Competence to lift provisional medical internship during criminal investigation: exclusive jurisdiction of the court that ordered the measure versus court of the facility's location
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Giurgiu Court, thereby rejecting the Buzău Court’s claim and affirming that the court which originally imposed the provisional medical internship measure retains exclusive competence to lift or modify it during the investigative phase. The dispute arose after the suspect, charged with rape and detained under a provisional psychiatric internship ordered by the Giurgiu Court, petitioned for the removal of the measure following a favorable forensic psychiatric report; the Giurgiu Court initially claimed lack of territorial competence because the suspect was interned in a Buzău facility, while the Buzău Court claimed lack of competence because the underlying criminal investigation was still pending with the Giurgiu Prosecutor’s Office. The decisive legal basis was Article 572(1) of the Code of Criminal Procedure, interpreted to grant exclusive competence for the execution, verification, and lifting of provisional security measures to the judge of rights and freedoms who originally ordered them, regardless of the location of the medical facility, rather than the court of territorial jurisdiction over the internment site.
Legislator headnote
AI generatedart. 571 alin. (3) C. proc. pen, art. 50 C. proc. pen, art. 275 alin. (6) C. proc. pen, art. 275 alin. (3) C. proc. pen, art. 218 alin. (1) din C. pen, art. 569 alin. (3) C. proc. pen; Competence to lift provisional medical internship during criminal investigation: exclusive jurisdiction of the court that ordered the measure versus court of the facility's location: Prin încheierea din 29 martie 2022 a Judecătoriei Giurgiu, în temeiul art. 47 alin. (3) şi (4) C. proc. pen. raportat la art. 572 alin. (2) şi art. 571 alin. (3) C. proc. pen. raportat la 569 alin. (3) C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Giurgiu, invocată de instanţă din oficiu, cu privire la soluţionarea cererii de încetare a măsurii internării medicale provizorii formulate de petentul A., la acel moment, internat în Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 29 martie 2022 a Judecătoriei Giurgiu, în temeiul art. 47 alin. (3) şi (4) C. proc. pen. raportat la art. 572 alin. (2) şi art. 571 alin. (3) C. proc. pen. raportat la 569 alin. (3) C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Giurgiu, invocată de instanţă din oficiu, cu privire la soluţionarea cererii de încetare a măsurii internării medicale provizorii formulate de petentul A., la acel moment, internat în Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca.
În temeiul art. 50 C. proc. pen. rap. la art. 572 alin. (2) şi art. 571 alin. (3) C. proc. pen. raportat la 569 alin. (3) C. proc. pen., a fost declinată soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.
În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., cheltuielile judiciare constând în onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Giurgiu şi rămân în sarcina statului.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Giurgiu a constatat că la 24 martie 2022 a fost înregistrată o cerere a petentului A. prin care a solicitat ridicarea măsurii de siguranţă a internării medicale provizorii, deoarece din raportul de expertiză medico-legală nr. x din 27 ianuarie 2022, întocmit de SML Buzău, raport ce i-a fost comunicat pe 04 martie 2022, s-a concluzionat că nu se impun măsuri de siguranţă cu caracter medical.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Giurgiu a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Giurgiu.
Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Giurgiu a reţinut că prin încheierea din 23 decembrie 2021 s-a admis solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu şi s-a dispus internarea medicală provizorie într-o unitate specializată de asistenţă medicală până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol a numitului A., hotărârea rămânând definitivă prin necontestare.
S-a constatat că Dosarul nr. x/2021 se află în lucru la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de viol, fapta prev. şi ped. de art. 218 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale), constând în aceea că în seara zilei de 12 decembrie 2021, în intervalul orar 21:00 - 24:00, A. a încercat, şi respectiv a întreţinut, prin constrângere, raporturi sexuale normale cu persoana vătămată B.. Prin referatul din 28 martie 2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu a solicitat arestarea preventivă a inculpatului A.
Cu privire la instanţa competentă a se pronunţa asupra cererii de ridicare a măsurii de siguranţă a internării medicale, s-a reţinut că, potrivit art. 571 alin. (3) coroborat cu art. 569 alin. (3) C. proc. pen., o astfel de cerere se poate face şi de către petent şi este de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie se află unitatea sanitară, în vederea dispunerii menţinerii, înlocuirii sau încetării măsurii de siguranţă. De asemenea, s-a reţinut că, potrivit art. 572 alin. (2) C. proc. pen. privind măsurile de siguranţă provizorii, dispoziţiile prevăzute la art. 566 - 571 C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător.
