane în scopul obţinerii de foloase patrimoniale. Legea nu distinge, aşadar, natura actelor sexuale, astfel că ele pot fi de orice natură, nu doar raporturi sexuale, care să presupună penetraţia sexuală. De aceea, în categoria actelor sexuale pot fi incluse orice modalităţi de obţinere a unei satisfacţii sexuale prin folosirea sexului sau acţionând asupra sexului, în acelaşi sens pronunţându-se şi ÎCCJ prin Decizia în recurs în interesul legii nr. 3/2005, în care s-a făcut distincţia între acte sexuale de orice natură şi acte de perversiune sexuală. Masajul erotic este prin urmare tot un act sexual, martora Q., arătând că acesta consta într-un masaj de relaxare după care cu ajutorul sânilor se freca de client până ejacula.

Dintr-o convorbire telefonică purtată de inculpatul A. cu o fată pe nume SS., care dorea să vină să lucreze la clubul "G.", reiese că în momentul discuţiei aceasta lucra la un club din Bucureşti, dar era nemulţumită că acolo avea voie doar masaj erotic şi clienţii nu vor doar atât, inculpatul arătându-se de acord să o ia la clubul său . Este evident că acea fată se referea la faptul că dorea să întreţină şi relaţii sexuale contra-cost cu clienţii, lucru pe care inculpatul A. era dispus să îl accepte în clubul său, fiind, astfel încă o dată contrazisă apărarea sa, precum că le interzicea fetelor să presteze asemenea servicii.

Inculpaţii B. şi C. au negat că ar fi avut atribuţii de atenţionare a fetelor cu privire la expirarea timpului alocat folosirii camerei private, inculpatul A. a spus că barmanii mergeau să le cheme doar când le venea rândul să danseze la bară, în timp ce inculpatul D. a spus că după 25-30 de minute mergea să verifice dacă fetele sunt bine, să nu păţească ceva, fiind cu nişte bărbaţi. Pe lângă faptul că susţinerile lor sunt contradictorii, ele sunt infirmate de cele ale martorelor ale căror declaraţii au fost analizate de Curte, de cele ale inculpatei E., care a declarat că fetele aveau voie în camerele unde se practica masajul erotic 40 - 50 de minute, după care B. sau barmanii le avertizau printr-un ciocănit în uşă că timpul a expirat, dar şi de o interceptare din 30.06.2017, ora 03:25.10, când inculpatul D. nu se duce la cameră să vadă dacă fata e bine, ci o sună şi o întreabă dacă mai stă, fata răspunzând:

"S-a terminat timpu? Bine. Hai că vin". Şi această activitate a inculpaţilor B., E., C. şi D. a fost tot una de înlesnire a practicării prostituţiei, menită a asigura încadrarea serviciului în timpul alocat, în aşa fel încât fata să nu fie distrasă de acest aspect de la activităţile pe care le presta în camera privată.

Pe lângă cele de mai sus, activitatea inculpaţilor A. şi B. de înlesnire a practicării prostituţiei s-a concretizat şi în faptul că le prezentau dansatoarelor angajate posibilitatea de practicare a unor asemenea servicii în cadrul clubului şi le-au pus acestora la dispoziţie facilităţile materiale necesare, cei doi fiind şi administratori ai societăţii ce deţinea locaţia în cauză.

Inculpaţii A. şi B., în mod expres, în motivarea apelului, dar şi ceilalţi inculpaţi audiaţi în apel, au susţinut că nu au obţinut foloase patrimoniale din activităţile de prostituţie, nu au beneficiat nici ei şi nici clubul de vreo sumă de bani din încasările fetelor făcute în urma activităţilor prestate în camerele private, fiind criticate inclusiv reţinerile primei instanţe şi afirmaţiile martorului cu identitate protejată MM. legate de încasările realizate potrivit primului sistem practicat de club. Curtea a apreciat că această apărare nu are nicio relevanţă în privinţa infracţiunii de proxenetism întrucât, potrivit art. 371 din C. proc. pen., judecata se mărgineşte la faptele arătate în actul de sesizare a instanţei, or potrivit rechizitoriului nu s-a reţinut în sarcina inculpaţilor o asemenea modalitate de comitere a infracţiunii prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen. Elementul material al acesteia este unul alternativ, fapta putând fi comisă prin determinarea, înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei. În actul de sesizare s-a reţinut săvârşirea acestei infracţiuni, de către toţi inculpaţii, exclusiv în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, condiţii în care, pe de o parte, apărarea inculpaţilor apelanţi nu poate fi avută în vedere, iar pe de altă parte, se impune înlăturarea din cuprinsul motivării sentinţei apelate a considerentelor referitoare la faptul că, în cazul inculpaţilor A. şi B., pe lângă înlesnirea practicării prostituţiei, elementul material s-a realizat şi prin obţinerea de foloase materiale de pe urma practicării acesteia.

A mai susţinut inculpatul B. că faptele ar putea fi încadrate cel mult ca şi contravenţii, făcând trimitere la prevederile art. 2 pct. 6 şi 7 din Legea nr. 61/1991. Potrivit acestor dispoziţii, constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: atragerea de persoane, sub orice formă, săvârşită în localuri, parcuri, pe străzi sau în alte locuri publice în vederea practicării de raporturi sexuale cu acestea spre a obţine foloase materiale, precum şi îndemnul sau determinarea, în acelaşi scop, a unei persoane la săvârşirea unor astfel de fapte; acceptarea sau tolerarea practicării faptelor prevăzute la pct. 6) în hoteluri, moteluri, campinguri, baruri, restaurante, cluburi, pensiuni, discoteci sau în anexele acestora de către patronii sau administratorii ori conducătorii localurilor respective.

În cauză nu este vorba, însă de atragerea unor persoane în vederea întreţinerii de raporturi sexuale cu acestea, nici de îndemnul sau determinarea altor persoane la săvârşirea unor astfel de fapte, deoarece nu s-a reţinut o asemenea acuzaţie. Inculpaţii nu au fost trimişi în judecată pentru faptul că ar fi îndemnat sau instigat pe cineva să întreţină raporturi sexuale spre a obţine foloase materiale, ci pentru înlesnirea unor activităţi de prostituţie. În ceea ce priveşte acceptarea sau tolerarea unor manifestări de acest gen, Legea nr. 61/1991 nu exclude încadrarea faptelor ca şi infracţiuni, diferenţa dintre contravenţie şi fapta incriminată din punct de vedere penal fiind aceea că în cazul contravenţiei este sancţionată simpla acceptare sau tolerare, pasivă, a unor asemenea manifestări, fără a fi săvârşite alte acte de înlesnire, care să contribuie efectiv, în mod activ, la practicarea prostituţiei.

În cazul de faţă inculpaţii nu s-au rezumat la a avea o atitudine pasivă, ci au contribuit în mod nemijlocit la înlesnirea practicării acestei îndeletniciri, realizându-se o coeziune psihică între aceştia şi dansatoarele clubului care practicau prostituţia, specifică participaţiei sub forma complicităţii (A. a conceput regulile, le-a instituit împreună cu B., au recrutat dansatoarele, le-au prezentat mecanismul de lucru, le-au pus la dispoziţie camerele şi dotările necesare, au supravegheat modul de aplicare a regulilor, iar ceilalţi inculpaţi apelanţi, în calitate de barmani, supravegheau şi ei activitatea dansatoarelor, se asigurau că se respectă regulile instituite, ţineau evidenţa consumaţiilor necesare accesului la camerele private, anunţau fetele când expira timpul alocat fiecărui client).

Prin urmare, nici această apărare nu poate fi reţinută în favoarea inculpaţilor.

Susţinerile inculpatei E. din motivarea apelului, precum că martorele H. şi J. şi-au retractat declaraţiile în instanţă, nu sunt în măsură să conducă la o altă concluzie privind comiterea faptelor decât cea la care a ajuns şi prima instanţă. În cursul judecăţii în primul ciclul procesual martora H. a afirmat că nu îşi menţine declaraţiile din cursul urmăririi penale pentru că la prima audiere a fost ameninţată de poliţist, iar la cea de-a doua, înainte de consemnarea declaraţiei, poliţistul şi-a cerut scuze pentru felul în care s-a purtat prima oară şi i-a spus că dacă va răspunde afirmativ va scăpa repede, altfel va fi reţinută. Aceste justificări ale martorei sunt de-a dreptul fanteziste, Curtea constatând că martora a dat în cursul urmăririi penale două declaraţii, dar nu a fost audiată de acelaşi poliţist. În plus, la a doua audiere a asistat şi apărătorul ales al inculpatului UU., în prezenţa căruia a precizat că îşi menţine declaraţia anterioară, iar în continuare nu s-a rezumat la a răspunde afirmativ unor întrebări, ci a descris detaliat modalitatea de lucru din cadrul clubului, menţionând chiar şi un episod inedit, în care inculpatul A. ar fi întrebat-o într-o zi pe L. de ce merge crăcănată, iar aceasta a răspuns "m-a futut negru ăsta de m-a rupt" (întâmplare ce nu figurează în declaraţia martorei L., astfel că nu putea fi cunoscută şi sugerată de poliţist). Martora J. a dat două declaraţii la urmărire penală şi două declaraţii în primă instanţă, între care Curtea nu identifică niciun fel de neconcordanţe. S-a susţinut în motivele de apel ale aceleiaşi inculpate că J. a relatat aspecte din perioada 2015 - 2017, dar inculpata a lucrat la club doar până în martie 2014. Contrar acestor afirmaţii, chiar inculpata a recunoscut în declaraţiile date că a lucrat la club până în primăvara anului 2015, la fel reieşind şi din datele REVISAL - ANAF . Inculpata E. a solicitat a fi înlăturată şi depoziţia martorei I., pentru motivele anterior expuse. În legătură cu această critică, Curtea este pe deplin de acord cu cele reţinute şi de prima instanţă, neexistând niciun motiv întemeiat de a nu da valoare probatorie depoziţiilor acestei martore.

Faţă de starea de fapt ce reiese din probele administrate, în drept, în mod corect a considerat instanţa de fond că:

1. Fapta inculpatului A., constând în aceea că, în perioada începutul anului 2014 - august 2017, împreună cu B., E. şi F., a constituit un grup infracţional organizat care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind acela de a recruta dansatoarele pentru clubul de noapte, de a supraveghea, prin intermediul lui B. şi a persoanelor angajate ca barmani, a activităţii persoanelor de sex feminin care practică prostituţia în club, de a institui regulile cu privire la modul de practicare a prostituţiei în club, întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului A., constând în aceea că, în perioada începutul anului 2014 - august 2017 a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., I., J., K., L., M., N., întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

2. Fapta inculpatului B., constând în aceea că, în perioada începutul anului 2014 - august 2017, împreună cu A., E. şi F., a constituit un grup infracţional organizat care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind recrutarea dansatoarelor pentru clubul de noapte, prezentarea condiţiilor de angajare şi a modului în care se practica prostituţia în club, supravegherea activităţii fetelor în timpul programului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop, întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului B. constând în aceea că, că în perioada 2014 - august 2017, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., I., J., K., L., M., N., întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

3. Fapta inculpatei E. constând în aceea că, în perioada începutul anului 2014 - aprilie 2015, împreună cu A., B. şi F., a constituit un grup infracţional organizat care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acesteia fiind acela de a supraveghea activitatea fetelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop, întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatei E., constând în aceea că, în perioada 07.01.2014 - 30.04.2015, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., I., J., întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

4. Fapta inculpatului C., constând în aceea că, în luna martie 2014 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de A., B., E. şi F., grup care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind acela de a supraveghea activitatea dansatoarelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop şi că nu au perioade de inactivitate în timpul programului, întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului C., constând în aceea că, în perioada martie 2014 - august 2017, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din municipiul Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., J., K., L., M., I., întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

5. Fapta inculpatului UU., constând în aceea că, în luna iunie 2015 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de A., B., E. şi F., grup care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind acela de a supraveghea activitatea fetelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop, şi că nu au perioade de inactivitate în timpul programului, întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului UU., constând în aceea că, în perioadele iunie 2015 - august 2016 şi iulie - august 2017, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrului clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., J., L., întruneşte elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

Analiza efectuată de prima instanţă sub aspectul laturii subiective este de asemenea justă, infracţiunile fiind comise de inculpaţi cu vinovăţie sub forma intenţiei directe.

