EAW surrender quashed and remanded; arrest replaced with 30-day house arrest.

Şedinţa publică din data de 31 mai 2022

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 37/PI din 16 mai 2022 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2022, a fost admisă cererea formulată de autorităţile judiciare din Ungaria cu privire la executarea mandatului european de arestare emis în data de 11 aprilie 2022 de Tribunalul Zalaegerszeg în dosarul nr. x. Szv. 343/2020/6, faţă de persoana solicitată A. .

S-a constatat că persoana solicitată A. nu a fost de acord cu predarea şi nu a renunţat la regula specialităţii.

În baza art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus luarea măsurii arestării persoanei solicitate A. în vederea predării, pe o durată de 30 zile, începând cu data de 16 mai 2022 şi până la data de 14 iunie 2022, inclusiv.

S-a dispus emiterea mandatului de arestare faţă de persoana solicitată A.. Conform art. 230 din C. proc. pen., s-a dispus ca administraţia locului de deţinere să reţină persoana solicitată la Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bihor până la predarea efectivă către autorităţile judiciare ale statului solicitant.

În baza art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Ungaria.

Potrivit dispoziţiilor art. 113 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, predarea se va realiza în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reţinută pe o durată de 24 de ore, prin ordonanţa de reţinere din 05 mai 2022 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2022, începând cu ora 11:10 şi arestată provizoriu pentru o durată de 15 zile prin încheierea nr. 19/IP din 05 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2022, începând cu data de 06 mai 2022 până în 20 mai 2022, inclusiv.

În baza art. 88 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Oradea a reţinut următoarele:

Prin sesizarea nr. x, înregistrată pe rolul instanţei în data de 05 mai 2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a solicitat arestarea provizorie a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 15 zile, în vederea predării către autorităţile judiciare din Ungaria, sesizare căreia i-au fost ataşate semnalarea în Sistemul Informatic Schengen a Biroului SIRENE Ungaria privind pe persoana solicitată faţă de care a fost emis mandat european de arestare, precum şi mandatul european de arestare emis de autorităţile judiciare din Ungaria, fila de evidenţă CNP a persoanei solicitate, procesul-verbal de depistare, procesul-verbal de identificare şi ordonanţa de reţinere a persoanei solicitate pe o durată de 24 de ore, începând cu 05 mai 2022, ora 11:10.

Prin încheierea penală nr. 119//IP din 05 mai 2022 a Curţii de Apel Oradea s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate pe o durată de 15 zile, începând cu data de 06 mai 2022 până în 20 mai 2022, inclusiv.

Examinând cererea de executare a mandatului european de arestare, Curtea de Apel Oradea a reţinut următoarele:

Tribunalul Zalaegerszeg a emis, în data de 11 aprilie 2022, în dosarul nr. x. SSzv. 343/2020/66, un mandat european de arestare pe numele persoanei solicitate A. în vederea executării pedepsei de 3 ani şi 3 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 2. B.288/22018/1300 din 24 mai 20199 a Tribunalului Zalaegerszeg, definitivă prin hotărârea nr. Bf. III.64/20199/64 din 22 septembrie 2020 a Curţii de Apel Pecs, pentru comiterea infracţiunilor de trafic de migranţi, prevăzută de art. 353 alin. (1) şi (2) lit. a) şi b) din C. pen. al Ungariei, având corespondent în art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. român şi aderarea la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 459 alin. (1) din C. pen. al Ungariei, având corespondent în art. 367 din C. pen. român.

În conţinutul mandatului s-a reţinut că, în luna octombrie 2016, persoana solicitată A. a răspuns unei oferte de muncă în România anunţată on-line de B., membru al grupului infracţional organizat condus de C., având ca scop comiterea infracţiunii de trafic de migranţi, şi, în acest mod, persoana solicitată a ajuns să transporte refugiaţi în Ungaria.

Astfel, după ce persoana solicitată A. a închiriat cu banii primiţi de la membrii grupului infracţional vehiculul cu numărul de înmatriculare x, s-a prezentat în data de 10 octombrie 2016 la punctul de preluare din zona graniţei sârbo-române, prestabilit cu membrii grupului infracţional organizat, de unde a preluat 8 migranţi, care au fost ascunşi în spaţiul de depozitare al vehiculului condus de persoana solicitată şi transportaţi apoi pe autostrada MM5-M1 în noaptea de 10/11 octombrie 2016 până la frontiera ungaro-slovacă, pe care au trecut-o ilegal.

