Unlicensed gambling machine operation and corruption: scope of cassation review for objective typicity and mandatory corporate dissolution

Şedinţa publică din data de 10 mai 2022

Deliberând asupra recursurilor în casaţie formulate de inculpaţii A., B., C., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., reţine următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 8/17.01.2020 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, printre altele, s-a constatat nulitatea absolută a actelor procedurale prin care s-a pus în aplicare, în cauză, procedeul probatoriu al supravegherii tehnice, în baza mandatului nr. x/27.05.2014, emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a transcrierilor convorbirilor telefonice interceptate în baza mandatului nr. x/27.05.2014, emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aflate în vol. XIV dosar urmărire penală şi a tuturor proceselor-verbale privind aceste transcrieri.

S-a dispus distrugerea suporţilor optici conţinând înregistrările convorbirilor telefonice în baza mandatului nr. x/27.05.2014, emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, îndepărtarea de la dosarul cauzei a înscrisurilor (în copie ori în original, după caz) reprezentând transcrierile convorbirilor telefonice interceptate în baza mandatului nr. x/27.05.2014, emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aflate în vol. XIV dosar urmărire penală, a tuturor proceselor-verbale privind aceste transcrieri, precum şi înlăturarea acestora ca mijloace de probă, cu eliminarea redării conţinutului convorbirilor şi a referirilor concrete la acestea din rechizitoriul din data de 02.02.2016, întocmit în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava şi din rechizitoriul din data de 19.04.2017, întocmit în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava.

A fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de desfăşurare fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc, prevăzută de art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2009, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (7 acte materiale), cu aplicarea art. 374 alin. (4) din C. proc. pen., art. 375 din C. proc. pen. şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În temeiul art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 92 din C. pen., s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a sentinţei.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., a fost obligat inculpatul A. la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere pe durata termenului de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Botoşani, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a stabilit că, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul A. are obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, apreciat ca adecvat de către Serviciul de probaţiune Botoşani.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a dispus ca inculpatul A. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Municipiului Botoşani sau în cadrul Muzeului Judeţean Botoşani.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. cu referire la art. 91 alin. (4) din C. pen. şi art. 96 din C. pen., s-a atras atenţia inculpatului A. că, în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, precum şi în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei.

În temeiul art. 72 din C. pen. raportat la art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. durata reţinerii şi arestării preventive a acestuia, de la data de 15.11.2015 la data de 11.03.2016.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

A fost condamnat inculpatul B. , la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de desfăşurare fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc, prevăzută de art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2009, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (135 acte materiale).

În temeiul art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 92 din C. pen., s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., a fost obligat inculpatul B. la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere pe durata termenului de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Botoşani, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a stabilit că, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul B. are obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, apreciat ca adecvat de către Serviciul de probaţiune Botoşani.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a dispus ca inculpatul B. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Municipiului Botoşani sau în cadrul Muzeului Judeţean Botoşani.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. cu referire la art. 91 alin. (4) din C. pen. şi art. 96 din C. pen., s-a atras atenţia inculpatului B. că, în cazul în care pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, precum şi în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei.

În temeiul art. 72 din C. pen. raportat la art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B. durata reţinerii, a arestului la domiciliu şi a arestării preventive a acestuia, de la data de 15.11.2015 la data de 11.03.2016.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 61 alin. (1), (2), (4) lit. c) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (din data de 29.07.2014).

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (din iunie 2014).

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (din 11.06.2014).

A fost condamnat inculpatul C. , la pedeapsa amenzii penale în sumă de 12.000 RON, reprezentând echivalentul a 120 zile - amendă (100 RON ziua - amendă), pentru săvârşirea infracţiunii de desfăşurare fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc prevăzută de art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2009, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (7 acte materiale), raportat la art. 61 alin. (1), (2), (4) lit. b) din C. pen., cu aplicarea art. 374 alin. (4) din C. proc. pen., art. 375 din C. proc. pen. şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 63 din C. pen. raportat la art. 586 din C. proc. pen. referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul în care, cu rea-credinţă, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul C. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

A fost condamnată inculpata S.C. E. S.R.L. Botoşani, reprezentată legal de numita G., la pedeapsa amenzii penale în sumă de 100.000 RON, reprezentând echivalentul a 200 zile amendă (500 RON ziua - amendă) pentru săvârşirea infracţiunii de desfăşurare fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc, prevăzută de art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2009, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (21 acte materiale), raportat la art. 137 alin. (2), (4) lit. b) din C. pen.

A fost condamnată inculpata S.C. D. S.R.L. Botoşani, CUI x, reprezentată legal de H., la pedeapsa amenzii penale în sumă de 60.000 RON, reprezentând echivalentul a 150 zile amendă (400 RON ziua - amendă), pentru săvârşirea infracţiunii de desfăşurare fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc, prevăzută de art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2009, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (7 acte materiale), raportat la art. 137 alin. (2), (4) lit. b) din C. pen.