Pe cale de consecinţă, Curtea a constatat la rândul său că în cauză s-a dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de aceştia cu vinovăţia cerută de lege, impunându-se condamnarea lor.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor, Curtea a apreciat în schimb că se impune o reevaluare a criteriilor prevăzute de art. 74 din C. pen., apelurile inculpaţilor urmând a fi admise sub acest aspect. Astfel, deşi considerentele primei instanţe legate de natura valorilor sociale lezate prin faptele comise de inculpaţi, de rolul şi de contribuţia fiecăruia în cadrul grupării infracţionale, sunt corecte, faţă de împrejurarea că în cazul inculpaţilor A. şi B. nu se poate reţine comiterea infracţiunii decât prin înlesnirea practicării prostituţiei, nu şi prin obţinerea de foloase patrimoniale, având în vedere perioada diferită de timp în care au acţionat inculpaţii - E. şi D. o perioadă mai scurtă decât ceilalţi, dar şi circumstanţele personale ale inculpaţilor, care în intervalul scurs de la data încetării activităţii infracţionale au dovedit că sunt motivaţi să îşi schimbe atitudinea faţă de normele sociale, desfăşoară în prezent activităţi licite (inclusiv inculpaţii A. şi B. au făcut în apel dovada angajării lor), iar referatele de evaluare nu au identificat riscuri majore de reiterare a unui comportament infracţional, Curtea a considerat oportună şi necesară o redozare a cuantumului pedepselor cu închisoarea. Împrejurarea că inculpaţii nu şi-au asumat răspunderea comiterii faptelor reflectă într-adevăr o atitudine subiectivă de neconştientizare a caracterului periculos al acţiunilor desfăşurate, dar cu toate acestea, ţinând cont că nu au antecedente penale şi că deţin resursele necesare reorientării lor pe un traseu dezirabil social, Curtea a apreciat că reeducarea inculpaţilor se poate realiza şi prin aplicarea unor pedepse într-un cuantum mai redus decât cel la care s-a oprit prima instanţă.

Pentru toate motivele sus arătate, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., Curtea a admis apelurile formulate de inculpaţii A., B., E., UU. şi C. împotriva Sentinţei penale nr. 136/S din 12 iulie 2021 a Tribunalului Braşov, pe care a schimbat-o în parte, sub aspectul cuantumului pedepselor principale aplicate acestora, în cazul inculpaţilor A. şi B. şi sub aspectul modalităţii de executare a pedepselor.

Rejudecând în aceste limite:

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. şi ped. de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. a interzis inculpatului A., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. a interzis inculpatului A., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 6 luni (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 3 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. raportat la art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului A., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) din C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

Fiind îndeplinite condiţiile prev. de art. 91 din C. pen. referitoare la cuantumul pedepsei, lipsa antecedentelor penale, acordul de prestare a muncii neremunerate în folosul comunităţii, apreciind că, în raport, cu circumstanţele personale ale inculpatului, cu conduita anterioară săvârşirii infracţiunii, precum şi cu posibilităţile sale de îndreptare, că aplicarea pedepsei este suficientă şi chiar fără executarea ei inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, dar este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă de timp, a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare sub supraveghere, pe durata unui termen de 4 ani stabilit în condiţiile art. 92 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., a obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Argeş, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., a impus inculpatului să frecventeze două programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei Curtea de Argeş sau în cadrul Primăriei Albeşti de Argeş, afară de cazul în care din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă.

În baza art. 94 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Argeş.

Curtea a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 96 alin. (1), (4) din C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării sub supraveghere în situaţia în care, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere ori nu execută obligaţiile impuse, precum şi în situaţia săvârşirii unei noi infracţiuni în interiorul termenului de supraveghere.

S-a constatat că inculpatul A. a fost reţinut 24 ore, din data de 09.08.2017, h. 16,12.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a condamnat inculpatul B. la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. şi ped. de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. a interzis inculpatului B., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a condamnat inculpatul B. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. a interzis inculpatului B., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatului B. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 6 luni (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 3 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. raportat la art. 67 alin. (2) din C. pen. a interzis inculpatului B., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) din C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă în regim de detenţie.

Fiind îndeplinite condiţiile prev. de art. 91 din C. pen. referitoare la cuantumul pedepsei, lipsa antecedentelor penale, acordul de prestare a muncii neremunerate în folosul comunităţii, apreciind că, în raport, cu circumstanţele personale ale inculpatului, cu conduita anterioară săvârşirii infracţiunii, precum şi cu posibilităţile sale de îndreptare, că aplicarea pedepsei este suficientă şi chiar fără executarea ei inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, dar este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă de timp, a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare sub supraveghere, pe durata unui termen de 4 ani stabilit în condiţiile art. 92 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., a obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Braşov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., a impus inculpatului să frecventeze două programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei mun. Braşov sau în cadrul Direcţiei de Servicii Sociale Braşov, afară de cazul în care din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă.

În baza art. 94 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Braşov.

Curtea a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 96 alin. (1), (4) din C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării sub supraveghere în situaţia în care, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere ori nu execută obligaţiile impuse, precum şi în situaţia săvârşirii unei noi infracţiuni în interiorul termenului de supraveghere.

S-a constatat că inculpatul B. a fost reţinut 24 ore, din data de 09.08.2017, h. 14,27.

Cu privire la inculpata E. s-au redus:

- pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen. de la 2 ani şi 6 luni închisoare la 2 ani şi 2 luni închisoare,

- pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. de la 1 an şi 6 luni închisoare la 1 an şi 2 luni închisoare.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. a aplicat inculpatei E. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 2 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 4 luni şi 20 zile (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpata având de executat pedeapsa rezultantă principală de 2 ani, 6 luni şi 20 zile închisoare.

În baza art. 91 alin. (1) din C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani, 6 luni şi 20 zile închisoare sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, stabilit potrivit art. 92 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la inculpatul UU. s-au redus:

- pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen. de la 2 ani şi 6 luni închisoare la 2 ani şi 2 luni închisoare,

- pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. de la 1 an şi 6 luni închisoare la 1 an şi 2 luni închisoare.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatului UU. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 2 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 4 luni şi 20 zile (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 2 ani, 6 luni şi 20 zile închisoare.

În baza art. 91 alin. (1) din C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani, 6 luni şi 20 zile închisoare sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, stabilit potrivit art. 92 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la inculpatul C. s-au redus:

- pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen. de la 2 ani şi 6 luni închisoare la 2 ani şi 3 luni închisoare,

- pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. de la 1 an şi 6 luni închisoare la 1 an şi 3 luni închisoare.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. s-a aplicat inculpatului C. pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 3 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 5 luni (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 2 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 91 alin. (1) din C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani şi 8 luni închisoare sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, stabilit potrivit art. 92 alin. (1) din C. pen.

S-a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs în casaţie, inculpatul E., invocând cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., solicitând admiterea în parte a prezentului recurs în casaţie, modificarea deciziei atacate, în ceea ce o priveşte şi în temeiul art. 448 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. cu referire la art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a solicitat achitarea sa pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi, respectiv, a infracţiunii de proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În dezvoltarea motivelor de recurs în casaţie au fost arătate faptele inculpatei E. reţinute de instanţa de apel şi de DIICOT Serviciul Teritorial Braşov, conform rechizitoriului şi anume că împreună cu A., B. şi F. a constituit un grup infracţional organizat, ce a avut ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", rolul acesteia fiind acela de a supraveghea activitatea fetelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop.

S-a imputat inculpatei că respectiva asociere a fost urmată de desfăşurarea unor activităţi care depăşesc limitele cadrului legal (legat de atribuţiile de serviciu ale barmanilor) în care trebuia exercitată profesia inculpatei - cea de barman în incinta clubului, în interesul acestei asocieri, fiind circumscrise infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la constituirea grupului infracţional organizat s-a reţinut la pag. 2 din rechizitoriu x pct. 1 În fapt:

"...s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de "constituire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de proxenetism"... reţinându-se că în perioada 20 martie - 31 iulie 2013 ... o grupare infracţională din care fac parte mai multe persoane, printre care A., B., H., C. şi UU., grupare implicată din anul 2013 în activităţi de ..."

Constituirea, ca variantă normativă a elementului material al laturii obiective - reţinută în sarcina inculpatului TT. implică asocierea efectivă, reunirea a trei sau mai multe persoane, prin acordul lor de voinţă, în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, organiza şi duce la îndeplinire săvârşirea uneia sau a mai multor infracţiuni, fiecare membru urmând să se supună unei discipline interne şi anumitor reguli privind ierarhia, rolurile şi planul de activitate. Or, în speţa de faţă, inculpata s-a angajat în toamna anului 2013, după/ulterior perioadei înfiinţării aşa -zisului grup infracţional.

În afara imposibilităţii obiective de a se fi asociat efectiv cu inculpaţii., a arătat că, nici la momentul angajării din toamna anului 2013 nu a cunoscut că ar fi urmat să sprijine grupul infracţional organizat din nicio declaraţia nu a rezultat că acesta ar fi scopul (de a supraveghea vreo activitate în incinta clubului - conform susţinerilor din rechizitoriu) astfel că nici din punct de vedere al laturii subiective nu se confirmă vinovăţia sa.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea se poate comite numai cu vinovăţie, sub forma intenţiei directe, calificată prin scopul prevăzut de norma de incriminare. Ca atare, pentru existenţa infracţiunii, nu este suficient ca subiectul activ să fi cunoscut că constituie sau sprijină un grup infracţional organizat, ci este necesar ca acesta să cunoască faptul că respectivul grup are drept scop comiterea uneia sau mai multor infracţiuni.

Recurenta inculpată a menţionat că tot conform conţinutului rechizitoriului, pag. 19 pct. 4 alin. (2) i se impută că fapta constând în aceea că, în perioada 07.01.2014 -30.04.2015 (deşi se angajase în toamna anului 2013, până în 2014 nu i se impută nimic) ar fi înlesnit practicarea prostituţiei în cadrul clubului "G." de către angajatele acestui club, respectiv de către H. (despre care nu îţi poate explica de ce este enumerată printre membrii grupului infracţional - a redat mai sus componenţa iniţială a grupului), I., J., întrunindu-se în opinia parchetului infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În esenţă, conform acuzaţiilor din actul de sesizare a instanţei - pag. 4 ultimul alineat, "Atribuţiile inculpaţilor C., F., E. şi D. în cadrul grupului constă în supravegherea activităţii dansatoarelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului privind modul în care se practică prostituţia în club (ceea ce nu echivalează cu concluzia instanţei că se asigurau că se şi practică efectiv prostituţia în respectivul club). De asemenea aceştia încasau şi ţineau evidenţa sumelor plătite de clienţi pentru a întreţine relaţii sexuale cu dansatoarele ... De asemenea aceştia aveau grijă ca tinerele să respecte timpul pe care îl aveau alocat pentru un client ...".