În 24 octombrie 2016, persoana solicitată A., la indicaţiile membrilor grupului, a închiriat din Arad un autoturism x, cu numărul de înmatriculare x, cu care s-a deplasat la ieşirea din localitatea Ottoomos, în zona frontierei sârbo-ungare, de unde a preluat 7 migranţi pe care i-a transportat pe autostrăzile M43-MM5-M5-M0-M1, până la graniţa dintre Ungaria şi Slovacia, unde au trecut ilegal frontiera.

În data de 28 octombrie 2016, persoana solicitată a închiriat, tot la indiciaţiile membrilor grupului infracţional organizat, o autoutilitară marca x, cu un compartiment de marfă închis, cu numărul de înmatriculare x şi, în aceeaşi zi, seara, cu ajutorul lui B. s-a deplasat cu vehiculul închiriat până în apropierea frontierei sârbo-ungare în vederea preluării unor migranţi afgani.

În 29 octombrie 2016, în jurul orei 19:00, pe tronsonul care leagă Ruzsa de Illes, B. a îmbarcat 35 de migranţi în compartimentul de marfă al vehiculului condus de persoana solicitată, deşi în spaţiul de marfă al vehiculului puteau încăpea maxim 20 de persoane, ulterior deplasându-se din zona de graniţă dintre Ungaria şi Serbia spre Szeged, pe drumul 5433, însă, la câteva minute după plecare, cele 35 de persoane înghesuite în spaţiul îngust au început să prezinte simptome de congestie cauzate de lipsa de aer. După 10-20 de minute, o echipă de poliţie din Szeged a oprit vehiculul, care era suspectat de trafic de persoane, a efectuat controlul acestuia şi a eliberat cele 35 de persoane aflate înăuntru, arestând-o pe persoana solicitată şi pe B.. S-a arătat că după 20-25 minute de călătorie cele 35 de persoane blocate în vehicul au fost expuse lipsei de oxigen şi căldurii, respectiv riscului de supraîncălzire şi deshidratare.

Curtea de Apel Oradea a reţinut că, aşa cum rezultă din conţinutul mandatului european de arestare, persoana solicitată nu a dorit să participe la termenul de judecată la care s-a pronunţat sentinţa nr. 2. B.28/2018/130 a Tribunalului Zalaegerszeg, termen la care a fost însă prezent apărătorul acesteia. De asemenea, s-a menţionat că persoana solicitată a fost prezentă la termenul de judecată la care s-a pronunţat hotărârea nr. Bf. III.64/2019/64 a Curţii de Apel din Pecs.

Instanţa de fond a reţinut că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a identificat persoana solicitată A. pe baza fişei de evidenţă din D.E.P.A.B.D. şi a cărţii de identitate, în prezenţa avocatului desemnat din oficiu D., din cadrul Baroului Bihor.

Conform Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/2002, mandatul european de arestare este un act procesual cu putere obligatorie în vederea executării unui mandat de arestare, de executare a unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, numai atunci când persoana împotriva căreia s-a emis mandatul se sustrage de la executare, refugiindu-se pe teritoriul unui alt stat membru.

S-a reţinut că cele două infracţiuni, respectiv traficul de migranţi şi aderarea la un grup infracţional organizat, dau loc la predare, nefiind supuse verificării îndeplinirii condiţiei dublei incriminări.

La termenul de judecată din data de 06 mai 2022 s-a procedat la ascultarea persoanei solicitate A., care întrebată asupra consimţământului la predare, în conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a arătat că nu este de acord cu predarea sa, că doreşte recunoaşterea hotărârii şi executarea pe teritoriul României a pedepsei aplicate de autorităţile judiciare din Ungaria şi că nu renunţă la regula specialităţii.

Raportat la dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 302/2004, Curtea de Apel Oradea nu a constatat incidenţa vreunui motiv de refuz obligatoriu sau opţional al executării mandatului european de arestare.

