Ownership of land transferred via pre-1989 house sale: State acquisition under Law 58/1974 and reconstitution of property rights under Law 18/1991

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cerere înregistrată la data de 13 martie 2002 sub nr. 3386 pe rolul Tribunalului Olt, reclamanta L.E. în contradictoriu cu Primăria Municipiului Slatina, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să anuleze dispoziția nr. 165 din 12 februarie 2002 emisă de Primarul Municipiului Slatina, să oblige Primăria Municipiului Slatina să-i restituie terenul în suprafață de 665 mp de care a fost deposedată abuziv prin art. 30 din Legea nr. 58/1974, sau să i se atribuie prin compensare un alt teren corespunzător, sau să fie despăgubită cu valoarea acestui teren apreciată la 40.000.000 lei.

În motivarea acțiunii sale reclamanta arată că notificarea făcută în baza dispozițiilor Legii nr. 10/2001 adresată Primăriei Municipiului Slatina a fost respinsă cu motivarea că regimul juridic al terenului a cărui restituire se solicită nu este reglementat de Legea nr. 10/1991.

Tribunalul Olt, prin sentința civilă nr. 660 din 30 aprilie 2002, a admis acțiunea, a anulat dispoziția nr. 165/2002 și a obligat pârâta să emită o ofertă de măsuri reparatorii prin echivalent.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că acțiunea reclamantei este fondată, ea referindu-se la bunuri imobile prevăzute în art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 10/2001 și nu la imobile cărora le sunt aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001 cum în mod eronat a apreciat pârâta în dispoziția contestată.

Față de această împrejurare în baza art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 instanța a anulat dispoziția contestată și a obligat pe pârâtă să emită o ofertă de despăgubiri prin echivalent.

Împotriva acestei sentințe a instanței de fond a declarat apel pârâta invocând motive de nelegalitate și netemeinicie.

Curtea de apel Craiova prin decizia civilă nr. 178 din 21 octombrie 2002 a admis apelul și a schimbat sentința apelată în sensul că a respins acțiunea formulată de către reclamantă.

Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a apreciat că instanța de fond a reținut o situație de fapt eronată și din acest motiv a pronunțat o hotărâre nelegală.

În acest sens se constată că terenul solicitat de către reclamantă a făcut obiectul unui contract de vânzare cumpărare autentificat la data de 27 decembrie 1982 prin care reclamanta în calitate de vânzătoare a transmis cumpărătorului F.I. imobilul (casă) situat pe terenul de 665 mp, cumpărătorul a devenit proprietarul casei, iar Statul Român în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974 proprietarul terenului, cu plata unei despăgubiri.

S-a mai reținut că reclamanta a transmis proprietatea atât a casei cât și a terenului prin mențiunea din contract din care rezultă că prin vânzare, reclamanta nu și-a manifestat voința să rămână în continuare proprietară pe teren.

Prin contract cumpărătorul a dobândit un drept de proprietate asupra construcției și un drept de folosință asupra terenului, statul având nuda proprietate asupra terenului.

Mai reține instanța de apel că o dată cu apariția legilor de reconstituire a dreptului de proprietate, prin art. 35 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, s-a rezolvat problema acestor terenuri atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor deținătorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcțiilor în condițiile art. 30 din Legea nr. 58/1974, în sensul să treacă în proprietatea actualilor proprietari ai locuințelor și titulari ai dreptului de folosință a terenurilor.

Referitor la motivul de apel privind necompetența materială de soluționare a cauzei de către secția civilă a tribunalului instanța de apel a reținut că este nefondat față de prevederile art. 31 din legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta L.E. solicitând modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței Tribunalului Olt ca temeinică și legală.

Se susține că în mod corect instanța de fond a constatat că terenul în litigiu este situat în intravilan și deci nu este teren agricol sau forestier astfel încât să-i fie aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001, așa cum eronat a reținut Primăria Municipiului Slatina, prin decizie.

Se mai susține că pârâta, prin apelul declarat, nu a solicitat respingerea acțiunii, iar instanța de apel a respins acțiunea.

Recurenta, în motivarea recursului mai arată în esență că instanța de apel a interpretat în mod greșit prevederile art. 30 din Legea nr. 58/1974.

În drept recursul este motivat pe prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.

Recursul este nefondat.

Este de reținut în primul rând că deși recursul motivat în drept indicându-se prevederile art. 304 pct.7, 8 și 9 C. proc. civ., aceasta este doar o mențiune făcută formal pentru că motivarea recursului nu dezvoltă separat aceste motive, ci face doar o mențiune generică „motivele de recurs invocate se încadrează în prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.”

În această situație urmează a constata că hotărârea pronunțată de către instanța de apel cuprinde motivele pe care se sprijină, care sunt legale și temeinice, ele referindu-se la actul juridic dedus judecății care a fost interpretat corect (pct. 7 și 8 ale art. 304 C. proc. civ.).

În decizia recurată instanța de apel a făcut o aplicare corectă a legii la situația de fapt concretă a cauzei.

În acest sens a reținut corect că prin actul de vânzare-cumpărare autentificat la data de 27 decembrie 1982 reclamanta a înstrăinat „casa construită din cărămidă cu trei camere, bucătărie și cămară” situată „pe terenul aferent în suprafață de 665 mp” din strada M.K. „terenul aferent care trece în proprietatea statului în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974” cumpărătorul primind folosința terenului pe durata existenței construcției.

Instanța de apel a făcut o corectă aplicare a legii reținând că legiuitorul de după 1989 a soluționat problema acestor terenuri prin art. 35 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 astfel „terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcțiilor, în condițiile dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosință a terenului, proprietari ai locuințelor”.

Pe cale de consecință legal și temeinic instanța de apel admițând apelul Primăriei Slatina a schimbat sentința pronunțată de către instanța de fond în sensul că a respins acțiunea reclamantei.

Astfel fiind, față de considerentele mai înainte arătate, constatând că nici una din criticile formulate în recurs nu este fondată, urmează a respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de reclamanta L.E. împotriva deciziei nr. 178 din 21 octombrie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2004.