Curtea Constituţională a reţinut că înlesnirea prostituţiei poate consta în punerea la dispoziţie a uni spaţiu locativ, în finanţarea organizării unei case în care se practică prostituţia, în crearea de condiţii favorabile practicării prostituţiei etc. Înlesnirea practicării prostituţiei constă în ajutorul dat unei persoane să practice prostituţia şi se poate realiza prin orice formă şi prin orice mijloace care "înlesnesc" în mod efectiv practicarea prostituţiei."Înlesnirea" apare deci ca o formă a complicităţii la prostituţie, pe care, însă, legiuitorul a incriminat-o ca modalitate a proxenetismului, aşadar, ca infracţiune de sine stătătoare. (DEC nr. 527/2017, M. Of. nr. 814 din 15 octombrie 2017).

S-a mai arătat conţinutul art. 48 alin. (1) din C. pen. Activitatea complicelui constă, potrivit textului, în acte de înlesnire sau ajutor. Actul de complicitate nu poate fi niciodată un act determinat al comiterii faptei, deoarece, în această ipoteză, s-ar converti în instigare. Pentru existenţa complicităţii, ca formă de participaţie penală, legea cere îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) să se fi săvârşit de autor o faptă prevăzută de legea penală; b) să se fi săvârşit de către complice acte de înlesnire sau ajutor la comiterea faptei; c) contribuţia complicelui să fi folosit efectiv la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. Lipsa oricăreia dintre aceste contribuţii exclude participaţia penală sub forma complicităţii.

Pentru existenţa complicităţii este necesar şi obligatoriu, din punct de vedere obiectiv, ca activitatea complicelui să fi servit efectiv la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală.

Nu există complicitate în ipoteza în care autorul, săvârşind fapta prevăzută de legea penală, nu s-a folosit de sprijinul pe care i l-a dat persoana care a intenţionat să devină complice, aceasta, deoarece între contribuţia complicelui şi rezultatul infracţional nu se poate stabili un raport de cauzalitate, iar în lipsa acestuia, elementul material al complicităţii este absent.

Recurenta inculpată a reiterat că în speţă inculpaţii nu au fost trimişi în judecată pentru faptul că ar fi îndemnat sau instigat pe cineva să întreţină raporturi sexuale spre a obţine foloase materiale ci pentru înlesnirea unor activităţi de prostituţie (pag. 36 alin. (1) rândul 13 din decizia Curţii de Apel Braşov), context în care angajatele clubului hotărau/apreciau ele însele doresc să întreţină relaţii sexuale cu anumiţi clienţi, hotărârea/decizia de a se prostitua aparţinându-se în totalitate - aşa cum ele însele au şi declarat. A rezultat că actele materiale de prostituţie, deşi dezincriminată ca şi infracţiune, se consumau instantaneu, la momentul la care hotărârea era luată de comun acord cu clientul şi în momentul în care acesta achita angajatelor - şi nu barmanilor (dansatoarelor) preţul pentru relaţiile sexuale (înaintea dezincriminării, infracţiunea de prostituţie fiind condiţionată de dobândirea foloaselor materiale, în speţă plata preţului).

Realitatea este aceea că activitatea barmanilor (inclusiv a inculpatei) anterioară sau ulterioară consumării actelor de prostituţie, fie că făcea sau nu parte din atribuţiile de serviciu, fie că reprezenta sau nu o supraveghere a activităţii, nu erau apte să folosească efectiv la consumarea actelor de prostituţie - hotărârea de a se prostitua era deja luată fără ca ei, barmanii să aibă vreo contribuţie la această rezoluţie).

Recurenta inculpată a mai arătat că urmează să dezvolte motivele recursului de faţă şi din perspectiva declaraţiilor martorelor audiate (spre exemplificare martora J. susţine că a întreţinut relaţii sexuale din anul 2016 - or în martie 2015 recurenta lucra deja pe un vas de croazieră - anexează dovada; martora H. este enumerată a făcând parte din grupul infracţional iniţial etc). Mai mult, măsurile de supraveghere tehnică au fost dispuse în cauză în anul 2016, când recurenta nu mai lucra la locaţia respectivă. Toate aceste aspecte denotă lipsa vinovăţiei recurentei inculpate.

Judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea discutării admisibilităţii cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., până la data de 21 aprilie 2022.

În raportul întocmit aflat la dosarul Înaltei Curţi, filele x, magistratul asistent a arătat că Decizia penală nr. 88/AP din data de 04 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, a fost comunicată la data de 12.02.2022 inculpatei E.

Împotriva hotărârii instanţei de apel a declarat recurs în casaţie inculpata E. la data de 12 martie 2022.

Cererea de recurs în casaţie este depusă în termenul prevăzut de art. 435 din C. proc. pen.

Cererea de recurs în casaţie a fost comunicată la data de 21 martie 2022.

La data de 13 aprilie 2022 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata E.

În motivare, s-a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

A solicitat, admiterea în parte a prezentului recurs în casaţie formulat împotriva deciziei instanţei de apel, modificarea deciziei atacate, în ceea ce o priveşte şi în temeiul art. 448 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. cu referire la art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achitarea sa pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi, respectiv a infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În motivele depuse în scris a arătat următoarele:

1. Faptele inculpatei E. reţinute de instanţa de apel şi de DIICOT Serviciul Teritorial Braşov, conform rechizitoriului pag. 19 pct. 4 au constat în aceea că, împreună cu A., B. şi F. a constituit un grup infracţional organizat, ce a avut ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", rolul acesteia fiind acela de a supraveghea activitatea fetelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop.

Se impută inculpatei că respectiva asociere, a fost urmată de desfăşurarea unor activităţi care depăşesc limitele cadrului legal (legat de atribuţiile de serviciu ale barmanilor) în care trebuia exercitată profesiei inculpatei - cea de barman în incinta clubului. În interesul acestei asocieri, fiind circumscrie infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizată, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la constituirea grupului infracţional organizat, se reţine la pag. 2 din rechizitoriu x pct. I în fapt: ... s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de "constituire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de proxenetism"... reţinându-se că în perioada 20 martie - 31 iulie 2014 ... o grupare infracţională din care fac parte mai multe persoane, printre care A., B., H., C. şi UU., grupare implicată din anul 2013 în activităţi de ...

Constituirea, ca varianţă normativă a elementului material al laturii obiective - reţinută în sarcina inculpatului TT. - implică asocierea efectivă, reunirea a trei sau mai multe persoane, prin acordul lor de voinţă, în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, organiza şi duce la îndeplinire săvârşirea uneia sau a mai multor infracţiuni, fiecare membru, urmând să se supună unei discipline interne şi anumitor reguli privind ierarhia, rolurile şi planul de activitate. Or, în speţa de faţă, aceasta s-a angajat în toamna anului 2013, după/ulterior perioadei înfiinţării aşa-zisului grup infracţional.

În afara imposibilităţii obiective de a se fi asociat efectiv cu inculpaţii, a arătat că, nici la momentul angajării din toamna anului 2013 nu a cunoscut că ar fi urmat să sprijin grupul infracţional organizat - din nicio declaraţie nu rezultă că acesta ar fi scopul (de a supraveghea vreo activitate în incinta clubului conform susţinerilor din rechizitoriu). Astfel că nici din punct de vedere al laturii subiective nu se confirmă vinovăţia sa.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea se poate comite numai cu vinovăţie, sub forma intenţiei directe, calificată prin scopul prevăzut de norma de incriminare. Ca atare, pentru existenţa infracţiunii, nu este suficient ca subiectul activ să fi cunoscut că, constituie sau sprijină un grup infracţional organizat, ci este necesar ca acesta să cunoască faptul că respectivul grup are drept scop. Tot conform conţinutului rechizitoriului x i se impută că fapta constând în aceea că, în perioada 07.01.2014 - 30.04.2015 (deşi se angajase în toamna anului 2013, până în 2014 nu i se impută nimic) ar fi înlesnit practicarea prostituţiei î cadrul clubului "G." de către angajatele acestui club, respectiv de către H. (despre care nu-şi poate explica de ce este enumerată printre membrii grupului infracţional - a redat mai sus componenţa iniţială a grupului), I., J., întrunindu-se în opinia parchetului infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În esenţă, conform acuzaţiilor din actul de sesizare a instanţei - pag. 4 ultimul alineat. Atribuţiile inculpaţilor C., F., E. şi D. în cadrul grupului constau în supravegherea activităţii dansatoarelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului privind modul în care se practică prostituţia în club (ceea ce nu echivalează cu concluzia instanţei că se asigurau că se şi practică efectiv prostituţia în respectivul club). De asemenea aceştia încasau şi ţineau evidenţa sumelor plătite de clienţi pentru a întreţine relaţii sexuale cu dansatoarele ... De asemenea aceştia aveau grijă ca tinerele să respecte timpul pe care îl aveau alocat pentru un client...

Curtea Constituţională a reţinut că înlesnirea prostituţiei poate consta în punerea la dispoziţie a unui spaţiu locativ, în finanţarea organizării unei case în care se practică prostituţia, în crearea de conţii favorabile practicării prostituţiei etc. Înlesnirea practicării prostituţiei constă în ajutorul dat unei persoană să practice prostituţia şi se poate realiza prin orice formă şi prin orice mijloace care "înlesnesc" în mod efectiv practicarea prostituţiei."înlesnirea" apare deci ca o formă specială a complicităţii la prostituţie, pe care, însă, legiuitorul a incriminat-o ca modalitate a proxenetismului, aşadar, ca infracţiune de sine stătătoare (DEC. nr. 527/2017, M.Of. nr. 814/15 octombrie 2017).

Potrivit art. 48 alin. (1) din C. pen., complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Activitatea complicelui constă, potrivit textului, în acte de înlesnire sau ajutor. Actul de complicitate nu poate fi niciodată un act determinant al comiterii faptei, deoarece, în această ipoteză, s-ar converti în instigare.

Pentru existenţa complicităţii, ca formă de participaţie penală, legea cere îndeplinirea următoarelor condiţii: să se fi săvârşit de autor o faptă prevăzută de legea penală; să se fi săvârşit de către complice acte de înlesnire sau ajutor la comiterea faptei; contribuţia complicelui să fi folosit efectiv la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. Lipsa oricăreia dintre aceste contribuţii exclude participaţia penală sub forma complicităţii la comiterea uneia sau mai multor infracţiuni.

Nu există complicitate în ipoteza în care autorul, săvârşind fapta prevăzută de legea penală, nu s-a folosit de sprijinul pe care i l-a dat persoana care a intenţionat să devină complice, aceasta deoarece între contribuţia complicelui şi rezultatul infracţional nu se poate stabili un raport de cauzalitate, iar în lipsa acestuia, elementul material al complicităţii este absent.

A reiterat că în speţa de faţă, inculpaţii nu au fost trimişi în judecată pentru faptul că ar fi îndemnat sau instigat pe cineva să întreţină raporturi sexuale spre a obţine foloase materiale ci pentru înlesnirea unor activităţi de prostituţie (pag. 36 alin. (1) rândul 13 din Decizia Curţii de Apel Braşov), context în care angajatele clubului hotărau/apreciau ele însele dacă doresc să întreţină relaţii sexuale cu anumiţi clienţi, hotărârea/decizia de a se prostitua aparţinându-se în totalitate - aşa cum ele însele au şi declarat. Rezultă că actele materiale de prostituţie, deşi dezincriminată ca şi infracţiune, se consumau instantaneu, la momentul la care hotărârea era luată de comun acord cu clientul şi în momentul în care acesta achita angajatelor - şi nu barmanilor (dansatoarelor) preţul pentru relaţiile sexuale (înaintea de/incriminării, infracţiunea de prostituţie fiind condiţionată de dobândirea foloaselor materiale, în speţă plata preţului).

