Negative jurisdictional conflict resolved: Military Tribunal of Bucharest competent over challenge concerning officer's post-promotion status

Asupra conflictului de competenţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 44 din 16 martie 2022 pronunţată de Tribunalul Militar Bucureşti, în Dosarul nr. x/2022 în baza art. 47 rap. la art. 340 alin. (1) C. proc. pen., a fost admisă excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a intimatului general de brigadă A., excepţie invocată din oficiu de judecătorul de cameră preliminară.

În baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 340 alin. (1) cu ref. la art. 39 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. a fost declinată competenţa de soluţionare a plângerii petentului B. împotriva ordonanţei de clasare din data de 23.12.2021 dispusă în Dosarul nr. x/2021 al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel şi menţinută prin ordonanţa din data de 26.01.2022 a procurorului general militar din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea Militară de Apel Bucureşti.

Pentru a pronunţa această hotărâre judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Militar Bucureşti a reţinut următoarele:

În dosarul penal nr. x/2021 s-a efectuat urmărirea penală in rem de către procurorul militar şef secţie din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel urmare plângerii numitului B. împotriva numiţilor maior C., mr. D. şi lt. E. din cadrul S.J.P.I Galaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen.

De asemenea, au fost efectuate cercetări şi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals faţă de general de brigadă A.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Bucureşti a constatat că, potrivit prevederilor art. 39 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. competenţa materială de soluţionare a cauzei aparţine Curţii Militare de Apel, această competenţă fiind atrasă de gradul militar al inculpaţilor şi nu de natura faptelor săvârşite de aceştia, deoarece una dintre persoanele cercetate are gradul de general de brigadă, iar în cazul emiterii unui rechizitoriu Curtea Militară de Apel ar fi cea care ar fi sesizată cu judecarea cauzei.

Pe de altă parte, s-a arătat că prevederile art. 48 alin. (2) C. proc. pen. nu îşi găsesc aplicabilitatea în cauză, întrucât interpretarea alin. (2) al articolului menţionat trebuie să se facă prin aliniatul 1, în sensul că schimbarea instanţei se poate face dacă nu are legătură cu atribuţiile de serviciu ale inculpatului şi dacă nu s-a dat citire actului de sesizare. Ori în speţă niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, respectiv fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu şi nu a fost citi actul de sesizare. Deopotrivă, s-a susţinut că dispoziţiile art. 48 C. proc. pen. nu a avut în vedere, la data redactării schimbarea gradului militar al inculpatului. Textul a fost scris având în vedere schimbarea calităţii de militar/civil sau o altă situaţie care atrage competenţa după calitatea persoanei, respectiv parlamentar/ministru. În aceste situaţii în care persoana cercetată dobândeşte o calitate care atrage competenţa unei anumite instanţe urmărirea penală se efectuează de unitatea de Parchet care are competenţa de a cerceta la momentul începerii urmăririi penale, iar toate incidentele de urmărire penală se soluţionează de instanţa stabilită potrivit prevederilor art. 48 alin. (1) C. proc. pen.

Astfel, s-a apreciat că soluţionarea plângerii petentului împotriva soluţiei de clasare dispusă în Dosarul nr. x/2021 al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, menţinută prin ordonanţa din data de 26.01.2022 a procurorului general militar din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, aparţine judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii Militare de Apel instanţă căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Prin încheierea nr. 6 din 19 aprilie 2022 pronunţată de Curtea Militară de Apel Bucureşti, în Dosarul nr. x/2022 în baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 340 alin. (1) cu ref. la art. 37 alin. (1), art. 41 alin. (1) şi art. 48 C. proc. pen. a fost declinată competenţa de soluţionare a plângerii petentului B. împotriva soluţiei de clasare sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. şi uz de fals prev. de art. 323 C. pen. privind pe gl. bg. A., mr. C., mr. D. şi lt. E. (toţi din cadrul Ministerului de Interne - Direcţia Generală de Protecţie Internă), dispusă prin ordonanţa din 23.12.2021 emisă de procurorul militar şef secţie urmărire penală al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi menţinută prin ordonanţa din data de 26.01.2022 emisă de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Militar Bucureşti.

În baza art. 51 alin. (1) C. proc. pen. s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Curtea Militară de Apel Bucureşti şi Tribunalul Militar Bucureşti şi, în baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen. a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru efectuarea regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, în esenţă, s-a reţinut că, la data de 04.08.2020 petentul B. a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari pentru a efectua cercetări în legătură cu faptul că, în cursul anului 2016, în calitate de ofiţer în cadrul D.I.P.I. - S.I.P.I. Galaţi, ar fi semnalat unele aspecte legate de activităţile operative desfăşurate în executarea unui mandat de siguranţă naţională, motiv pentru care persoane din cadrul D.I.P.I. au întreprins anumite acţiuni împotriva sa, printre care neacordarea autorizaţiei de acces la informaţii clasificate ulterior expirării acesteia, formularea de către conducerea D.I.P.I. a unui răspuns cu date false la o petiţie de-a sa şi comunicarea către diverse instituţii a unor date cu conţinut nereal.