A fost condamnată inculpata S.C. F. S.R.L. Neamţ, reprezentată legal de I., la pedeapsa amenzii penale în sumă de 60.000 RON, reprezentând echivalentul a 150 zile amendă (400 RON ziua - amendă), pentru săvârşirea infracţiunii de desfăşurare fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc, prevăzută de art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2009, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (7 acte materiale), raportat la art. 137 alin. (2), (4) lit. b) din C. pen.

A fost obligat inculpatul A., în solidar cu S.C. D. S.R.L. Botoşani, la plata către partea civilă MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE - ANAF - DGRFP IAŞI - ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ a FINANŢELOR PUBLICE SUCEAVA a sumei de 1.080.278,50 RON, la care se adaugă accesoriile fiscale aferente, calculate începând cu data de 14.11.2015, până la data plăţii, reprezentând despăgubiri civile.

A fost obligat inculpatul B., în solidar cu S.C. J. S.R.L. Botoşani, la plata către partea civilă MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE - ANAF - DGRFP IAŞI - ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ a FINANŢELOR PUBLICE SUCEAVA a sumei de 1.596.166,60 RON, la care se adaugă accesoriile fiscale aferente, calculate începând cu data de 14.11.2015, până la data plăţii, reprezentând despăgubiri civile.

A fost obligat inculpatul B., în solidar cu S.C. E. S.R.L. Botoşani, la plata către partea civilă MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE - ANAF - DGRFP IAŞI - ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ a FINANŢELOR PUBLICE SUCEAVA a sumei de 1.080.278,50 RON, la care se adaugă accesoriile fiscale aferente, calculate începând cu data de 14.11.2015, până la data plăţii, reprezentând despăgubiri civile.

A fost obligat inculpatul C., în solidar cu S.C. F. S.R.L. Neamţ, la plata către partea civilă MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE - ANAF - DGRFP IAŞI - ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ a FINANŢELOR PUBLICE SUCEAVA a sumei de 92.595,30 RON, la care se adaugă accesoriile fiscale aferente, calculate începând cu data de 14.11.2015, până la data plăţii, reprezentând despăgubiri civile.

S-a respins, ca nefondată, acţiunea civilă a cauzei, exercitată de partea civilă OFICIUL NAŢIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC.

S-au menţinut următoarele măsuri asigurătorii:

- măsura sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului A. prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava nr. 4/P/2015 din 06.01.2016, până la concurenţa sumei de 1.080.278,50 RON, respectiv: suma de 27.750 RON, suma de 160 euro şi suma de 590 RON şi o casă situată în Mun. Botoşani, str. x A, cu suprafaţa construită desfăşurată de 407,20 mp;

- măsura sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului B. prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava nr. 4/P/2015 din 06.01.2016, până la concurenţa sumei de 2.495.663,80 RON, respectiv: teren în suprafaţă de 1.908,97 mp situat în Mun. Botoşani, str. x, casă situată în Mun. Botoşani, str. x, apartament situat în Mun. Botoşani, str. x şi autoturism marca x, serie motor x, serie şasiu x şi sumele de 91.126 RON, 965 euro, 710 RON consemnate pe numele inculpatului conform recipiselor de consemnare nr. x/1/07.12.2015, nr. x/1/07.12.2015 şi nr. x/1/04.01.2016;

- măsura sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului C. prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava nr. 4/P/2015 din 06.01.2016, până la concurenţa sumei de 92.595,30 RON, respectiv: autoturism marca x, cu nr. de înmatriculare x, an de fabricaţie 2008, capacitate cilindrică 2967 cmc, serie motor x, serie motor x, serie caroserie x, autoturism marca x, cu nr. de înmatriculare x, an de fabricaţie 2009, capacitate cilindrică 1896 cmc, serie motor x, serie caroserie x, suma de 3.405 RON consemnată la K. pe numele inculpatului conform recipisei de consemnare nr. x/07.12.2015;

- măsura sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatei S.C. E. S.R.L. Botoşani prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava nr. 4/P/2015 din 18.01.2016, până la concurenţa sumei de 1.080.278,50 RON, respectiv: imobilul situat în intravilanul jud. Botoşani, compus din suprafaţa de 2.500 mp, pe care se află cabană turistică în suprafaţă construită de 1.083 mp, magazie în suprafaţă construită de 163 mp, magazie în suprafaţă construită de 29 mp şi terasă în suprafaţă construită de 290 mp; suprafaţa de 694 mp teren situată în intravilanul jud. Botoşani; suprafaţa de 210 mp teren situată în intravilanul jud. Botoşani; teren în suprafaţă de 1.008 mp situat în mun. Botoşani, str. x, pe care se află magazie zidită în suprafaţă de 831 mp; teren în suprafaţă de 406 mp situat în mun. Botoşani, str. x; teren în suprafaţă de 104 mp situat în mun. Botoşani, str. x; teren în suprafaţă de 377,50 mp situat în mun. Botoşani, Bulevardul x; teren în suprafaţă de 665,69 mp situat în mun. Botoşani, str. x;