Realitatea este aceea că activitatea barmanilor (inclusiv a sa) anterioară sau ulterioară consumării actelor de prostituţie, fie că făcea sau nu parte din atribuţiile de serviciu, fie că reprezenta sau nu o supraveghere a activităţii, nu erau apte să folosească efectiv la consumarea actelor de prostituţie - hotărârea de a se prostitua era deja luată fără ca noi, barmanii să avem vreo contribuţie la această rezoluţie.

Urmează să dezvolte motivele recursului de faţă şi din perspectiva declaraţiilor martorelor audiate (spre exemplificare martora J. care susţine că a întreţinut relaţii sexuale din anul 2015 - or în martie 2015 recurenta E. lucra deja pe un vas de croazieră - anexând dovada; martora H. este enumerată ca făcând parte din grupul infracţional iniţial etc.). Mai mult, măsurile de supraveghere tehnică au fost dispuse în cauză în anul 2016, când recurenta nu mai lucra la locaţia respectivă. În opinia sa, toate aceste aspecte denotă lipsa de vinovăţia a sa.

În drept, a invocat disp. art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În ceea ce priveşte condiţiile de formă, se constată că cererea de recurs în casaţie îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a),b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menţionate numele şi prenumele inculpatului, hotărârea care se atacă (Decizia penală nr. 88/AP din data de 04 februarie 2022, Curtea de Apel Braşov, secţia penală), precum şi semnătura inculpatei care a exercitat calea de atac.

Îndeplinirea condiţiei prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în ceea ce priveşte recursurile formulate rezultă din faptul indicării în cuprinsul motivelor de recurs în casaţie a temeiului de drept pe care se întemeiază calea de atac, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Magistratul asistent a concluzionat că, cererea de recurs în casaţie îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b), c) şi d) din C. proc. pen., iar motivul de casaţie se încadrează în cele expres şi limitativ prevăzute de art. 438 din C. proc. pen., prin urmare sunt îndeplinite condiţiile pentru a fi admisibilă.

Prin încheierea de şedinţă de cameră de consiliu din 21 aprilie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, aflată la dosarul

Înaltei Curţi, completul, în baza art. 440 alin. (4) din C. proc. pen. a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata E. împotriva Deciziei penale nr. 88/AP din data de 04 februarie 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, dată în Dosarul nr. x/2018.

S-a trimis cauza Completului C9, în vederea judecării cererii de recurs în casaţie declarat de inculpata E., cu citarea părţilor, pentru termenul din 05 mai 2022, precum şi cu încunoştinţarea telefonică a apărătorului ales al inculpatei.

Pentru a se dispune astfel, completul a reţinut în sinteză ceea ce au reţinut prima instanţă şi instanţa de apel, precum şi aspectele mai sus menţionate din raportul magistratului asistent.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie, formulată de inculpata E., în conformitate cu prevederile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 440 din C. proc. pen. admisibilitatea cererii de recurs în casaţie se examinează în camera de consiliu de un complet format dintr-un judecător, după depunerea raportului magistratului asistent şi atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită.

În conformitate cu dispoziţiile art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., în cazul în care instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie şi trimite cauza în vederea judecării căii extraordinare de atac.

Stabilind sfera titularilor dreptului de a formula recurs în casaţie, art. 436 alin. (1) din C. proc. pen. enumeră limitativ procurorul, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente, în aceste din urmă cazuri exercitarea dreptului putându-se realiza, fie personal, fie prin reprezentant legal sau reprezentant convenţional cu împuternicire specială (avocat).

Totodată, referitor la conţinutul cererii de recurs în casaţie, art. 437 alin. (1) din C. proc. pen. stabileşte că aceasta trebuie să cuprindă numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii, ori, după caz, numele şi prenumele procurorului care exercită recursul în casaţie, precum şi organul judiciar din care acesta face parte (lit. a), indicarea hotărârii care se atacă (lit. b), indicarea cazurilor de recurs în casaţie pe care se întemeiază cererea şi motivarea acestora (lit. c) şi semnătura persoanei care exercită recursul în casaţie (lit. d).

Rezultă, aşadar, din cuprinsul textului de lege menţionat că cererea de recurs în casaţie se caracterizează printr-un anumit formalism, fără a cărui respectare aceasta nu poate produce efectul învestirii instanţei cu soluţionarea pe fond a căii extraordinare de atac. Astfel, din conţinutul cererii trebuie să rezulte persoana care promovează recursul în casaţie, pentru a se putea verifica dacă aceasta se numără printre titularii căii extraordinare de atac sau are calitatea de reprezentant legal ori convenţional al titularului, domiciliul sau reşedinţa părţii, întrucât judecarea cauzei, ulterior admiterii în principiu, se face cu citarea părţilor (conform art. 445 din C. proc. pen.), hotărârea ce se atacă, voinţa de a recura respectiva hotărâre şi limitele acestei voinţe, dat fiind faptul că numai între aceste limite operează controlul instanţei de recurs, precum şi semnătura persoanei care a exercitat calea de atac.

Procedând la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte constată că cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata E., împotriva Deciziei penale nr. 88/AP din data de 04 februarie 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, dată în Dosarul nr. x/2018, este formulată în termen, fiind îndeplinită condiţia prevăzută de art. 435 din C. proc. pen.

Totodată, Decizia penală nr. 88/AP din data de 04 februarie 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, dată în Dosarul nr. x/2018, face parte din categoria hotărârilor care pot fi atacate cu recurs în casaţie, fiind astfel îndeplinită şi condiţia prevăzută de dispoziţiile art. 434 din C. proc. pen.

Din examinarea cererii de recurs în casaţie rezultă şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 436 alin. (1) şi (6) din C. proc. pen., fiind formulată de inculpata E. şi pe cele prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind indicat numele şi prenumele inculpatului, hotărârea care se atacă, precum şi semnătura titularului căii de atac.

În ceea ce priveşte condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în cuprinsul cererii este indicat cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Înalta Curte a reţinut că, printre alte condiţii, admiterea în principiu a recursului în casaţie este condiţionată de constatarea că motivul pe care acesta se sprijină este dintre cele prevăzute în art. 438 din C. proc. pen.

Prin raportare la cazul invocat şi motivele de recurs în casaţie, astfel cum au fost dezvoltate de recurentul inculpat, judecătorul de filtru din cadrul Înaltei Curţi a apreciat că susţinerile inculpatei E., sunt circumscrise cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. şi se impune a fi examinate într-o etapă procesuală distinctă de cea reglementată prin art. 440 din C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, având în vedere că cererea de recurs în casaţie îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., iar în procedura de examinare a admisibilităţii recursului în casaţie instanţa supremă verifică doar aspectele strict formale care nu pun în discuţie chestiuni ce ţin de soluţionarea fondului recursului în casaţie, Înalta Curte a admis, în principiu, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata E. împotriva Deciziei penale nr. 88/AP din data de 04 februarie 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, dată în Dosarul nr. x/2018.

S-a trimis cauza Completului C9, în vederea judecării recursului în casaţie declarat de inculpata E., cu citarea părţilor şi desemnarea unui apărător din oficiu, pentru termenul din 05 mai 2022, cu încunoştinţarea telefonică a apărătorului ales al inculpatei.

La dosarul cauzei, la dosarul Înaltei Curţi a fost înaintată de către Curtea de Apel Braşov, cu adresă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul UU. împotriva Deciziei penale nr. 88/AP/04.02.2022 a Curţii de Apel Braşov, prin apărător ales, cu delegaţie anexată.

În dezvoltarea cererii de recurs în casaţie, recurentul inculpat UU. prin apărător ales a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea Deciziei penale nr. 88/2022 pronunţată la data de 04.02.2022 de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, achitarea inculpatului UU., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi proxenetism.

S-a precizat că decizia penală sus-menţionată nu face parte din categoria hotărârilor judecătoreşti care nu pot fi atacate pe calea recursului în casaţie, potrivit art. 434 alin. (2) din C. proc. pen., în drept, prezentul recurs în casaţie se întemeiază pe cazul prevăzut la art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. privind condamnarea inculpatului pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală., fiind făcut un scurt istoric al cauzei.

S-a apreciat că decizia instanţei de apel este vădit nelegală, întrucât conduita recurentului inculpat nu realizează elementele obiective şi subiective care conturează conţinutul vreunei infracţiuni, iar probatoriul administrat în dosar nu relevă cu certitudine, în mod evident şi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele recurentului, derulate în cadrul raporturilor de muncă, de subordonare angajat-angajator, ar reprezenta infracţiuni.

Referitor la infracţiunea de proxenetism, faptă prev. şi ped. de art. 213 alin. (1) din C. pen., a arătat că, potrivit doctrinei, "înlesnirea practicării prostituţiei", reţinută în sarcina inculpatului se poate realiza prin orice acţiune prin care se face mai uşor de practicat sau de continuat practicarea prostituţiei. Înlesnirea poate consta în punerea la dispoziţie a unui spaţiu locativ, în finanţarea organizării activităţii, în crearea de condiţii favorabile practicării prostituţiei, etc. "Înlesnirea practicării prostituţiei", mai spune doctrina, constă în ajutorul dat unei persoane să practice prostituţia şi se poate realiza sub orice formă şi prin orice mijloace şi apare, deci, ca o formă specială a complicităţii la prostituţie, pe care, însă, legiuitorul a incriminat-o ca modalitate a proxenetismului, aşadar, ca infracţiune de sine stătătoare.

Astfel, în toate modalităţile elementului material, fie că se referă la determinare, înlesnire sau obţinerea de foloase patrimoniale, este esenţial să existe o legătură evidentă între acţiunile persoanei acuzate de comiterea infracţiunii şi practicarea prostituţiei propriu-zise. În cazul de faţă, existenţa unei legături se traduce prin aceea că faptele recurentului inculpat ar trebui să conducă în mod neechivoc la identificarea unor înlesniri, a unui ajutor, pe care le-a adus la practicarea prostituţiei.

Or, se solicită a se observa că, în concret, faptul de a lucra ca barmane la Clubul "G." şi îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, trasate de către angajator, nu pot fi considerate de plano drept acţiuni de înlesnire a prostituţiei, fapt care, de altfel, s-a şi petrecut în speţă, ci trebuie să existe o legătură între acţiunile inculpatului şi practicarea efectivă a prostituţiei.

Astfel, referitor la acuzaţiile ce i se adus, se solicită a se observa că prin actul de sesizare nu se defineşte şi detaliază în ce au constat faptele de înlesnire, când au fost săvârşite aceste acte şi nici nu este evidenţiată legătura concretă între acţiunile inculpatului din cadrul Clubului "G.", care să ducă la îndeplinirea unui rezultat constând în practicarea prostituţiei. Altfel, spus, nu orice participaţie constituie şi complicitate, respectiv în speţă înlesnirea practicării prostituţiei, ci este necesar ca, şi în ipoteza unui act singular, acesta să faciliteze în mod efectiv practicarea prostituţiei.

Se solicită a se observa că, în cauză s-a produs o extindere nepermisă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de proxenetism, lărgind sfera de cuprindere a noţiunii de "înlesnire" până la a considera că orice acţiune care se interpune pe firul practicării prostituţiei este susceptibilă de a fi considerată "înlesnire".