Prin ordonanţa din 06.08.2020 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunile prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 şi abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanţa nr. 79/P/2020 din 24.11.2020 procurorul militar de la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari a dispus:

- Disjungerea cauzei şi declinarea în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie a competenţei de soluţionare sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000;

- Declinarea în favoarea Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti a competenţa de soluţionare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.

Prin ordonanţa din 14.01.2021 a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel s-a dispus extinderea urmăririi penale în rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. şi uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., cercetările fiind efectuate, astfel, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. şi uz de fals, prev. de art. 323 C. pen.,

Prin ordonanţa nr. 83/P/2020 din 02.03.2021 a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel s-a dispus:

- Clasarea cauzei cu privire la gl. bg. F., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. şi uz de fals prev. de art. 323 C. pen.;

- Disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti în legătură cu toţi ceilalţi autori/prezumtivi participanţi la săvârşirea faptelor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. şi uz de fals prev. de art. 323 C. pen.

Pentru a adopta soluţia de disjungere şi declinare a competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, procurorul militar a arătat că, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că, la data de 08.04.2019, la care a semnat adresa invocată de persoana vătămată, generalul de brigadă A. avea gradul de colonel. Astfel, s-a stabilit că, prin Decretul nr. 1001/2020 din 27.11.2020 al Preşedintelui României, publicat în Monitorul Oficial din aceeaşi dată, s-a dispus acordarea gradului militar de general de brigadă cu o stea colonelului A.

Prin ordonanţa din 12.03.2021 procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a dispus preluarea dosarului nr. x/2021 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti în vederea efectuării urmăririi penale de către procurorii militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.

Ulterior, procurorul militar a completat urmărirea penală, dar nu a dispus, conform disp. art. 305 alin. (3) C. proc. pen., efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de gl. bg. A., mr. C., mr. D. şi lt. E., astfel că aceştia nu au dobândit calitatea de suspect.

În final, prin ordonanţa din 23.12.2021, procurorul militar şef secţie urmărire penală al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. şi uz de fals prev. de art. 323 C. pen. privind pe gl. bg. A., mr. C., mr. D. şi lt. E.

În cadrul procedurii de control pe cale ierarhică, declanşată, potrivit art. 339 C. proc. pen., în aplicarea principiului subordonării ierarhice, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituţia României, republicată, examinând plângerea formulată de petentul B. împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa din 23.12.2021, prin ordonanţa din data de 26.01.2022, procurorul militar general al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti a respins, ca nefondată, plângerea petentului.

Împotriva acestei soluţii petentul s-a adresat cu plângere Tribunalului Militar Bucureşti.

Potrivit art. 39 C. proc. pen.:(1) Curtea militară de apel judecă în primă instanţă: a) infracţiunile prevăzute de C. pen. la art. 394 - 397, 399 - 412 şi 438 - 445, săvârşite de militari; b) infracţiunile privind securitatea naţională a României, prevăzute în legi speciale, săvârşite de militari; c) infracţiunile săvârşite de judecătorii tribunalelor militare şi de procurorii militari de la parchetele militare care funcţionează pe lângă aceste instanţe; d) infracţiunile săvârşite de generali, mareşali şi amirali; e) cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege. (...)

Ca atare, în ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute de C. pen. la art. 394 - 397, 399 - 412 şi 438 - 445 şi infracţiunile privind securitatea naţională a României, prevăzute în legi speciale, săvârşite de militari, nu doar în raport de fapta care face obiectul cercetărilor efectuate într-o cauză penale se determină competenţa de primă instanţă a Curţii Militare de Apel Bucureşti, ci şi de calitatea de militar, indiferent de gradul militar deţinut, a persoanei care a comis infracţiunea.

Spre deosebire însă de infracţiunile menţionate, în ceea ce priveşte celelalte infracţiuni săvârşite de militari, nu doar în raport de fapta care face obiectul cercetărilor efectuate într-o cauză penale se determină competenţa de primă instanţă a tribunalului militar sau a Curţii Militare de Apel Bucureşti, ci şi de calitatea de militari până la gradul de colonel inclusiv, respectiv de calitatea de generali, mareşali şi amirali, a persoanelor care au comis infracţiunea.