- măsura asiguratorie a sechestrului instituit prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava nr. 4/P/2015 din 06.01.2016 asupra aparatelor de joc tip slot machine identificate cu ocazia percheziţiilor domiciliare ce au avut loc la data de 14.11.2015 la cele 4 puncte de lucru ale S.C. D. S.R.L., descrise le dosar urmărire penală, iar în baza art. 112 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a dispus confiscarea celor 7 aparate de joc exploatate nelegal;

- măsura asiguratorie a sechestrului instituit prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava nr. 4/P/2015 din 06.01.2016 asupra aparatelor de joc tip slot machine identificate cu ocazia percheziţiilor domiciliare ce au avut loc la data de 14.11.2015 la cele 28 puncte de lucru ale S.C. E. S.R.L. şi S.C. J. S.R.L. Botoşani, descrise le dosar urmărire penală, cu excepţia unui număr de 9 aparate de joc tip slot machine cu următoarele serii: x, care au fost restituite către JPL ROMÂNIA S.R.L. Bucureşti prin încheierea din 06.01.2017 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2016.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a dispus confiscarea celor 135 de aparate de joc exploatate nelegal (în numele şi interesul inculpatei S.C. E. S.R.L. Botoşani cele 21 mijloace de joc la 6 puncte de lucru: nr. 2 - 2 aparate, nr. 4 - 4 aparate, nr. 5 - 2 aparate, nr. 6 - 3 aparate, nr. 26 - 7 aparate, nr. 27 - 3 aparate, iar în numele şi interesul S.C. J.

J. S.R.L. Botoşani cele 114 mijloace de joc la 21 puncte de lucru: nr. 1 - 3 aparate, nr. 3 - 6 aparate, nr. 8 - 5 aparate, nr. 9 - 20 aparate, nr. 10 - 5 aparate, nr. 11 - 2 aparate, nr. 12 - 1 aparat, nr. 13 - 7 aparate, nr. 14 - 4 aparate, nr. 15 - 4 aparate, nr. 16 - 5 aparate, nr. 17 - 13 aparate, nr. 18 - 3 aparate, nr. 19 - 4 aparate, nr. 20 - 4 aparate, nr. 21 - 7 aparate, nr. 22 - 4 aparate, nr. 23 - 3 aparate, nr. 24 - 1 aparat, nr. 25 - 9 aparate, nr. 28 - 4 aparate).

S-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului instituit prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava nr. 4/P/2015 din 06.01.2016 asupra aparatelor de joc tip slot machine identificate cu ocazia percheziţiilor domiciliare ce au avut loc la data de 14.11.2015 la cele 4 puncte de lucru ale S.C. F. S.R.L., descrise le dosar urmărire penală, iar în baza art. 112 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a dispus confiscarea celor 7 aparate de joc exploatate nelegal.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpata S.C. E. S.R.L. Botoşani a următoarelor sume de bani provenite din exploatarea aparatelor de joc în mod nelegal: suma de 5 RON, suma de 10 RON, suma de 15 RON, suma de 2.502 RON, suma de 51 RON, suma de 1.647 RON, suma de 10 RON, suma de 45 RON, suma de 15 RON, suma de 20 RON, suma de 3.169 RON şi suma de 1.380 RON.

Prin decizia penală nr. 3/A din data de 06 ianuarie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală s-a dispus, printre altele, admiterea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava şi de inculpaţii A., B., C., S.C. E. S.R.L. Botoşani, S.C. J. S.R.L. Botoşani, S.C. D. S.R.L. Botoşani şi S.C. F. S.R.L. Neamţ împotriva sentinţei penale nr. 8 din 17 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2016.

S-a desfiinţat, în parte, sentinţa atacată şi, în rejudecare:

I. În baza art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi art. 75 alin. (2) din C. pen. (2 acte materiale), a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită.

S-a redus pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de desfăşurare fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc, prevăzută de art. 23 alin. (1) din O.U.G nr. 77/2009, de la 6 luni la 5 luni închisoare.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a contopit pedeapsa de 1 an închisoare cu pedeapsa de 5 luni închisoare, aplicată aceluiaşi inculpat şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care s-a adăugat o treime din cealaltă pedeapsă, inculpatul urmând să execute în final 1 an, 1 lună şi 20 de zile închisoare.

În baza art. 91 din C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 92 din C. pen., s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., a fost obligat inculpatul A. la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere pe durata termenului de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Botoşani, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul A. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, apreciat ca adecvat de către Serviciul de probaţiune Botoşani.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a dispus ca inculpatul A. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei mun. Botoşani sau în cadrul Muzeului Judeţean Botoşani.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. cu referire la art. 91 alin. (4) din C. pen. şi art. 96 din C. pen., s-a atras atenţia inculpatului A. că, în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, precum şi în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei.

II. În baza art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 75 alin. (2) din C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la pedepsele de câte 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită (3 fapte - 29.07.2014, 11.06.2014 şi iunie 2014).

