Untimely appeal against constitutional referral refusal forfeited as late.

Şedinţa publică din data de 07 iunie 2022

Deliberând asupra cauzei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 19 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (4) C. proc. pen. şi art. 346 alin. (1) teza finală C. proc. pen.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel a reţinut că în cauză s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 344 alin. (4) şi ale art. 346 alin. (1) teza finală C. proc. pen., motivându-se, în esenţă, că faţă de Decizia nr. 14/2018 pronunţată în recurs în interesul legii pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care termenul de 20 de zile pentru formularea de cereri şi excepţii în procedura de Cameră preliminară a fost apreciat ca termen de recomandare, nu de decădere, pentru ca aceasta să aibă aplicabilitate, textele invocate trebuie modificate.

În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, pentru a putea fi sesizată Curtea Constituţională, excepţia de neconstituţionalitate trebuie să fie ridicată în faţa instanţelor de judecată, la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele în care participă;

- excepţia să vizeze neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare;

- excepţia să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. O asemenea condiţie este consecinţa caracterului general obligatoriu şi al efectelor erga omnes al deciziilor Curţii Constituţionale;

- excepţia să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

În acest context, Curtea de Apel a constatat că excepţia de neconstituţionalitate - ca orice mijloc procedural, nu poate fi utilizată decât în scopul şi cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituţionalităţii unei dispoziţii legale care are legătură cu soluţionarea cauzei, nu la completarea sau modificarea unor dispoziţii legale cu consecinţa reconfigurării unor texte legale aşa cum se solicită prin excepţia de neconstituţionalitate invocată.

Împotriva acestei încheieri penale, recurenta inculpată A. a formulat recurs, solicitând în esenţă, admiterea recursului, desfiinţarea încheierii atacate şi pe cale de consecinţă, admiterea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (4) C. proc. pen. şi art. 346 alin. (1) teza finală C. proc. pen.

La termenul din data de 7 iunie 2022, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia tardivităţii recursului formulat, arătând că încheierea atacată a fost pronunţată la data de 19 mai 2022 de către Curtea de Apel Ploieşti, iar recursul a fost expediat, prin email, la data de 23 mai 2022, termenul de 48 ore de la pronunţare, prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 fiind depăşit.

Analizând cu prioritate excepţia tardivităţii formulării recursului invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, încheierea prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau 3, poate fi atacată la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare.

Înalta Curte notează că, în lipsa unor dispoziţii exprese în cuprinsul legii speciale (Legea nr. 47/1992), termenul procedural de 48 de ore înăuntrul căruia se poate promova calea de atac împotriva soluţiei instanţei penale de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, se calculează conform art. 269 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., dispoziţii procesual penale cu caracter general, aplicabile în procedura pendinte, în virtutea art. 24 din Legea nr. 255/2013.

Conform art. 269 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen.: "(1) La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.

(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte".

În incidenţa dispoziţiilor legale precitate, Înalta Curte constată că încheierea din data de 19 mai 2022 prin care Curtea de Apel Ploieşti a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de inculpata A. a fost pronunţată la data de 19 mai 2022, fără ca în cuprinsul acesteia să se menţioneze ora la care s-a pronunţat hotărârea.

În acest context, momentul de la care se calculează termenul procedural pe ore în situaţia în care nu se cunoaşte ora pronunţării actului procedural care a determinat curgerea lui, începe să curgă de la ora 24:00 a zilei în care a fost întocmit actul procedural, în acest sens fiind şi jurisprudenţa Înaltei Curţi (decizia nr. 107/2017, I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 164/2017, I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 384/2020).

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că termenul de 48 de ore în care recurenta inculpată putea contesta încheierea Curţii de Apel Ploieşti, sub aspectul soluţiei date cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, a început să curgă la sfârşitul zilei de 19 mai 2022 (joi), ora 24:00, şi s-a împlinit la data de 22 mai 2022 (duminică), ora 02:00.

În consecinţă, calea de atac formulată de inculpată, prin e-mail, la data de 23 mai 2022, a fost exercitată după expirarea termenului legal, întrucât deşi termenul pe ore se calculează pe unităţi libere de timp, se constată că, faţă de data pronunţării soluţiei apelate, termenul în interiorul căruia avea posibilitatea de a declara calea de atac s-a împlinit la data de 22 mai 2022.

Deopotrivă, Înalta Curte aminteşte că deşi termenul procedural s-a împlinit la orele 02:00 ale unei zile nelucrătoare, termenele pe ore nu se prorogă, astfel cum se întâmplă în situaţia termenelor socotite pe luni sau pe ani, neexistând o dispoziţie legală în acest sens.

În aceste condiţii, devin incidente dispoziţiile art. 268 alin. (1) C. proc. pen., în conformitate cu care, atunci când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.

Prin urmare, cum excepţia tardivităţii constituie o excepţie peremptorie - care împiedică judecarea cauzei, se constată că există un impediment legal în analiza pe fond a recursului formulat de inculpata A. împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cuprinsă în încheierea din data de 19 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Pe cale de consecinţă, constatând întemeiată excepţia tardivităţii recursului invocată de către reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca tardiv, recursul formulat de recurenta inculpată A. împotriva încheierii din data de 19 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Va obliga recurenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul formulat de recurenta inculpată A. împotriva încheierii din data de 19 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă recurenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 iunie 2022.