Aşa cum s-a menţionat în încheierea de şedinţă din 13 mai 2022, deşi iniţial, ca urmare a cererii formulate de persoana solicitată, s-a dispus să se ceară hotărârea de condamnare a acesteia şi certificatul prevăzut de art. 4

Din Decizia-cadru nr. 2008/909/JAI, în vederea recunoaşterii hotărârii şi a executării pe teritoriul României a pedepsei ce i-a fost aplicată persoanei solicitate, având în vedere conţinutul mandatului european de arestare, instanţa a revenit asupra acestei dispoziţii, ţinând cont şi de faptul că, potrivit art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, opţiunea persoanei solicitate de a executa pedeapsa aplicată de autorităţile solicitante pe teritoriul României constituie un motiv facultativ de refuz al executării mandatului european de arestare.

În contextul celor expuse, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile de formă şi de fond reglementate de Legea nr. 302/2004, nefiind constatate impedimente legale la predare, Curtea de Apel Oradea a constatat că cererea pentru executarea mandatului european de arestare este întemeiată.

Împotriva sentinţei penale nr. 37/PI din 16 mai 2022 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2022, a formulat contestaţie persoana solicitată A..

În susţinerea căii de atac, în esenţă, contestatorul A. a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., raportat la art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi la art. 2 din Protocolul adiţional nr. 7 al Convenţiei, având în vedere şi dispoziţiile art. 99 alin. (2) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 302/2004, desfiinţarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, în vederea recunoaşterii pe cale incidentală a sentinţei penale nr. 2. B.288/22018/1300 din 24 mai 20199 a Tribunalului Zalaegerszeg, definitivă prin hotărârea nr. Bf. III.64/20199/64 din 22 septembrie 2020 a Curţii de Apel Pecs, prin care i s-a aplicat pedeapsa de 3 ani şi 3 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunilor de trafic de migranţi, prevăzută de art. 353 alin. (1) şi (2) lit. a) şi b) din C. pen. al Ungariei şi aderarea la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 459 alin. (1) din C. pen. al Ungariei şi executării acestei pedepse într-un penitenciar din România.

În acest sens, contestatorul a arătat că, fiind audiat la 06 mai 2022 de către prima instanţă, a precizat că nu este de acord cu predarea sa către autorităţile judiciare din Ungaria, solicitând recunoaşterea, pe cale incidentală, a hotărârii penale din Ungaria şi executarea pedepsei aplicate de aceste autorităţi pe teritoriul României, invocând în acest sens dispoziţiile art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004.

Contestatorul a învederat că, deşi iniţial, ca urmare a solicitării sale, instanţa de fond a dispus efectuarea unei adrese către Tribunalului Zalaegerszeg pentru a se solicita hotărârea de condamnare şi certificatul prevăzut de art. 4 din Decizia-cadru nr. 2008/909/JAI, în vederea recunoaşterii hotărârii şi executării pe teritoriul României a pedepsei ce i-a fost aplicată, ulterior instanţa a revenit asupra acestei dispoziţii, ţinând cont de faptul că, potrivit art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, opţiunea persoanei solicitate de a executa pedeapsa aplicată de autorităţile solicitante pe teritoriul României constituie un motiv facultativ de refuz al executării mandatului european de arestare.

În opinia contestatorului, dacă se respinge o solicitare în sensul menţionat, doar pentru că dispoziţiile art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 reprezintă un motiv opţional de refuz referitor la executarea mandatului european de arestare, s-ar ajunge în situaţia în care aceste prevederi nu ar mai putea fi aplicate vreodată.

Examinând hotărârea atacată, Înalta Curte constată următoarele:

Prealabil, instanţa reţine că, Tribunalul Zalaegerszeg a emis, în data de 11 aprilie 2022, în dosarul nr. x. SSzv. 343/2020/66, un mandat european de arestare pe numele persoanei solicitate A. în vederea executării pedepsei de 3 ani şi 3 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 2. B.288/22018/1300 din 24 mai 20199 a Tribunalului Zalaegerszeg, definitivă prin hotărârea nr. Bf. III.64/20199/64 din 22 septembrie 2020 a Curţii de Apel Pecs, pentru comiterea infracţiunilor de trafic de migranţi, prevăzută de art. 353 alin. (1) şi (2) lit. a) şi b) din C. pen. al Ungariei, având corespondent în art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a) din C. pen. român şi aderarea la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 459 alin. (1) din C. pen. al Ungariei, având corespondent în art. 367 din C. pen. român.