S-a redus pedeapsa aplicată inculpatului B. pentru săvârşirea infracţiunii de desfăşurare fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc, prevăzută de art. 23 alin. (1) din O.U.G nr. 77/2009, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 75 alin. (2) din C. pen., de la 1 an la 8 luni închisoare (135 acte materiale).

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-au contopit pedepsele de 1 an şi 4 luni închisoare, 1 an şi 4 luni închisoare, 1 an şi 4 luni închisoare, respectiv de 8 luni închisoare, aplicate inculpatului B. şi s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 4 luni închisoare, la care s-a adăugat o treime din totalul celorlalte pedepse, inculpatul urmând a executa, în final, pedeapsa de 2 ani, 5 luni şi 10 zile închisoare.

În temeiul art. 91 din C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 92 din C. pen., s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., a fost obligat inculpatul B. la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere pe durata termenului de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Botoşani, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul B. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, apreciat ca adecvat de către Serviciul de probaţiune Botoşani.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a dispus ca inculpatul B. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei municipiului Botoşani sau în cadrul Muzeului Judeţean Botoşani.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. cu referire la art. 91 alin. (4) din C. pen. şi art. 96 din C. pen., s-a atras atenţia inculpatului B. că, în cazul în care pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, precum şi în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei.

III. În baza art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 75 alin. (2) din C. pen. şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (2 acte materiale), a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită.

S-a redus pedeapsa aplicată inculpatului C. pentru infracţiunea de desfăşurare fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc, prevăzută de art. 23 alin. (1) din O.U.G nr. 77/2009, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 61 alin. (1), (2), (4) lit. b) din C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) din C. pen. şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., de la 12.000 RON reprezentând echivalentul a 120 de zile-amendă (100 RON ziua-amendă), la suma de 10.000 RON, reprezentând echivalentul a 100 de zile-amendă (100 RON ziua-amendă).

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. d) din C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului C. şi s-a dispus executarea pedepsei celei mai grele, de 1 an închisoare, la care s-a adăugat amenda de 10.000 RON.

În baza art. 91 din C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei închisorii, sub supraveghere.

În temeiul art. 92 din C. pen., s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., a fost obligat inculpatul C. la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere pe durata termenului de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Neamţ, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul C. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, apreciat ca adecvat de către Serviciul de probaţiune Neamţ.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a dispus ca inculpatul C. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei municipiul Piatra Neamţ sau în cadrul Muzeului Judeţean Neamţ.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. cu referire la art. 91 alin. (4) din C. pen. şi art. 96 din C. pen., s-a atras atenţia inculpatului C. că, în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, precum şi în cazul în care pe parcursul termenului de supraveghere săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 63 din C. pen. raportat la art. 586 din C. proc. pen., referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul în care, cu rea-credinţă, nu execută pedeapsa amenzii în tot sau în parte.

IV. În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. raportat la art. 30 alin. (1) din O.U.G nr. 77/2009, s-a aplicat inculpatelor persoane juridice S.C. E. S.R.L. Botoşani, S.C. J. S.R.L. Botoşani, S.C. D. S.R.L. Botoşani şi S.C. F. S.R.L. Neamţ pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice.

V. În baza art. 19 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (1) din C. proc. pen., cu referire la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. şi art. 1357 din C. civ., a fost obliga inculpatul A., în solidar cu inculpata S.C. D. S.R.L. Botoşani, la plata către partea civilă M.F.P. - A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Iaşi - prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a sumei de 180.781,3 RON (echivalentul a 41.000 euro la cursul de 4,4093 RON/euro - curs stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie 2014, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene), reprezentând: taxa de licenţă de 20.000 euro, taxa aferentă autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc de 2.600 euro x 7 aparate şi taxa de viciu de 400 euro x 7 aparate, la care se adaugă accesoriile fiscale aferente, calculate începând cu data de 14.11.2015, până la data plăţii, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 19 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (1) din C. proc. pen., cu referire la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. şi art. 1357 din C. civ., a fost obligat inculpatul B., în solidar cu inculpata S.C. J. S.R.L. Botoşani, la plata către partea civilă. M.F.P. - A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Iaşi - prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a sumei de 1.596.166,6 RON (echivalentul a 362.000 euro la cursul de 4,4093 RON/euro - curs stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie 2014, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene), reprezentând: taxa de licenţă de 20.000 euro, taxa aferentă autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc de 2.600 euro x 114 aparate şi taxa de viciu de 400 euro x 114 aparate, la care se adaugă accesoriile fiscale aferente, calculate începând cu data de 14.11.2015, până la data plăţii, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 19 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (1) din C. proc. pen., cu referire la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. şi art. 1357 din C. civ., a fost obligat inculpatul B., în solidar cu inculpata S.C. E. S.R.L. Botoşani, la plata către partea civilă M.F.P. - A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Iaşi - prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a sumei de 365.971,9 RON (echivalentul a 83.000 euro la cursul de 4,4093 RON/euro - curs stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie 2014, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene), reprezentând: taxa de licenţă de 20.000 euro, taxa aferentă autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc de 2.600 euro x 21 aparate şi taxa de viciu de 400 euro x 21 aparate, la care se adaugă accesoriile fiscale aferente, calculate începând cu data de 14.11.2015, până la data plăţii, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 19 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (1) din C. proc. pen., cu referire la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. şi art. 1357 din C. civ., a fost obligat inculpatul C., în solidar cu inculpata S.C. F. S.R.L. Neamţ, la plata către partea civilă M.F.P. - A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Iaşi - prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a sumei de 180.781,3 RON (echivalentul a 41.000 euro la cursul de 4,4093 RON/euro - curs stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie 2014, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene), reprezentând: taxa de licenţă de 20.000 euro, taxa aferentă autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc de 2.600 euro x 7 aparate şi taxa de viciu de 400 euro x 7 aparate, la care se adaugă accesoriile fiscale aferente, calculate începând cu data de 14.11.2015, până la data plăţii, cu titlu de despăgubiri civile.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate care nu sunt contrare deciziei.