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte modalitatea "înlesnirii" se solicită a se avea în vedere că sub aspectul laturii subiective, această modalitate a elementului materiale se realizează cu intenţie directă calificată prin scop, respectiv practicarea propriu-zisă a prostituţiei. Astfel, pentru a intra sub incidenţa dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din C. pen., orice acţiune de înlesnire trebuie să urmărească producerea rezultatului, constând în întreţinerea de relaţii sexuale contracost.

Or, activitatea recurentului inculpat, în calitate de angajat la Clubul "G." pe postul de barman s-a limitat la a-i îndeplini sarcinile de serviciu, trasate de către conducerea clubului.

Mai mult decât atât, se solicită a se observa că faptele descrise prin rechizitoriu, fie prezintă un caracter generic şi care se subsumează activităţii desfăşurate în mod normal în cadrul unui club de dans, fie sunt doar presupuneri ale organelor de anchetă, indicate cu caracter de certitudine, dar lipsite de orice baza probatorie. Se referă aici la menţiunile din rechizitoriu în care se precizează că activitatea recurentului inculpat şi a celorlalţi angajaţi constă în:

"Supravegherea dansatoarelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului privind modul în care se practică prostituţia în club ... de asemenea, aceştia încasau şi ţineau evidenţa sumelor plătite de clienţi pentru a întreţine relaţii sexuale cu dansatoarele sau încasau şi ţineau evidenţa numărului consumaţiilor clienţilor, aceştia trebuind să achite contravaloarea a patru sau cinci băuturi pentru a putea merge cu fete în cameră, contravaloarea relaţiilor sexuale plătind-o direct acestora din urmă ... aveau grijă ca tinerele să respecte timpul pe care îl aveau alocat pentru un client, anunţându-le când acesta expira."

Aceste presupune atribuţii nu corespund adevărului şi nu sunt susţinute nici de materialul probator administrat în cauză, nici în faza de urmărire penală şi nici în faza de judecată.

Astfel, nu s-a putut dovedi existenţa vreunei reguli, scrise sau nescrise, instituită de conducerea clubului şi adusă la cunoştinţa angajaţilor, inclusiv recurentul inculpat, care să privească practicarea prostituţiei în club, aspecte care, de alte, au fost confirmate inclusiv de către martorii audiaţi pe parcursul cercetării judecătoreşti.

Recurentul inculpat nu avea nicio sarcină de "supraveghere", dincolo de atenţia pe care în mod normal orice angajat trebuie să o acorde pentru buna desfăşurare a activităţii unui club. În ceea ce priveşte prezumtiva ţinere a evidenţei consumaţiilor, nu se explică care este legătura de cauzalitate dintre o acţiune specifică oricărui stabiliment în care se vând şi se consumă băuturi alcoolice şi înlesnirea practicării prostituţiei.

Referitor la infracţiunea de aderare la grup infracţional organizat, faptă prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Se solicită a se observa că, potrivit dispoziţiilor art. 367 alin. (1) din C. pen.:"Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi."

Totodată, potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol grupul infracţional organizat reprezintă grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

A rezultat astfel că, pentru a se regăsi în prezenţa unui grup infracţional organizat trebuie să fie îndeplinite 3 condiţii în mod cumulativ.

În primul rând, este necesar ca grupul să fie format din trei sau mai multe persoane, care să funcţioneze pentru o anumită perioadă de timp, şi în mod coordonat, respectiv să existe o ierarhizare a rolurilor şi poziţiei fiecărui membru din cadrul grupului. De asemenea, tot în sfera caracterului coordonat, trebuie să se reliefeze o planificare, organizare, planificare, control şi procurare de instrumente sau mijloace specifice.

Apoi, este necesar ca grupul să nu aibă caracter ocazional, ci să fie constituit în baza unei rezoluţii prealabile, determinate de o serie de calităţi, însuşiri şi specializări ale membrilor componenţi.

Pe de altă parte, grupul trebuie să prezinte în mod vădit şi lipsit de echivoc o structură bine determinată, cu sarcini atribuite în realizarea rezoluţiei infracţionale, în cadrul unei ierarhii cu roluri prestabilite şi reguli de conduită specifice.

În ceea ce priveşte modalităţile elementului material este de precizat că aderarea la grup, forma reţinută în sarcina recurentului-inculpat se realizează prin exprimarea consimţământului expres al unei persoane de a face parte din structura infracţională.

Nu în ultimul rând, sub aspectul laturii subiective, fapta de aderare la un grup infracţional organizat trebuie să fie săvârşită cu intenţie directă calificată prin scop. Cu alte cuvinte persoana care aderă la un grup trebuie să facă acest lucru în mod expres şi neechivoc, în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la faptul că urmează să comită infracţiuni şi urmărind să comită aceste infracţiuni.

Raportând circumstanţele concrete ale speţei de faţă la aspectele teoretice menţionate anterior, a solicitat instanţei să constate că nu sunt întrunite elementele constitutive ale unui grup infracţional organizat nici sub aspectul laturii obiective şi nici sub aspectul laturii subiective.

Astfel, prin actul de sesizare nu s-a reuşit evidenţierea clară a unei structuri ierarhice specifice grupului infracţional organizat, în condiţiile în care relaţiile dintre inculpaţi erau relaţii normale de muncă fără a exista o acţiune coordonată sau după reguli bine stabilite, dincolo de relaţiile normate de muncă. De altfel, recurentul inculpat s-a angajat ca barman la Clubul "G." abia după un an de la presupusa constituire a grupului.

Totodată, prezumtivele activităţi infracţionale, fie nu se regăsesc probate prin materialul administrat în cauză, fie, în concret, nu se încadrează în obiectul material al laturii obiective.

Faţă de cele prezentate mai sus, recurentul inculpat UU., în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. a solicitat să se admită recursul în casaţie, astfel cum a fost formulat şi a se dispune achitarea sa potrivit art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

La termenul de judecată de la 5 mai 2022, magistratul asistent a învederat că la data de 02 mai 2022, Curtea de Apel Braşov a înaintat la dosarul cauzei cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul UU. De asemenea, a mai arătat faptul că, în cursul dimineţii şedinţei de judecată, apărătorul ales al recurentei inculpate E. a înaintat la dosarul cauzei note de şedinţă, precum şi o cerere de amânare a cauzei însoţită de delegaţie, prin care a învederat faptul că a luat la cunoştinţă despre termenul de judecată în cursul săptămânii curente şi a solicitat acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării. Totodată, a învederat că se află în imposibilitate de a îşi asigura substituirea, întrucât asigură apărarea în două cauze cu arestaţi, având termen de judecată în faţa Tribunalului Braşov.

Preşedintele completului a pus în discuţia părţilor cererea de amânare a judecării cauzei formulată de către apărătorul ales al recurentei inculpate, precum şi cererea de recurs în casaţie, formulată de către inculpatul UU., care a fost înaintată de către Curtea de Apel Braşov ulteriori analizării în procedură de filtru a prezentei cereri de recurs în casaţie.

Apărătorul ales al inculpatului UU., având cuvântul, faţă de această împrejurare, a susţinut că instanţa supremă ar putea să dispună, fie acordarea unui termen de judecată în vederea discutării admisibilităţii în principiu, fie discutarea cererii de recurs la termenul curent, dacă cererea de amânare formulată de apărarea recurentei E. nu împiedică acest lucru.

Totodată, a mai arătat că data depunerii cererii de recurs la poştă este 11 martie 2022, iar data de 02 mai 2022 reprezintă data înregistrării cererii la Înalta Curte.

Înalta Curte a învederat că la acest termen de judecată nu a fost pus în discuţie recursul în casaţie, deoarece nu este cadrul procesual în care se analizează admisibilitatea în principiu, aceasta soluţionându-se de către un singur judecător, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, referitor la cel de-al doilea recurs în casaţie a solicitat acordarea unui termen de judecată pentru ca ambele recursuri să se judece la acelaşi termen, arătând că este o chestiune administrativă, pe care Înalta Curte urmează să o soluţioneze. În ceea ce priveşte cererea de amânare a judecării cauzei a arătat că este de acord cu aceasta.

Înalta Curte, având în vedere cererea de amânare a judecării cauzei formulată de către apărătorul ales al recurentei inculpata E., precum şi împrejurarea privind înregistrarea unui alt recurs în casaţie declarat împotriva aceleiaşi hotărâri a amânat judecarea cauzei la data de 19 mai 2022, dispunând efectuarea de către magistratul asistent raportor a unui supliment la raportul privind admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie, cu referire la cererea formulată de inculpatul UU. până la termenul mai sus indicat, potrivit prevederilor art. 353 alin. (2) din C. proc. pen. intimaţii inculpaţi UU., C., F. şi B. având termen în cunoştinţă, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 257 alin. (1) din C. proc. pen. se vor cita inculpata E. şi intimatul inculpata A., aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă de la data menţionată, aflată la dosarul Înaltei Curţi.

Pe cererea de recurs în casaţie declarat de recurentul inculpat UU., prin apărător ales, judecătorul de filtru a dispus prin rezoluţia din 5 mai 2022 desemnarea aceluiaşi magistrat asistent în vederea întocmirii raportului pentru verificarea admisibilităţii în principiu a recursului în casaţie, conform art. 440 din C. proc. pen., până la 12 mai 2022 (dosarul Înaltei Curţi).

În raportul întocmit aflat la dosarul Înaltei Curţi, filele x, magistratul asistent a arătat că Decizia penală nr. 88/AP din data de 04 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, a fost comunicată la data de 12 februarie 2022 inculpatului UU.

Împotriva hotărârii instanţei de apel a declarat recurs în casaţie inculpatul UU. la data de 21 aprilie 2022.

Cererea de recurs în casaţie este depusă în termenul prevăzut de art. 435 din C. proc. pen.

Cererea de recurs în casaţie a fost comunicată la data de 21 martie 2022.

La data de 13 aprilie 2022 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata E.

La data de 26 aprilie 2022 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cererea de recurs în casaţie formulată şi de inculpatul UU..

În motivare, s-a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

A solicitat, admiterea în parte a prezentului recurs în casaţie formulat împotriva deciziei instanţei de apel, modificarea deciziei atacate, în ceea ce îl priveşte şi în temeiul art. 448 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. cu referire la art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achitarea sa pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi, respectiv, a infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

În motivele depuse în scris a arătat următoarele:

În fapt, prin rechizitoriul numărul 92D/P/2017 întocmit la data de 24 octombrie 2017 s-a dispus trimiterea în judecată a recurentului-inculpat UU. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat prevăzută şi pedepsită de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi proxenetism, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 213 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., reţinându-se că:"În luna iunie 2015 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de către numiţii A., B., E. şi F., cu scopul comiterii infracţiunii de proxenetism în incinta Clubului "G.", recurentul având rolul de a supraveghea activitatea dansatoarelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camere special destinate acestui scop şi că nu au perioade de inactivitate în timpul programului, iar în perioada iunie 2015 - august 2017, am înlesnit practicarea prostituţiei în cadrul Clubului "G." din Mun.

Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., J., K., L., M. şi I.. "Prin Sentinţa penală nr. 139/S pronunţată la data de 12.07.2021 de către Tribunalul Braşov, în dosarul penal nr. x/2018, în ceea ce priveşte pe recurentul-inculpat, prima instanţă a dispus, în temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. condamnarea sa la: pedeapsa de 2 ani şi 6 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, faptă prev. şi ped. de art. 213 alin. (1) din C. pen. pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, faptă prev.