Fiind sesizată cu privire la executarea mandatului european de arestare, la termenul din 06 mai 2022, Curtea de Apel Oradea a procedat la ascultarea persoanei solicitate A., care a precizat că nu este de acord cu predarea sa şi că doreşte recunoaşterea hotărârii şi executarea pe teritoriul României a pedepsei aplicate de autorităţile judiciare din Ungaria şi nu renunţă la regula specialităţii.

Prin încheierea din 06 mai 2022, Curtea de Apel Oradea a dispus ca, ulterior traducerii mandatului european de arestare, să se solicite autorităţilor judiciare din Ungaria o copie certificată a hotărârii de condamnare a persoanei solicitate, precum şi date cu privire la perioada executată.

Ulterior, la 11 mai 2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a depus traducerea în limba română a mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare ungare şi, la aceeaşi dată, instanţa a emis o adresă către Tribunalul Zalaegerszeg, Ungaria, pentru a se comunica, în copii certificate, hotărârile nr. 2. B.28/2018/130 din 24 mai 2019 a Tribunalului Zalaegerszeg şi nr. Bf. III.64/2019/64 din 22 septembrie 2020 a Curţii de Apel din Pesc, precum şi certificatul prevăzut de art. 4 din Decizia-cadru 2008/909/JAI, având în vedere că persoana solicitată doreşte să execute pe teritoriul României pedeapsa de 3 ani şi 3 luni ce i-a fost aplicată. Totodată, prin aceeaşi adresă, s-a solicitat să fie comunicată perioada din pedeapsă care a fost executată pe persoana solicitată A. pe teritoriul Ungariei, în vederea deducerii acesteia din pedeapsa aplicată.

La termenul din 13 mai 2022, instanţa de fond, având în vedere conţinutul mandatului european de arestare, precum şi dispoziţiile art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora opţiunea persoanei solicitate de a executa pedeapsa aplicată de autorităţile solicitante pe teritoriul României constituie un motiv facultativ de refuz al executării mandatului european de arestare, a revenit asupra dispoziţiei din şedinţa publică din 06 mai 2022, de solicitare a copiilor certificate ale hotărârilor de condamnare şi a certificatului prevăzut de Decizia-cadru 2008/909/JAI şi a acordat cuvântul asupra cererii de executare a mandatului european de arestare.

Înalta Curte reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziţiei acesteia faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi la eventuale obiecţii în ceea ce priveşte identitatea.

Invocarea motivului de neexecutare prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, potrivit căruia autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european când "a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetăţean român (...) şi aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranţă în statul membru emitent; (...)", obliga instanţa să analizeze elementele de fapt care au justificat concluzia că, deşi formal condiţiile prevăzute de acest text de lege erau îndeplinite - împrejurare rezultată din aceea că procedura prev. de art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 a fost demarată - în cauză se impune predarea către autorităţile judiciare din Ungaria.

Înalta Curte constată că instanţa de fond s-a limitat la a consta faptul că motivul invocat este unul opţional, fără a expune argumentele pentru care a adoptat una dintre cele două soluţii prevăzute de legiuitor sau considerentele pentru care a revenit asupra dispoziţiei privind comunicarea hotărârii de condamnare a persoanei solicitate şi a certificatului prevăzut de art. 4 din Decizia-cadru nr. 2008/909/JAI.

În aceste circumstanţe şi în lipsa pronunţării asupra cererii de recunoaştere pe cale incidentală a hotărârii de condamnare, în vederea respectării dreptului la apărare şi a principiului dublului grad de jurisdicţie, Înalta Curte urmează să admită contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 37/PI din 16 mai 2022 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2022, să desfiinteze, în parte, sentinţa penală atacată şi să trimită cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Oradea.