VI. S-au respins apelurile declarate de părţile civile M.F.P. - A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Iaşi - prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava şi Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Prin încheierea din 29 martie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a admis, în principiu, cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A., B., C., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. împotriva deciziei penale nr. 3/A din data de 06 ianuarie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a trimis cauza la Completul 5 în vederea soluţionării şi a acordat termen la data de 10.05.2022, reţinând că aspectele invocate în cererile de recurs în casaţie pot fi valorificate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 şi 12, precum şi art. 448 alin. (2) din C. proc. pen.

Analizând recursurile în casaţie declarate de inculpaţii A., B., C., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. în limitele stabilite prin încheierea de admitere în principiu, Înalta Curte constată că sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, Înalta Curte precizează că, potrivit C. proc. pen., recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac prin care se atacă hotărâri definitive, care au intrat în autoritatea lucrului judecat şi care poate fi exercitată doar în cazuri anume prevăzute de lege şi numai pentru motive de nelegalitate. Astfel, potrivit art. 433 din C. proc. pen., scopul acestei căi de atac este judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar conform art. 447 din acelaşi cod, pe calea recursului în casaţie instanţa verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate.

Drept urmare, orice chestiune de fapt analizată de instanţa de fond, respectiv de apel, intră în puterea lucrului judecat şi excede cenzurii instanţei învestită cu judecarea recursului în casaţie. Instanţa de casare nu judecă procesul propriu - zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Aşadar, recursul în casaţie are ca scop verificarea conformităţii hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile, scopul său fiind acela de a îndrepta erorile de drept comise de curţile de apel, ca instanţe de apel, prin raportare la cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de lege.

Pe cale de consecinţă, recursul în casaţie nu are în vedere elementele de fapt ce au fost stabilite cu autoritate de lucru judecat, aşa încât, Înalta Curte nu poate să reevalueze materialul probator şi să stabilească o situaţie de fapt diferită de cea menţionată în hotărârile atacate.

Spre deosebire de reglementarea anterioară, când recursul a constituit o cale de atac ordinară, în noua reglementare, recursul în casaţie a devenit o cale extraordinară de atac, revenindu-se astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicţie, pornindu-se de la teza potrivit cu care, în această cale de atac, nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se fac doar aprecieri asupra hotărârii date şi dacă ea corespunde sau nu legii.

Recursul în casaţie reprezintă, astfel, un mijloc de reparare a ilegalităţilor şi nu are ca obiect rezolvarea unei acţiuni penale, ci desfiinţarea sentinţelor şi deciziilor care sunt contrare legii.

În această procedură nu se judecă raportul juridic dedus judecăţii în faţa primei instanţe ori în apel, ci se judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este conformă cu regulile de drept, în cazuri şi condiţii expres prevăzute de lege.

Recursul în casaţie nu poate fi introdus decât în cazul unor erori de drept, dintre acestea patru fiind cazuri întemeiate pe încălcări ale legii penale - inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; nu s-a constatat graţierea sau în mod greşit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost graţiată; s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal - şi un singur caz având ca temei încălcări ale legii procesual penale - încălcarea dispoziţiilor privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente.

În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., acesta este incident în situaţia în care "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Cazul de casare menţionat vizează acele situaţii în care nu se realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi configurarea legală a tipului respectiv de infracţiune, fie datorită împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie datorită dezincriminării faptei.

Dispoziţiile menţionate exclud din sfera de analiză a instanţei de recurs situaţia de fapt şi modalitatea de interpretare a probatoriului, în acest stadiu verificându-se exclusiv doar dacă faptele astfel cum au fost reţinute de către instanţa de apel sunt prevăzute ca infracţiuni, respectiv dacă acestea corespund tiparului de incriminare ori întrunesc din punct de vedere obiectiv elementele constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului.