Potrivit jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, (a se vedea Decizia nr. 384/RC/05.10.2021, publicată pe site-ul www.x.ro), dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., care atribuie curţii militare competenţa de judecată în primă instanţă a infracţiunilor săvârşite de militari, privesc exclusiv persoanele care au calitatea de general în activitate, întrucât competenţa după calitatea persoanei a instanţelor militare este determinată de săvârşirea infracţiunii de către o persoană care exercită o funcţie militară în mod efectiv.

În mod similar, disp. art. 39 alin. (1) lit. a) şi b) C. proc. pen., care atribuie curţii militare competenţa de judecată în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute de C. pen. la art. 394 - 397, 399 - 412 şi 438 - 445 şi a infracţiunilor privind securitatea naţională a României, prevăzute în legi speciale, săvârşite de militari, privesc exclusiv persoanele care au calitatea de militari în activitate, indiferent de gradul militar pe care îl deţin.

S-a reţinut că, în speţă, toate persoanele reclamate au calitatea de militar, dintre care unul are gradul de general de brigadă cu o stea, calitate care ar atrage competenţa în primă instanţă a Curţii Militare de Apel Bucureşti. Însă, competenţa instanţelor militare este determinată calitatea inculpatului. Pretinsele fapte săvârşite de intimatul A. la data de 08.04.2019, când avea calitatea de militar până la gradul de colonel inclusiv, au legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia ceea ce atrage competenţa Tribunalului Militar Bucureşti să soluţioneze plângerea formulată de petent.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că Tribunalul Militar Bucureşti este competent să soluţioneze plângerea petentului B., motiv pentru care, în conformitate cu dispoziţiile art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe.

Potrivit dispoziţiilor art. 340 alin. (1) C. proc. pen., persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Potrivit dispoziţiilor art. 37 C. proc. pen.: (1) Tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date în competenţa altor instanţe; (2) Tribunalul militar soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor prevăzute de art. 48 C. proc. pen., competenţa în caz de schimbare a calităţii inculpatului: (1) Când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când: a) fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului; b) s-a dat citire actului de sesizare a instanţei. (2) Dobândirea calităţii după săvârşirea infracţiunii nu determină schimbarea competenţei, cu excepţia infracţiunilor săvârşite de persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1).

Verificând, în acest context, actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, petentul B. a înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti o plângere împotriva soluţiei de clasare dispusă în Dosarul nr. x/2021 din 23.12.2021 al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, menţinută prin ordonanţa din data de 26.01.2022 a procurorului general militar din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.

Înalta Curte constată că presupusele fapte reclamate de petent sunt săvârşite la data de 08.04.2019, când intimatul A. avea calitatea de militar cu gradul de colonel şi au legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia.

La data de 27.11.2020, intimatul A. a fost avansat la gradul de general de brigadă potrivit Decretului nr. 1001/27.11.2020 al Preşedintelui României, publicat în M. Of. nr. 1153 din 27 noiembrie 2020.

Competenţa de judecată în primă instanţă a tribunalului militar este determinată de calitatea de militar până la gradul de colonel inclusiv, dar cum prezumtivele fapte săvârşite de intimatul A. la data de 08.04.2019, când acesta avea gradul de colonel, au legătură cu atribuţiile de serviciu, tribunalul militar este competent să judece, potrivit art. 48 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., chiar dacă acesta nu mai are gradul de colonel, ci gradul de general (începând cu data de 27.11.2020).

Totodată, între persoanele prevăzute de art. 40 alin. (1) C. proc. pen., nu se regăsesc şi generalii, astfel că, potrivit art. 48 alin. (2) C. proc. pen., dobândirea gradului de general la data de 27.11.2020 de către intimatul A., deci ulterior săvârşirii presupuselor infracţiuni (08.04.2019) nu determină schimbarea competenţei în favoarea Curţii Militare de Apel Bucureşti.

Drept urmare, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Militar Bucureşti, din perspectiva infracţiunilor reclamate (abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. şi uz de fals prev. de art. 323 C. pen.), dar şi din perspectiva faptului că la data de 08.04.2019, a presupuselor fapte, intimatul A., avea gradul de colonel şi nu gradul de general de brigada cum îl are în prezent, iar intimaţii C. şi D. au gradul de maior şi E., locotenent, astfel că nu sunt incidente disp. art. 39 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., care reglementează competenţa funcţională, după materie şi după calitatea persoanei a Curţii Militare de Apel Bucureşti, ci disp. art. 37 alin. (1) cu ref. la art. art. 48 C. proc. pen. care atrag competenţa de primă instanţă a tribunalului militar. Astfel, aceste infracţiuni sunt de competenţa de primă instanţă a tribunalului militar, iar din punct de vedere teritorial, faţă de criteriile prev. la art. 41 C. proc. pen., de competenţa Tribunalului Militar Bucureşti.

Pentru considerentele anterior evocate, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul B. în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea conflictului de competenţă vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul B. în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 mai 2022.

GGC - ED