şi ped. de art. 367 alin. (1) din C. pen. în baza art. 39 alin. (1) lit.

b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen., instanţa a dispus contopirea pedepselor, rezultând în aplicarea pedepsei cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 6 luni închisoare (1/3 din cealaltă pedeapsă stabilită), inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare. Totodată, instanţa de fond a dispus aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., iar în baza art. 91 alin. (1) din C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 (trei) ani închisoare pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, stabilit potrivit art. 93 alin. (3) din C. pen., cu obligarea inculpatului de a presta un număr de 120 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Împotriva acestei sentinţe, recurentul-inculpat a declarat apel, solicitând achitarea în temeiul art. 16 lit. a) din C. proc. pen. pentru toate infracţiunile, şi arătând în esenţă că, în fapt, în calitate de simplu angajat ce îşi îndeplinea sarcinile de serviciu, nu avea cum să înlesnească activitatea de practicare a prostituţiei, cu atât mai mult cu cât, administratorul societăţii interzisese o asemenea activitate.

Prin Decizia penală nr. 88/AP pronunţată la data de 04 februarie 2022 de către Curtea de Apel Braşov, secţia penală, instanţa de apel a admis în parte apelul declarat de recurentul inculpat şi a dispus reducerea pedepsei principale aplicate pentru infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen., de la 2 ani şi 6 luni închisoare la 2 ani şi 2 luni închisoare şi respectiv pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., de la 1 an şi 6 luni închisoare la 1 an şi 2 luni închisoare.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 din C. pen. a dispus aplicarea pedepsei cea mai grea, aceea de 2 ani şi 2 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor fix de 4 luni şi 20 zile (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă principală de 2 ani, 6 luni şi 20 zile închisoare.

În baza art. 91 alin. (1) din C. pen., instanţa de apel a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani, 6 luni şi 20 zile închisoare sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, stabilit, potrivit art. 92 alin. (1) din C. pen., menţinând restul dispoziţiilor penale din Sentinţa atacată.

A apreciat că decizia instanţei de apel este vădit nelegală, întrucât conduita sa nu realizează elementele obiective şi subiective care conturează conţinutul vreunei infracţiuni, iar probatoriul administrat în dosar nu relevă cu certitudine, în mod evident şi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele sale, derulate în cadrul raporturilor de muncă, de subordonare angajat-angajator, ar reprezenta infracţiuni.

A. Referitor la infracţiunea de proxenetism, faptă prev şi ped. de art. 213 alin. (1) din C. pen., a menţionat următoarele: Conform prevederilor art. 213 alin. (1) din C. pen., prin infracţiunea de proxenetism sunt incriminate faptele de determinare sau înlesnire a practicării prostituţiei ori de obţinere de foloase patrimoniale de pe urma practicării acesteia.

Potrivit doctrinei "înlesnirea practicării prostituţiei", reţinută în sarcina inculpatului, presupune orice acţiune prin care se face mai uşor de practicat sau de continuat practicarea prostituţiei. Înlesnirea poate consta în punerea la dispoziţie a unui spaţiu locativ, în finanţarea organizării activităţii, în crearea de condiţii favorabile practicării prostituţiei, etc. "înlesnirea practicării prostituţiei", mai spune doctrina, constă în ajutorul dat unei persoane să practice prostituţia şi se poate realiza sub orice formă şi prin orice mijloace şi apare, deci, ca o formă specială a complicităţii la prostituţie, pe care, însă, legiuitorul a incriminat-o ca modalitate a proxenetismului, aşadar, ca infracţiune de sine stătătoare.

Astfel, în toate modalităţile elementului material, fie că ne referim la determinare, înlesnire sau obţinerea de foloase patrimoniale, este esenţial să existe o legătură evidentă între acţiunile persoanei acuzate de comiterea infracţiunii şi practicarea prostituţiei propriu-zise. În cazul de faţă, existenţa unei legături se traduce prin aceea că faptele recurentului inculpat ar trebui să conducă în mod neechivoc la identificarea unor înlesniri, a unui ajutor, pe care le-a adus la practicarea prostituţiei. Or, trebuie observat că, în concret, faptul de a lucra ca barman la Clubul "G." şi îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, trasate de către angajator, nu pot fi considerate de plano drept acţiuni de înlesnire a prostituţiei, fapt care, de altfel, s-a şi petrecut în speţă, ci trebuie să existe o legătură între acţiunile recurentului şi practicarea efectivă a prostituţiei.

Astfel, referitor la acuzaţiile ce i se aduc, se observă că prin actul de sesizare nu se defineşte şi detaliază în ce au constat faptele de înlesnire, când au fost săvârşite aceste acte şi nici nu este evidenţiată legătura concretă între acţiunile sale din cadrul Clubului "G.", care să ducă la îndeplinirea unui rezultat constând în practicarea prostituţiei. Altfel spus, nu orice participaţie constituie şi complicitate, respectiv în speţă înlesnirea practicării prostituţiei, ci este necesar ca, şi în ipoteza unui act singular, acesta să faciliteze în mod efectiv practicarea prostituţiei.

A solicitat a se observa că în cauză s-a produs o extindere nepermisă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de proxenetism, lărgind sfera de cuprindere a noţiunii de "înlesnire" până la a considera că orice acţiune care se interpune pe firul practicării prostituţiei este susceptibilă de a fi considerată "înlesnire". Pe de altă parte, în ceea ce priveşte modalitatea "înlesnirii" până la a considera că orice acţiune care se interpune pe firul practicării prostituţiei este susceptibilă de a fi considerată "înlesnire".

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte modalitatea "înlesnirii" a solicitat a se avea în vedere să sub aspectul laturii subiective, această modalitate a elementului material se realizează cu intenţie directă calificată prin scop, respectiv practicarea propriu-zisă a prostituţiei. Astfel, pentru a intra sub incidenţa dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din C. pen., orice acţiune de înlesnire trebuie să urmărească producerea rezultatului, constând în întreţinerea de relaţii sexuale contracost. Or, activitatea sa, în calitate de angajat la Clubul "G." pe postul de barman s-a limitat la a-şi îndeplini sarcinile de serviciu, trasate de către conducerea clubului.

Mai mult decât atât, a solicitat a se observa că faptele descrise prin rechizitoriu, fie prezintă un caracter generic şi care se subsumează activităţii desfăşurate în mod normal în cadrul unui club de dans, fie sunt doar presupuneri ale organelor de anchetă, indicate cu caracter de certitudine, dar lipsite de orice bază probatorie.

Referindu-se aici la menţiunile din rechizitoriu în care se precizează că activitatea sa şi a celorlalţi angajaţi constă că:

"Supravegherea dansatoarelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului privind modul în care se practică prostituţia în club ... de asemenea, aceştia încasau şi ţineau evidenţa sumelor plătite de clienţi pentru a întreţine relaţii sexuale cu dansatoarele sau încasau şi ţineau evidenţa numărului consumaţiilor clienţilor, aceştia trebuind să achite contravaloarea a patru sau cinci băuturi pentru a putea merge cu fete în cameră, contravaloarea relaţiilor sexuale plătind-o direct acestora din urmă ... aveau grijă ca tinerele să respecte timpul pe care îl aveau alocat pentru un client, anunţându-le când acesta expira." Aceste presupuse atribuţii nu corespund adevărului şi nu sunt susţinute nici de materialul probator administrat în cauză, nici în faza de urmărire penală şi nici în faza de judecată. Astfel, nu s-a putut dovedi existenţa vreunei reguli, scrise sau nescrise, instituită de conducerea Clubului şi adusă la cunoştinţa angajaţilor, inclusiv recurentul, care să privească practicarea prostituţiei în club, aspecte care, de altfel, au fost confirmate inclusiv de către martorii audiaţi pe parcursul cercetării judecătoreşti. Recurentul nu avea nicio sarcină de "supraveghere", dincolo de atenţia pe care în mod normal orice angajat trebuie să o acorde pentru buna desfăşurare a activităţii unui club. În ceea ce priveşte prezumtiva ţinere a evidenţei consumaţiilor, nu se explică care este legătura de cauzalitate dintre o acţiune specifică oricărui stabiliment în care se vând şi se consumă băuturi alcoolice şi înlesnirea practicării prostituţiei.

B. Referitor la infracţiunea de aderare la grup infracţional organizat, faptă prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

A solicitat a se observa că, potrivit dispoziţiilor art. 367 alin. (1) din C. pen.:

"iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi."

Totodată, potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol grupul infracţional organizat reprezintă grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni. Rezultă astfel că, pentru a ne regăsi în prezenţa unui grup infracţional organizat trebuie să fie îndeplinite 3 condiţii în mod cumulativ.

În primul rând, este necesar ca grupul să fie format din trei sau mai multe persoane, care să funcţioneze pentru o anumită perioadă de timp, şi în mod coordonat, respectiv să existe o ierarhizare a rolurilor şi poziţiei fiecărui membru din cadrul grupului. De asemenea, tot în sfera caracterului coordonat, trebuie să se reliefeze o planificare, organizare, planificare, control şi procurare de instrumente sau mijloace specifice. Apoi, este necesar ca grupul să nu aibă caracter ocazional, ci să fie constituit în baza unei rezoluţii prealabile, determinate de o serie de calităţi, însuşiri şi specializări ale membrilor componenţi. Pe de altă parte, grupul trebuie să prezinte în mod vădit şi lipsit de echivoc o structură bine determinată, cu sarcini atribuite în realizarea rezoluţiei infracţionale, în cadrul unei ierarhii cu roluri prestabilite şi reguli de conduită specifice, în ceea ce priveşte modalităţile elementului material, este de precizat că aderarea la grup, forma reţinută în sarcina recurentului-inculpat, se realizează prin exprimarea consimţământului expres al unei persoane de a face parte din structura infracţională. Nu în ultimul rând, sub aspectul laturii subiective, fapta de aderare la un grup infracţional organizat trebuie să fie săvârşită cu intenţie directă calificată prin scop. Cu alte cuvinte persoana care aderă la grup trebuie să facă acest lucru în mod expres şi neechivoc, în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la faptul că urmează să comită infracţiuni şi urmărind să comită aceste infracţiuni.

Raportând circumstanţele concrete ale speţei de faţă la aspectele teoretice menţionate anterior, a solicitat ca instanţă să constate că nu sunt întrunite elementele constitutive ale unui grup infracţional organizat nici sub aspectul laturii obiective şi nici sub aspectul laturii subiective.

Astfel, prin actul de sesizare nu s-a reuşit evidenţierea clară a unei structuri ierarhice specifice grupului infracţional organizat, în condiţiile în care relaţiile dintre inculpaţi erau relaţii normale de muncă fără a exista o acţiune coordonată sau după reguli bine stabilite, dincolo de relaţiile normele de muncă. De altfel recurentul s-a angajat ca barman la Clubul "G." abia după un an de la presupusa constituire a grupului. Totodată, prezumtivele activităţi infracţionale, fie nu se regăsesc probat prin materialul administrat în cauză, fie, în concret, nu se încadrează în obiectul material al laturii obiective.

În drept, a invocat disp. art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.

În ceea ce priveşte condiţiile de formă, se constată că cererea de recurs în casaţie îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menţionate numele şi prenumele inculpatului, hotărârea care se atacă. (Decizia penală nr. 88/AP din data de 04 februarie 2022, Curtea de Apel Braşov, secţia penală), precum şi semnătura apărătorului ales al inculpatului care a exercitat calea de atac.

Îndeplinirea condiţiei prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în ceea ce priveşte recursul formulat rezultă din faptul indicării în cuprinsul motivelor de recurs în casaţie a temeiului de drept pe care se întemeiază calea de atac, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Magistratul asistent a concluzionat că cererea de recurs în casaţie îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b), c) şi d) din C. proc. pen., iar motivul de casaţie se încadrează în cele expres şi limitativ prevăzute de art. 438 din C. proc. pen., prin urmare sunt îndeplinite condiţiile pentru a fi admisibilă.