Deopotrivă, prevederile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., nu permit o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator şi, pe această cale, stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Verificările pe care instanţa de recurs în casaţie le face din perspectiva noţiunii de faptă care nu este prevăzută de legea penală vizează atât incriminarea abstractă, respectiv dacă conduita inculpatului este prevăzută de norma de incriminare, cât şi condiţiile de tipicitate obiectivă, respectiv identitatea dintre conduita propriu zisă şi elementele de conţinut ale incriminării sub aspectul laturii obiective.

În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., se observă că acesta este incident dacă "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", respectiv în situaţia în care pedeapsa stabilită şi aplicată este nelegală, excluzându-se, printre altele, criticile privind greşita individualizare a pedepsei.

În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut că "legiuitorul, prin «pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege», a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport de încadrarea juridică şi de cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidenţă a fost stabilită cu titlu definitiv de către instanţa de apel." (decizia nr. 463/RC/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, www.x.ro)

Cazul de casare analizat poate privi şi aplicarea unei pedepse accesorii sau complementare neprevăzute de lege sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 448 alin. (2) din C. proc. pen., se constată că acesta este incident dacă vizează greşita soluţionare a laturii civile a cauzei.

În raport de consideraţiile teoretice expuse anterior, în limitele procesuale menţionate şi în raport cu situaţia de fapt astfel cum a fost stabilită definitiv de către curtea de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că argumentele inculpaţilor recurenţi A., B. şi C., în sensul că nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de dare de mită pentru care aceştia au fost condamnaţi direct de instanţa de apel, care nu a realizat o descriere individualizată a faptelor de dare de mită, ci doar menţiuni generale, care, în opinia recurenţilor, nu acoperă cerinţele legii şi din acest motiv se impune a se constata că fapta nu este prevăzută de legea penală, sunt nefondate, în speţă fiind întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de dare de mită, astfel cum este incriminată de art. 290 din C. pen. coroborat cu art. 289 din C. pen.

În cauza de faţă, starea de fapt valorificată prin decizia recurată ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 din C. pen. coroborat cu art. 289 din C. pen., constă în aceea că inculpaţii A. (administrator al S.C. D. S.R.L. Botoşani), B. (administrator al S.C. J. S.R.L. Botoşani) şi C. (administrator S.C. F. S.R.L. Neamţ), au dat diverse sume de bani inculpatului L., inspector cu atribuţii de control în cadrul O.N.J.N - Serviciul Teritorial Nord - Est Suceava, în schimbul neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu referitor la constatarea abaterilor şi aplicarea sancţiunilor impuse de legislaţia în domeniul jocurilor de noroc.

Înalta Curte analizează incidenţa motivului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., invocat de recurenţii A., B. şi C. exclusiv în limitele în care calea de atac a fost admisă în principiu, reamintind că statuarea asupra chestiunilor care implică reevaluarea materialului probator nu poate face obiectul acestei căi extraordinare de atac.

În consecinţă, Înalta Curte examinează exclusiv chestiunile privitoare la lipsa prevederii în legea penală a faptei pentru care au fost condamnaţi recurenţii, precum şi tipicitatea obiectivă a acesteia. Prin raportare la aceste exigenţe legale, Înalta Curte reţine că recurenţii inculpaţi au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. ce constă în "promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile art. 289", care la rândul său reglementează infracţiunea de luare de mită ca fiind "fapta funcţionarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri".

În cauză, în raport de situaţia de fapt, astfel cum a fost stabilită definitiv de instanţa de apel, Înalta Curte constată că elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de dare de mită corespund faptelor reţinute în concret în sarcina inculpaţilor. Astfel, elementul material al infracţiunii reţinute în sarcina inculpaţilor este reprezentat de acţiunea de a da diverse sume de bani inculpatului L., inspector cu atribuţii de control în cadrul O.N.J.N, cunoscând că aceste sume sunt date în schimbul neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu referitor la constatarea abaterilor şi aplicarea sancţiunilor impuse de legislaţia în domeniul jocurilor de noroc.

În contextul celor expuse mai sus, criticile recurenţilor vizând neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de dare de mită, sunt neîntemeiate şi tind la reinterpretarea probelor, aspect nepermis dată fiind natura juridică a recursului în casaţie de cale extraordinară de atac exclusiv de drept.

Examinând criticile inculpaţilor recurenţi A., B., C., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. referitoare la neîntrunirea elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de desfăşurare fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc întrucât pentru desfăşurarea jocurilor de noroc este obligatorie deţinerea licenţei de organizare, respectiv a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, ce poate fi acordată numai după îndeplinirea anumitor condiţii, care în speţă nu se regăsesc, şi plecând de la procesele-verbale încheiate de organele judiciare, care au constatat doar amplasarea unor aparate de joc, fără deţinerea licenţei sau autorizaţiei necesare, respectivele aparate nefiind puse în funcţiune, faptele descrise constituind contravenţii, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate.

Astfel, potrivit art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2009 "Desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc constituie infracţiune."

Conform art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc (în vigoare la data constatării faptei), organizarea de jocuri de noroc se poate realiza de către operatorii economici care îndeplinesc cerinţele prevăzute de O.U.G. nr. 77/2009 cu modificările şi completările ulterioare şi de prezenta hotărâre, numai în baza licenţei de organizare a jocurilor de noroc, document emis de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, pentru fiecare tip de activitate în parte.