Referitor la măsura preventivă dispusă cu privire la persoana solicitată A., având în vedere datele existente în cauză, stadiul actual al procedurii (cauza urmând să fie trimisă spre rejudecare), precum şi persoana contestatorului, Înalta Curte apreciază că nu se impune restrângerea drepturilor şi libertăţilor susnumitului prin menţinerea sa în arest provizoriu, considerând că derularea, în continuare, a procedurii poate fi asigurată şi cu acesta în arest la domiciliu, în raport de natura faptelor şi conduita persoanei solicitate, care nu fac dovada unor indicii că acesta s-ar putea sustrage de la procedura prevăzută de Legea nr. 302/2004.

Mai mult, persoana solicitată A. a precizat că doreşte să execute pedeapsa de 3 ani şi 3 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 2. B.288/22018/1300 din 24 mai 20199 a Tribunalului Zalaegerszeg, definitivă prin hotărârea nr. Bf. III.64/20199/64 din 22 septembrie 2020 a Curţii de Apel Pecs, însă nu în Ungaria, ci pe teritoriul României.

Instanţa consideră că măsura provizorie a arestului la domiciliu asigură, prin obligaţiile care sunt impuse persoanei solicitate, derularea prezentei proceduri în bune condiţii, fiind apărată, totodată, şi ordinea publică faţă de eventualele încălcări de către persoana supusă unei asemenea măsuri a relaţiilor sociale apărate de lege, după cum nu există nici un indiciu că persoana solicitată s-ar sustrage procedurii prevăzută de Legea nr. 302/2004.

Drept urmare, în temeiul art. 242 alin. (2) raportat la art. 202 alin. (4) lit. d) şi art. 218 C. proc. pen.., Înalta Curte va înlocui măsura arestării preventive a persoanei solicitate A. cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, de la data de 31 mai 2022 la data de 29 iunie 2022, inclusiv.

În temeiul art. 221 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.., pe durata arestului la domiciliu persoana solicitată A. va avea următoarele obligaţii: să nu părăsească fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza imobilul în care locuieşte; să se prezinte în faţa instanţei de judecată ori de câte ori este chemat.

În temeiul art. 221 alin. (8) C. proc. pen.., va fi desemnat pentru supravegherea executării măsurii arestului la domiciliu organul de poliţie în circumscripţia căruia locuieşte persoana solicitată.

În temeiul art. 221 alin. (7) C. proc. pen.., persoana solicitată va avea obligaţia să informeze autoritatea desemnată cu supravegherea şi organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în faţa căruia se află cauza, în situaţia în care părăseşte imobilul fără permisiunea organului judiciar pe o durată de timp strict necesară, în cazuri urgente şi pentru motive întemeiate.

În temeiul art. 221 alin. (4) şi 11 C. proc. pen.., se va atrage atenţia persoanei solicitate că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin pe durata acesteia sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva lui, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.

Se va dispune punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. x/2022 din data de 16 mai 2022 emis în dosarul nr. x/2022 al Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 37/PI din 16 mai 2022 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2022.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Oradea.

În temeiul art. 242 alin. (2) raportat la art. 202 alin. (4) lit. d) şi art. 218 C. proc. pen.., înlocuieşte măsura arestării preventive a persoanei solicitate A. cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, de la data de 31 mai 2022 la data de 29 iunie 2022, inclusiv.

În temeiul art. 221 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.., pe durata arestului la domiciliu persoana solicitată A. are următoarele obligaţii:

- să nu părăsească fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza imobilul în care locuieşte;

- să se prezinte în faţa instanţei de judecată ori de câte ori este chemat.

În temeiul art. 221 alin. (8) C. proc. pen.., desemnează pentru supravegherea executării măsurii arestului la domiciliu organul de poliţie în circumscripţia căruia locuieşte persoana solicitată .

În temeiul art. 221 alin. (7) C. proc. pen.., persoana solicitată are obligaţia să informeze autoritatea desemnată cu supravegherea şi organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în faţa căruia se află cauza, în situaţia în care părăseşte imobilul fără permisiunea organului judiciar pe o durată de timp strict necesară, în cazuri urgente şi pentru motive întemeiate.

În temeiul art. 221 alin. (4) şi 11 C. proc. pen.., atrage atenţia persoanei solicitate că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin pe durata acesteia sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva lui, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.

Dispune punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. x/2022 din data de 16 mai 2022 emis în dosarul nr. x/2022 al Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 31 mai 2022.