Prin încheierea de şedinţă de cameră de consiliu din 12 mai 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, aflată la dosarul Înaltei Curţi, completul, în baza art. 440 alin. (4) din C. proc. pen. a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul UU. împotriva Deciziei penale nr. 88/AP din data de 04 februarie 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, dată în Dosarul nr. x/2018.

S-a trimis cauza Completului C9, în vederea judecării cererii de recurs în casaţie declarat de inculpatul UU., cu citarea părţilor, pentru termenul din 19 mai 2022, precum şi cu încunoştinţarea telefonică a apărătorului ales al inculpatului.

Pentru a se dispune astfel, completul a reţinut în sinteză ceea ce au reţinut prima instanţă şi instanţa de apel, precum şi aspectele mai sus menţionate din raportul magistratului asistent.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie, formulată de inculpatul UU., în conformitate cu prevederile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 440 din C. proc. pen. admisibilitatea cererii de recurs în casaţie se examinează în camera de consiliu de un complet format dintr-un judecător, după depunerea raportului magistratului asistent şi atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită.

În conformitate cu dispoziţiile art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., în cazul în care instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie şi trimite cauza în vederea judecării căii extraordinare de atac.

Stabilind sfera titularilor dreptului de a formula recurs în casaţie, art. 436 alin. (1) din C. proc. pen. enumeră limitativ procurorul, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente, în aceste din urmă cazuri exercitarea dreptului putându-se realiza, fie personal, fie prin reprezentant legal sau reprezentant convenţional cu împuternicire specială (avocat).

Totodată, referitor la conţinutul cererii de recurs în casaţie, art. 437 alin. (1) din C. proc. pen. stabileşte că aceasta trebuie să cuprindă numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii, ori, după caz, numele şi prenumele procurorului care exercită recursul în casaţie, precum şi organul judiciar din care acesta face parte (lit. a), indicarea hotărârii care se atacă (lit. b), indicarea cazurilor de recurs în casaţie pe care se întemeiază cererea şi motivarea acestora (lit. c) şi semnătura persoanei care exercită recursul în casaţie (lit. d).

Rezultă, aşadar, din cuprinsul textului de lege menţionat că cererea de recurs în casaţie se caracterizează printr-un anumit formalism, fără a cărui respectare aceasta nu poate produce efectul învestirii instanţei cu soluţionarea pe fond a căii extraordinare de atac. Astfel, din conţinutul cererii trebuie să rezulte persoana care promovează recursul în casaţie, pentru a se putea verifica dacă aceasta se numără printre titularii căii extraordinare de atac sau are calitatea de reprezentant legal ori convenţional al titularului, domiciliul sau reşedinţa părţii, întrucât judecarea cauzei, ulterior admiterii în principiu, se face cu citarea părţilor (conform art. 445 din C. proc. pen.), hotărârea ce se atacă, voinţa de a recura respectiva hotărâre şi limitele acestei voinţe, dat fiind faptul că numai între aceste limite operează controlul instanţei de recurs, precum şi semnătura persoanei care a exercitat calea de atac.

Procedând la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte constată că cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul UU., împotriva Deciziei penale nr. 88/AP din data de 04 februarie 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, dată în Dosarul nr. x/2018, este formulată în termen, fiind îndeplinită condiţia prevăzută de art. 435 din C. proc. pen.

Totodată, Decizia penală nr. 88/AP din data de 04 februarie 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, dată în Dosarul nr. x/2018, face parte din categoria hotărârilor care pot fi atacate cu recurs în casaţie, fiind astfel îndeplinită şi condiţia prevăzută de dispoziţiile art. 434 din C. proc. pen.

Din examinarea cererii de recurs în casaţie rezultă şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 436 alin. (1) şi (6) din C. proc. pen., fiind formulată de inculpatul UU. şi pe cele prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind indicat numele şi prenumele inculpatului, hotărârea care se atacă, precum şi semnătura titularului căii de atac.

În ceea ce priveşte condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în cuprinsul cererii este indicat cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Înalta Curte a reţinut că, printre alte condiţii, admiterea în principiu a recursului în casaţie este condiţionată de constatarea că motivul pe care acesta se sprijină este dintre cele prevăzute în art. 438 din C. proc. pen.

Prin raportare la cazul invocat şi motivele de recurs în casaţie, astfel cum au fost dezvoltate de recurentul inculpat, judecătorul de filtru din cadrul Înaltei Curţi a apreciat că susţinerile inculpatului UU., sunt circumscrise cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. şi se impune a fi examinate într-o etapă procesuală distinctă de cea reglementată prin art. 440 din C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, având în vedere că cererea de recurs în casaţie îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., iar în procedura de examinare a admisibilităţii recursului în casaţie instanţa supremă verifică doar aspectele strict formale care nu pun în discuţie chestiuni ce ţin de soluţionarea fondului recursului în casaţie, Înalta Curte a admis, în principiu, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul UU. împotriva Deciziei penale nr. 88/AP din data de 04 februarie 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, dată în Dosarul nr. x/2018.

S-a trimis cauza Completului C9, în vederea judecării recursului în casaţie declarat de inculpatul UU., cu citarea părţilor şi desemnarea unui apărător din oficiu, pentru termenul din 19 mai 2022, cu încunoştinţarea telefonică a apărătorului ales al inculpatului.

La termenul de astăzi 19 mai 2022, apărătorul ales al recurentei inculpate E., având cuvântul, cu privire la constituirea grupului infracţional organizat, a arătat că se reţine în rechizitoriu faptul că în perioada 20 martie - 31 iulie 2013 a existat o grupare infracţională din care a făcut parte mai multe persoane, printre care A., H., C. şi UU., fără a se face referire la clienta sa, E., apreciind că nu este vorba despre o eroare materială pentru că sunt şi explicaţiile aferente. Cert este că cercetările din acest dosar au început cu mult înainte, a existat şi un alt dosar privind acest grup infracţional organizat, apreciind că există o imposibilitate obiectivă de asociere sau de aderare a clientei sale la grupul infracţional organizat.

Referitor la H., a arătat că aceasta este enumerată cu prima ocazie când se discută de constituirea grupului, iar ulterior a dobândit calitatea de persoană vătămată, însă clienta sa angajată la acel club a fost cercetată şi ulterior condamnată pentru infracţiunea de proxenetism. A precizat că alţi angajaţi ai clubului nu au fost implicaţi în această activitate.

A arătat că Curtea de Apel Braşov a reţinut împrejurarea că inculpaţii nu se pot prevala de statutul lor de angajaţi şi, prin urmare, activitatea lor de la locul de muncă este una ilegală pentru că au înlesnit practicarea prostituţiei. Ca atare, se reţine săvârşirea infracţiunii de proxenetism sub forma înlesnirii, însă, în opinia apărării, nu se poate reţine comiterea infracţiunii prin înlesnire pentru că inculpata era doar o angajată în acea locaţie şi nu a avut niciun fel de contribuţie la luare rezoluţiei infracţionale de practicare a prostituţiei. Activităţile inculpatei în exercitarea atribuţiilor de serviciu, din punctul său de vedere, nu puteau fi catalogate şi sancţionate sub aspect obiectiv de către instanţele care au pronunţat hotărârile în cauză.

Apărătorul ales al recurentului inculpat UU., având cuvântul, a solicitat admiterea recursului în casaţie, aşa cum a fost formulat.

În ceea ce priveşte infracţiunea de proxenetism, a solicitat să se constate, în primul rând, faptul că recurentul inculpat nu a pus la dispoziţie un spaţiu locativ, nu a finanţat organizarea activităţii, nu a creat condiţii favorabile practicării prostituţiei, nu a determinat pe nimeni să practice prostituţia şi nu a înlesnit în niciun fel practicarea prostituţiei.

A susţinut că prin actele de sesizare nu se defineşte şi nu se detaliază în ce au constat faptele de înlesnire, când au fost săvârşite şi nu este evidenţiată legătura concretă între acţiunile recurentului din cadrul clubului "G." care să ducă la îndeplinirea unui rezultat care să constea în practicarea prostituţiei. Astfel, din punctul său de vedere, nu orice aşa zis act de înlesnire conturează complicitatea la prostituţie, în sensul dat de dispoziţiile art. 213 alin. (1) din C. pen. Mai mult, recurentul nu a obţinut niciun folos material, neexistând niciun înscris, nicio dovadă la dosarul cauzei din care să rezulte acest aspect. De asemenea, nu s-a putut dovedi existenţa vreunei reguli scrise sau nescrise instituite de conducerea clubului şi adusă la cunoştinţa angajaţilor, inclusiv a recurentului, care să privească practicarea prostituţiei în club sau în afara clubului.

A solicitat să se constate faptul că recurentul inculpat nu a avut nicio sarcină de supraveghere, dincolo de atenţia normală raportată la calitatea şi funcţia de barman în cadrul clubului. Un alt aspect important, este faptul că acesta nu a fost complice, nefiind găsită nici măcar o minimă probă care să răstoarne acest fapt. A susţinut că inculpatul nu a fost asociat, administrator, împuternicit, ci a deţinut doar calitatea de angajat.

Concluzionând cu privire la infracţiunea de proxenetism, a solicitat să se constate că nu există legătură directă între acţiunile persoanei acuzate de comiterea acestei infracţiuni şi practicarea prostituţiei.

În ceea ce priveşte infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat, a susţinut că prin actul de sesizare nu s-a reuşit evidenţierea clară a unei structuri ierarhice specifice grupului infracţional organizat în condiţiile în care relaţiile dintre toţi inculpaţii erau relaţii normale de muncă, fără a exista o acţiune coordonată sau anumite reguli stabilite. A precizat că inculpatul a deţinut doar calitatea de barman în cadrul clubului "G.".

Referitor la prezumtivele activităţi infracţionale, a susţinut că fie nu se regăsesc probate în materialul administrat în cauză, fie în concret nu se încadrează în obiectul material al laturii obiective. Din punctul său de vedere, probatoriul administrat în dosar nu relevă cu certitudine, dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele recurentului derulate în cadrul raportului de muncă, de subordonare angajat - angajator au reprezentat, reprezintă sau vor reprezenta vreodată infracţiuni.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat F., având cuvântul, a solicitat admiterea recursurilor în casaţie, astfel cum au fost motivate şi expuse pe larg în faţa instanţei.

În cazul în care vor fi admise recursurile în casaţie formulate de inculpaţii E. şi UU., a solicitat, în temeiul art. 443 alin. (1) din C. proc. pen., extinderea efectelor şi cu privire la acest intimat.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A., având cuvântul, a pus concluzii de admitere a recursurilor în casaţie formulate de inculpaţii E. şi UU., iar, în cazul în care vor fi admise, să se facă aplicarea dispoziţiilor art. 443 alin. (1) din C. proc. pen.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat C., având cuvântul, a solicitat admiterea recursurilor în casaţie în limitele încheierii de admitere în principiu dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar, în cazul în care vor fi admise, în baza art. 443 alin. (1) din C. proc. pen., să fie extinse efectele şi asupra intimatului C.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat B., având cuvântul, a pus concluzii de admitere a recursurilor în casaţie, iar, în cazul în care se încadrează în dispoziţiile art. 438 din C. proc. pen., a solicitat să fie extinse efectele, în temeiul art. 443 alin. (1) din C. proc. pen. şi cu privire la intimatul B.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a arătat că recurenţii inculpaţi au invocat dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. ca temei al recursului în casaţie, respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală. Sub acest aspect, a apreciat că în mod corect instanţa de fond, cât şi instanţa de apel au stabilit pe baza probatoriului administrat că situaţia de fapt reţinută în sarcina recurenţilor inculpaţi se circumscrie condiţiilor de tipicitate obiectivă ale infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi proxenetism prev. de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În esenţă, în fapt s-a reţinut că grupul s-a constituit la începutul anului 2014 cu scopul de a se comite infracţiunea de proxenetism, constând în înlesnirea practicării prostituţiei în clubul "G.", club administrat de inculpaţii A. şi B. Recurenţii inculpaţi într-adevăr aveau calitate de barman în club, însă aceştia au avut rolul de a supraveghea activitatea fetelor în timpul de funcţionare a clubului, asigurându-se că se respectau regulile stabilite de conducerea acestuia referitoare la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele destinate în acest scop. Această situaţie de fapt a fost reţinută pe baza amplului probator administrat, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecării în fond şi în calea de atac a apelului.