Potrivit alin. (2) lit. e) din actul normativ menţionat, activităţile pentru care se poate solicita obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc sunt (..) activităţi de tip slot machine.

De asemenea, potrivit art. 1 alin. (10) din H.G. nr. 870/2009, în înţelesul ordonanţei de urgenţă şi al prezentelor norme metodologice, prin exploatarea în mod direct a activităţilor pentru care operatorii economici deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi una sau mai multe autorizaţii de exploatare a jocurilor de noroc se înţelege că în derularea activităţii (operarea mijloacelor de joc, evidenţierea încasărilor şi plăţilor şi completarea documentelor aferente activităţii curente, precum şi altele asemenea) se realizează numai de personalul propriu angajat, în condiţiile legii, al organizatorului de jocuri de noroc. Pentru realizarea activităţilor conexe organizării jocurilor de noroc, respectiv organizarea activităţii financiar-contabile, de pază, de transport valori şi altele asemenea, precum şi pentru obţinerea dreptului de folosinţă a mijloacelor de joc sau a spaţiului în care se organizează jocuri de noroc, operatorii economici pot încheia contracte cu persoane fizice sau cu persoane juridice, în condiţiile legii.

Conform art. 2 alin. (1), exploatarea jocurilor de noroc se poate realiza de către operatorii economici care îndeplinesc cerinţele prevăzute de ordonanţa de urgenţă şi prezenta hotărâre şi deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc, iar conform alin. (2), exploatarea jocurilor de noroc se poate realiza numai pe baza autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, document emis de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.

Autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc se acordă pentru o perioadă de 12 luni şi se eliberează, în cazul jocurilor tip slot machine, pentru fiecare mijloc de joc în parte.

Conform art. 6 din H.G. nr. 870/2009, operatorii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc sunt obligaţi să păstreze acest document în cadrul locaţiei care constituie sediul social precum şi să afişeze o copie a acestuia într-un loc vizibil, în cadrul fiecărei locaţii în care se exploatează activitatea respectivă, precum şi faptul că operatorii economici care deţin autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, astfel cum aceasta este prevăzută la art. 2 alin. (8) lit. f) din prezenta hotărâre, sunt obligaţi să afişeze acest document într-un loc vizibil, pe mijlocul de joc care face obiectul autorizării.

Starea de fapt materializată de instanţa de apel constă în aceea că inculpaţii A. şi S.C. D. S.R.L., la data de 14.11.2015, au exploatat ilegal 7 aparate de joc tip slot machine în locaţiile din municipiul Botoşani, str. x (3 aparate) şi din municipul Botoşani (4 aparate); inculpaţii C. şi S.C. F. S.R.L., la data de 14.11.2015, au exploatat ilegal 7 aparate de joc tip slot machine în locaţiile din municipiul Piatra Neamţ, inculpaţii B. şi S.C. E. S.R.L., la data de 14.11.2015, au exploatat ilegal 21 aparate de joc tip slot machine în locaţiile din sat Roma nr. x (2 aparate), Flămânzi, str. x (4 aparate), comuna Frumuşica (2 aparate), sat Pădureni, comuna Şendriceni (3 aparate), Gura Humorului, M. nr. x (7 aparate), Botoşani, str. x, (3 aparate).

În consecinţă, Înalta Curte reţine că recurenţii inculpaţi au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc, prevăzută de art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2009. În cauză, în raport de situaţia de fapt, astfel cum a fost stabilită definitiv de instanţa de apel la filele x ale deciziei recurate, Înalta Curte constată că elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc corespund faptelor reţinute în concret în sarcina inculpaţilor. Astfel, elementul material al infracţiunii reţinute în sarcina inculpaţilor A. şi S.C. D. S.R.L. s-a concretizat în acţiunea de exploatare a 7 aparate de tip slot machine, la data controlului, fără licenţă şi autorizaţie. În cazul inculpaţilor C. şi S.C. F. S.R.L. elementul material al infracţiunii reţinute în concret în sarcina acestora s-a concretizat în acţiunea de exploatare a 7 aparate de tip slot machine, la data controlului, fără licenţă şi autorizaţie. Elementul material al infracţiunii reţinute în concret în sarcina inculpaţilor B. şi S.C. E. S.R.L. s-a concretizat în acţiunea de exploatare a 21 aparate de tip slot machine, la data controlului, fără licenţă şi autorizaţie.

Astfel, s-a reţinut, pe baza probelor, săvârşirea de către inculpaţi a unor acţiuni de exploatare, fără licenţă sau autorizaţie a nor aparate de joc de tip slot machine, elemente care se suprapun textului de incriminare al infracţiunii reţinute în sarcina acestora.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în realitate, se contestă situaţia de fapt stabilită de către instanţa de apel, fondul criticilor formulate pe calea recursului în casaţie pornind de la negarea bazei factuale care a condus la reţinerea vinovăţiei inculpaţilor, solicitându-se implicit o reevaluare a materialului probator, care nu este posibilă în actualul stadiu procesual.