Judecătoria Giurgiu a constatat că petentul se află internat în Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca, iar această unitate medicală se află în circumscripţia Judecătoriei Buzău. S-a apreciat că art. 248 alin. (1) C. proc. pen. nu este aplicabil în cauză, deoarece acest articol prevede doar faptul că judecătorul de drepturi şi libertăţi (...) dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice în vederea ridicării măsurii aplicate. În prezenta cauză, s-a constatat că expertiza medico-legală a fost deja dispusă şi efectuată, iar competenţa asupra încetării măsurii de siguranţă revine instanţei în a cărei circumscripţie se află unitatea sanitară.
De asemenea, s-a mai reţinut şi faptul că pe rolul Judecătoriei Buzău se află Dosarul nr. x/2022 din 17 martie 2022 cu termen la 14 aprilie 2022 având acelaşi obiect şi privind pe acelaşi petent.
Prin încheierea nr. 33 din 06 aprilie 2022 a Judecătoriei Buzău, secţia penală, în baza art. 47 alin. (3) şi (4) C. proc. pen. raportat la art. 246 alin. (9) C. proc. pen., s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Buzău, invocată din oficiu, cu privire la cererea de ridicare măsură internare provizorie formulată de inculpatul A., la acel moment, aflat în CRAP Giurgiu.
În baza art. 50 C. proc. pen., a fost declinată competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Giurgiu.
În baza art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., s-a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi s-a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., a fost încuviinţat onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 313 RON, care a fost avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunţa această hotărâre, analizând cu prioritate excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Buzău, judecătorul a reţinut că Dosarul nr. x/2021 se află încă în etapa urmăririi penale, inculpatul fiind arestat preventiv în acest moment. Faţă de suspectul de la momentul respectiv s-a dispus o măsură provizorie a internării medicale în temeiul art. 248 şi urm. C. proc. pen.
S-a apreciat că dispoziţiile art. 571 C. proc. pen. se aplică atunci când măsura de siguranţă este definitivă, nu când cauza penală încă se află pe rolul unei instanţe sau pe rolul parchetelor.
Judecătoria Buzău a reţinut că, dacă dosarul penal se află în etapa de urmărire, asupra măsurii provizorii, nu asupra celei definitive, se pronunţă Judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus-o, nu un alt judecător de drepturi şi libertăţi, aşa cum prevede şi art. 248 alin. (11) C. proc. pen., în cazul internării medicale sau art. 246 alin. (9) C. proc. pen., în cazul obligării la tratament medical. Dacă dosarul a fost înaintat judecătorului de cameră, se pronunţă asupra măsurii provizorii judecătorul de cameră învestit, iar dacă se află în etapa judecăţii, se pronunţă instanţa, creându-se dosare asociate de verificarea măsurilor provizorii, fiind măsuri de siguranţă temporare.
Articolul 571 C. proc. pen. se referă la verificarea periodică, dar nu mai târziu de 1 an, ce este obligat a fi făcută de instanţa locului internării după ce măsura a rămas definitivă, fie prin sentinţă în cazul judecăţii, fie prin încheierea de renunţare la urmărire sau clasare în cazul art. 315 alin. (2) lit. e) C. proc. pen. şi prin raportare la art. 246 alin. (13) C. proc. pen. şi 248 alin. (14) C. proc. pen. Niciun alt judecător de drepturi şi libertăţi nu poate interveni peste judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus măsura provizorie, acesta fiind singurul competent să o înlocuiască sau să o ridice după ce a dispus-o. Dacă nu se înlocuieşte sau se ridică în timpul urmăririi penale, atunci competenţa este a instanţei care îl va judeca dacă este trimis în judecată (măsura devenind definitivă prin hotărârea definitivă), sau a judecătorului de cameră preliminară în caz de clasare sau renunţare la urmărirea penală (măsura devenind definitivă prin încheiere), conform art. 246 alin. (13) şi 248 alin. (14) C. proc. pen.
S-a mai reţinut că pe rolul Judecătoriei Buzău se află Dosarul nr. x/2022 din 17 martie 2022 cu termen la 14 aprilie 2022 având acelaşi obiect şi privind pe acelaşi petent, însă existenţa unui dosar pe rolul unei instanţe nu face acea instanţă să devină competentă, competenţa fiind o chestiune de legalitate, nu de introducerea unei cereri.
Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Giurgiu.
Conflictul de competenţă reprezintă situaţia juridică provocată de hotărârile a două instanţe care îşi declină reciproc judecarea aceleiaşi cauze, solicitând unei a treia instanţe stabilirea competenţei de soluţionare a respectivului dosar.
Conform art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., "când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară".
Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., "instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urmă competenţa".
În cauza de faţă, se constată că prin încheierea din data de 23 decembrie 2021 pronunţată în Dosarul nr. x/2021 (definitivă prin necontestare), Judecătoria Giurgiu a dispus internarea medicală provizorie într-o unitate specializată de asistenţă medicală până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol a suspectului A. şi a dispus şi efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice cu privire la starea suspectului.
Obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă îl reprezintă soluţionarea cererii a petentului A. de ridicare a măsurii de siguranţă a internării medicale provizorii, întrucât din raportul de expertiză medico legală din 27 ianuarie 2022 întocmit de SML Buzău, s-a concluzionat că nu se impun măsuri de siguranţă cu caracter medical.
Măsura internării medicale provizorii poate fi ridicată atunci când a intervenit o însănătoşire a stării suspectului sau inculpatului sau o ameliorare a stării de sănătate a acestuia care înlătură starea de pericol pentru siguranţa publică, nemaifiind necesară nici măsura internării şi nici cea a obligării la tratament medical în mod provizoriu.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (11) C. proc. pen., dacă după dispunerea măsurii s-a produs însănătoşirea suspectului sau inculpatului ori a intervenit o ameliorare a stării sale de sănătate care înlătură starea de pericol, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau judecătorul de cameră preliminară care a luat măsura dispune, prin încheiere, la sesizarea procurorului ori a medicului curant sau la cererea suspectului ori inculpatului sau a unui membru de familie al acestuia, efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice în vederea ridicării măsurii aplicate.
Dispoziţiilor art. 248 alin. (11) C. proc. pen. se completează cu prevederile art. 572 C. proc. pen. (referitoare la procedura de punere în executare a măsurilor de siguranţă provizorii), care stabileşte la alin. (1) că, în cazul în care măsura obligării la tratament medical sau a internării medicale a fost luată în mod provizoriu în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, punerea în executare a măsurii se face de către judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de instanţa de judecată care a luat această măsură.
Punerea în executare se face de către judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de instanţa de judecată care a luat această măsură. Dispoziţiile art. 572 alin. (1) C. proc. pen. se referă nu doar activităţile care asigură executarea dispoziţiei de luare a măsurilor de siguranţă provizorii, ci şi la toate celelalte proceduri, reglementate de art. 245 - 248 C. proc. pen. şi, respectiv, art. 566 - 571 C. proc. pen., cu privire la înlocuirea, verificarea periodică ori ridicarea lor, în intervalul de timp cât au caracter provizoriu. Aşadar, dispoziţiile art. 572 alin. (1) C. proc. pen. reglementează o competenţă exclusivă în ceea ce priveşte punerea în executare a măsurilor în favoarea judecătorului de drepturi şi libertăţi care a luat măsura, până la terminarea urmăririi penale şi, respectiv, a instanţei de judecată care a dispus-o, până la finalizarea acestei etape procesuale. Or, cauza de faţă se află în etapa urmăririi penale, A. fiind cercetat în dosarul de urmărire penală nr. 4855/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu.
În etapa luării măsurii medicale cu caracter provizoriu, chiar dacă suspectul/inculpatul nu locuieşte ori, după caz, nu este internat în circumscripţia instanţei unde funcţionează judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus-o, competenţa de a soluţiona sesizările de înlocuire ori ridicare a măsurii de siguranţă, precum şi de a efectua verificarea periodică a măsurii internării medicale revine tot acestuia şi nu judecătorului din cadrul judecătoriei în circumscripţia căreia se află aceste locuri. Aşadar, prin art. 572 alin. (1) C. proc. pen. se atribuie competenţa unui singur organ judiciar.
Prin urmare, văzând că internarea medicală provizorie a inculpatului A. într-o unitate specializată de asistenţă medicală a fost dispusă de Judecătoria Giurgiu, acestei instanţe îi revine competenţa de soluţionare a cererii de ridicare a măsurii se siguranţă formulată în cauză.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Judecătoria Giurgiu, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei, conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Judecătoria Giurgiu, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 aprilie 2022.
GGC - ED