A susţinut că din declaraţiile martorelor, respectiv fetele care prestau astfel de activităţi în club, a rezultat că toţi angajaţii clubului cunoşteau ce se întâmpla acolo, respectiv cunoşteau că se întreţineau relaţii sexuale cu fetele dansatoare din club, pe baza unor criterii, la acumularea unor anumitor sume a căror evidenţă era ţinută chiar de recurenţii inculpaţi.

Având în vedere toate aceste considerente, a apreciat că nu sunt incidente dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., motiv pentru care a solicitat respingerea recursurilor în casaţie, ca nefondate.

Apărătorul ales al recurentei inculpate E., în legătură cu această contribuţie la practicarea prostituţiei, a solicitat să se observe că în acel local clienţii veneau din proprie iniţiativă, hotărârea de a participa la ceea ce se întâmpla în club era luată de către clienţi şi de către respectivele angajate. Încasarea banilor de către E. şi D. nu reprezintă o contribuţie semnificativă care să ducă la reţinerea înlesnirii activităţii de prostituţie. A solicitat să se observe faptul că în mod arbitrar unii dintre angajaţi nu au fost incluşi în respectiva grupare infracţională, apreciind că s-a făcut o selecţie arbitrară sub acest aspect.

Din punctul său de vedere, cu foarte mare uşurinţă Curtea de Apel Braşov a împărtăşit punctul de vedere al tribunalului, spunând că inculpaţii nu se pot preleva de faptul că erau angajaţi la acel club.

Recurentul inculpat UU., având ultimul cuvânt, a susţinut că este nevinovat, precizând că este de acord cu concluziile apărătorului său.

Examinând recursurile în casaţie declarate de inculpaţii E. şi UU. împotriva deciziei instanţei de apel, în raport, cu motivele invocate de ambii inculpaţi ce se vor analiza prin prisma aceluiaşi caz de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., Înalta Curte constată recursurile în casaţie declarate de inculpaţi, ca fiind nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta.

Prealabil analizei recursurilor în casaţie ale inculpaţilor se impun a fi făcute câteva scurte consideraţii de ordin teoretic cu privire la natura juridică a recursului în casaţie şi referitor la cazul de recurs în casaţie invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Astfel, prin C. proc. pen. intrat în vigoare la 1 februarie 2014, recursul în casaţie a devenit o cale de atac extraordinară, având ca scop verificarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Altfel spus pe calea recursului în casaţie nu se pot remedia o greşită apreciere a faptelor şi a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare, nu se judecă procesul propriu-zis, ci se verifică numai dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Legiuitorul român a prevăzut în conţinutul art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. că "Hotărârile sunt supuse casării când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Cazul de casare menţionat este aplicabil doar în acele situaţii în care condamnarea inculpatului s-a realizat strict pentru o faptă, care, la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei de apel, nu mai era prevăzută ca şi infracţiune. Simpla abrogare a unor texte de lege nu echivalează însă cu dezincriminarea faptelor, întrucât această operaţiune presupune doar ieşirea din vigoare a unei dispoziţii legale. Dezincriminarea intervine însă atunci când, după abrogarea unui text de lege ce sancţionează penal o faptă, aceasta nu îşi mai găseşte corespondent în legea nouă sau nu mai este incriminată printr-o altă dispoziţie legală în vigoare.

De asemenea, s-a statuat în doctrină dar şi pe cale jurisprudenţială că se subsumează noţiunii de neprevedere a faptei în legea penală cazurile în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sub aspect obiectiv, întrucât legea nu mai prevede ca temei distinct de achitare decât lipsa vinovăţiei prevăzute de lege, singurul temei de achitare pentru lipsa laturii obiective neputând fi decât acela prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I "fapta nu este prevăzută de legea penală". Acelaşi temei include şi situaţiile referitoare la lipsa situaţiei - premisă a infracţiunii sau neîntrunirea condiţiilor privind subiecţii acesteia.

Înalta Curte, verificând considerentele deciziei instanţei de apel constată că aceasta şi-a însuşit baza factuală stabilită de prima instanţă în ceea ce-i priveşte pe cei doi inculpaţi, în condiţiile deja expuse pe larg în conţinutul hotărârii instanţei de control judiciar, făcând un examen propriu detaliat asupra mijloacelor de probă care o susţin, înlăturând motivat fiecare din apărările celor doi inculpaţi.

Astfel, în mod legal, instanţa de apel a reţinut la rândul său că fapta inculpatei E., constând în aceea că, în perioada începutului anului 2014 - aprilie 2015, împreună cu A., B. şi F., a constituit un grup infracţional organizat care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acesteia fiind acela de a supraveghea activitatea fetelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Totodată, fapta inculpatei E. constând în aceea că, în perioada 07.01.2014 - 30.04.2015, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrul Clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., I., J., întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

Înalta Curte nu poate avea în vedere apărările invocate în motivele scrise de recurs în casaţie cu privire la cele două infracţiuni şi susţinute oral, de către apărătorul recurentei inculpate E., întrucât, pe lângă faptul că acestea au fost susţinute şi în calea ordinară de atac a apelului, iar instanţa de apel le-a analizat în mod detaliat şi le-a înlăturat, acestea ţinând de controlul jurisdicţional al căii de atac ordinare, iar pe de altă parte, reiterarea lor în cadrul unei căi extraordinare de atac tinde spre schimbarea situaţiei de fapt reţinută, ceea ce excedează naturii juridice şi specificului recursului în casaţie.

Altfel spus, pe calea recursului în casaţie baza factuală reţinută de instanţa de apel cu caracter definitiv nu mai poate fi modificată şi nici reanalizate mijloacele de probă administrate.

Înalta Curte consideră că, în raport, cu situaţia de fapt stabilită cu caracter definitiv, în care au fost descrise acţiunile propriu-zise ale inculpatei E., legătura dintre acestea şi urmările produse, fapte ce au fost comise de către inculpată, în modalităţile reţinute, aşa încât condiţiile de tipicitate obiectivă pentru infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi art. 213 alin. (1) din C. pen. au fost constatate, ca fiind îndeplinite, în mod legal, existând concordanţă între împrejurările faptice concrete şi condiţiile prevăzute în normele de incriminare menţionate.

De asemenea, Înalta Curte nu poate avea în vedere criticile invocate în motivele scrise de către apărătorul recurentei inculpate E. cu referire la aspectele menţionate din rechizitoriu, întrucât obiectului recursului în casaţie îl vizează decizia instanţei de apel, claritatea acuzaţiei fiind analizată din perspectiva legalităţii în procedura de cameră preliminară.

De asemenea, Înalta Curte constată că, în mod legal, instanţa de control judiciar a reţinut că fapta inculpatului UU., constând în aceea că, în luna iunie 2015 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de A., B., E. şi F., grup care avea ca scop comiterea infracţiunii de proxenetism în cadrul Clubului "G.", infracţiuni care ulterior au şi fost săvârşite, rolul acestuia fiind acela de a supraveghea activitatea fetelor în timpul programului de funcţionare a clubului, asigurându-se că acestea respectă regulile instituite de conducerea clubului referitor la întreţinerea de relaţii sexuale în camerele special destinate acestui scop, şi că nu au perioade de inactivitate în timpul programului, întruneşte elementele de tipicitate obiective ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Totodată, Înalta Curte consideră, că în mod legal, instanţa de apel a stabilit că fapta inculpatului UU., constând în aceea că, în perioadele iunie 2015 - august 2016 şi iulie- august 2017, a înlesnit practicarea prostituţiei în cadrul Clubului "G." din mun. Braşov de către angajatele acestui club, respectiv de către H., J., L., întruneşte elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

Înalta Curte nu poate avea în vedere apărările invocate în motivele scrise pentru ambele infracţiuni reţinute în sarcina recurentului inculpat şi susţinute oral, întrucât acestea au fost analizate de către instanţa de apel, cu referire la mijloacele de probă administrate, prin specificul căii ordinare de atac exercitate, iar, pe de altă parte, aşa cum au fost susţinute în recursul în casaţie exercitat, tind spre modificarea situaţiei de fapt, care a fost stabilită cu caracter definitiv de către instanţa de control judiciar şi ar presupune şi o reanaliză a mijloacelor de probă, ceea ce excedează naturii juridice şi specificului recursului în casaţie, cale extraordinară de atac.

De asemenea, referire la ceea ce s-a reţinut prin rechizitoriu, cu privire la acuzaţii, chiar apreciindu-se că ar fi avut loc o extindere a conţinutului constitutiv al infracţiunii de proxenetism, că nu au fost descrise în concret acţiunile, nu mai pot fi reiterate în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie, claritatea acuzaţiei fiind analizată în procedura de cameră preliminară.

Totodată, nu pot fi avute în vedere aspectele invocate cu privire la inexistenţa folosului material, sau cele legate de atribuţii ori de complicitate, în raport cu probele administrate, întrucât tind spre o schimbare a situaţiei de fapt, ceea ce nu este permis în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie.

Înalta Curte constată că prin situaţia de fapt stabilită de instanţa de apel şi care a fost expusă şi în detaliu, dar şi în esenţă, în mod legal au fost reţinute împrejurările faptice concrete, acţiunile concrete comise de inculpatul UU., legătura dintre acestea şi urmările produse, aşa încât tipicitatea obiectivă ale celor două incriminări, de proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen. şi grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., în modalităţile descrise şi săvârşite de inculpat, se circumscriu tipicităţii obiective ale celor două incriminări.

Pe calea motivului de recurs în casaţie invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., nu pot fi examinate susţinerile apărătorului recurentului inculpat UU. cu privire la latura subiectivă a infracţiunii de grup organizat, întrucât excedează cazului de recurs în casaţie menţionat, care vizează numai fapta.

Înalta Curte constată, în raport cu cele expuse, că nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. cu privire la ambele recursuri în casaţie declarate de recurenţii inculpaţi E. şi UU.

Pornind de la specificul şi natura căii extraordinare a recursului în casaţie, criticile formulate de recurenţii inculpaţi E. şi UU. nu ar putea fi analizate prin niciun alt caz de recurs în casaţie.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii E. şi UU. împotriva Deciziei penale nr. 88/AP din data de 04 februarie 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. se vor obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În conformitate cu art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi C., A., B. şi F. în cuantum de câte 627 RON, vor rămâne în sarcina statului şi se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii E. şi UU. împotriva Deciziei penale nr. 88/AP din data de 04 februarie 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi C., A., B. şi F. în cuantum de câte 627 RON, rămân în sarcina statului şi se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 19 mai 2022.

GGC - ED