Natura criticilor formulate de recurenţi ţine de fondul cauzei, de modalitatea în care instanţele ordinare au reţinut, pe baza probelor din dosar, existenţa infracţiunilor, sub aspectul laturii obiective şi subiective a acestora.

Cu privire la lipsa concordanţei dintre situaţia de fapt reţinută şi tipicitatea obiectivă a infracţiunii, Înalta Curte reţine că scopul recursului în casaţie este verificarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Prin urmare, instanţa trebuie să plece în analiza tipicităţii obiective a infracţiunii de la situaţia de fapt reţinută de către instanţele de fond şi de apel, neputând să analizeze pertinenţa şi concludenţa probelor administrate în cauză ori suficienţa acestora.

Criticile referitoare la neîntrunirea elementelor laturii obiective reprezintă chestiuni care vizează temeinicia hotărârii de condamnare, iar nu conformitatea hotărârii atacate cu dispoziţiile legii.

Analiza pe care o poate face Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie este limitată exclusiv în drept. Aşadar, statuările în fapt ale instanţei care a pronunţat hotărârea definitivă, verificarea suportului probator al acestora, modalitatea de motivare a deciziei nu pot face obiectul cenzurii.

Referitor la criticile inculpatelor S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. privind aplicarea pedepsei complementare a dizolvării societăţii, care în opinia acestora este disproporţionată din moment ce pedeapsa principală în cazul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2009 de către o persoană fizică este închisoare de la o lună la un an sau amenda, iar societatea nu a fost constituită în scopul săvârşirii de infracţiuni şi obiectul său de activitate nu a fost deturnat în scopul comiterii de infracţiuni, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile săvârşite nu este mai mare de 3 ani, Înalta Curte constată că acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2009 "Pedeapsa aplicată persoanei juridice pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă este amenda de la 10.000 RON la 100.000 RON şi pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice."

De asemenea, conform art. 67 alin. (2) din C. pen., aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracţiunea săvârşită.

Prin urmare, din coroborarea celor două texte de lege rezultă că dizolvarea persoanelor juridice în cauza dedusă judecăţii se impune în condiţiile în care obiectul de activitate al acestora a fost deturnat în scopul săvârşirii de infracţiuni.

În ceea ce priveşte criticile tuturor inculpaţilor referitoare la greşita soluţionare a laturii civile a cauzei, Înalta Curte menţionează că în speţă nu se pune problema de o greşită soluţionare a laturii civile întrucât sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 din C. civ., respectiv existenţa unei fapte ilicite; săvârşirea acesteia cu vinovăţie; producerea unui prejudiciu cert; legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu.

Înalta Curte reţine că faptele ilicite ale inculpaţilor persoane fizice şi persoane juridice, constând în exploatarea unor aparate de joc fără a deţine licenţă şi autorizaţie conform legii au produs un prejudiciu material ce constă în paguba suferită ca urmare a săvârşirii infracţiunilor cu vinovăţie, prin neachitarea de către inculpaţi a sumelor datorate bugetului de stat, cu titlu de taxe prevăzute de lege, ceea ce a condus la diminuarea bugetului consolidat al statului. Astfel, în speţă, inculpaţii A., C. şi B., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., care trebuie să răspundă penal pentru desfăşurarea acestor activităţi în mod ilegal, au obţinut câştiguri din exploatarea a câte 7 aparate (inculpaţii A., C., S.C. D. S.R.L. şi S.C. F. SRL), respectiv 21 de aparate (B. şi S.C. E. SRL) şi au produs un prejudiciu material bugetului consolidat al statului determinat de contravaloarea taxei de licenţă, precum şi de contravaloarea taxei de autorizare a exploatării aparatelor de joc şi a taxei de viciu pentru aparatele exploatate.

În acest sens, deşi legiuitorul a reglementat activitatea de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc prin emiterea O.U.G. nr. 77/2009, nu a stabilit în sarcina celor care încalcă normele de autorizare şi exploatare o modalitate de calcul în privinţa unui eventual prejudiciu, astfel încât prin raportare la aspectul susmenţionat vizând împrejurarea că infracţiunea prevăzută de art. 23 alin. (1) este o infracţiune de pericol, obligaţia achitării taxelor prevăzute de reglementările în vigoare aparţine operatorilor economici organizatori - persoana juridică, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 13 din O.U.G. nr. 77/2009.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie declarate de recurenţii inculpaţi A., B., C., S.C. E. S.R.L. Botoşani, S.C. D. S.R.L. Botoşani şi S.C. F. S.R.L. Neamţ împotriva deciziei penale nr. 3/A din data de 06 ianuarie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2016.

Va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie declarate de recurenţii inculpaţi A., B., C., S.C. E. S.R.L. Botoşani, S.C. D. S.R.L. Botoşani şi S.C. F. S.R.L. Neamţ împotriva deciziei penale nr. 3/A din data de 06 ianuarie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2016.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 mai 2022.