Provisional extradition arrest: necessity of detention versus alternative measures under the US-Romania Extradition Treaty

Şedinţa publică din data de 19 mai 2022

Asupra cauzei de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 10 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori- noul C. proc. pen..-CCJI, în dosarul nr. x/2022, a fost admisă propunerea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.

În temeiul art. 44 din Legea nr. 302/2004, modificată, raportat la art. 12 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, s-a dispus arestarea provizorie, în caz de urgenţă, a persoanei extrădabile A., cetăţean moldovean, aflată în stare de reţinere în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iaşi, în vederea extrădării, în baza cererii de arestare provizorie, în vederea extrădării, formulată de Departamentul de Justiţie al Statelor Unite Ale Americii, secţia Penală - Biroul Afacerilor Internaţionale, din data de 10.09.2021, cu numărul de referinţă x, transmisă la data de 21.09.2021 prin intermediul Ministerul Justiţiei din România, sub nr. x/2021, în baza mandatului de arestare emis la data de 21.02.2017 de Grefierul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina, ca urmare a inculpării persoanei extrădabile prin rechizitoriul din 21.02.2017, caz nr. 3:17-CR-45, în vederea judecării pentru comiterea infracţiunilor de:

- cap de acuzare 1: conspiraţie la comiterea infracţiuni de spălare de bani, prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §195 (h);

- cap de acuzare 2,3,5,6,7,8 şi 10: spălare de bani, prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §195 (a)(2) (B)(i);

- cap de acuzare 20: conspiraţie la transportul bunurilor furate şi primirea de bunuri furate, prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §371;

- cap de acuzare 25,26,27: primirea de bunuri furate prin comerţ interstatal şi internaţional, prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §2315, pe o durată de 30 zile, cu începere de la 10 mai 2022 şi până la 08 iunie 2022, inclusiv.

S-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.

S-a dispus ca persoana arestată A. să fie depusă în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Iaşi, iar prezenta încheiere a fost comunicată autorităţilor enumerate la art. 101 alin. (6) din Legea 302/2004.

S-a fixat termen la data de 24 mai 2022, ora 10:00, pentru continuarea procedurii de extrădare.

Pentru a dispune astfe, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Autoritatea judiciară americană, Departamentul de Justiţie al Statelor Unite Ale Americii, secţia Penală - Biroul Afacerilor Internaţionale, a formulat cerere de arestare provizorie a persoanei extrădabile A., aflată în stare de reţinere în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv din cadrul IPJ Iaşi, aceasta fiind cercetată în Statele Unite Ale Americii, pentru comiterea infracţiunilor de:

- cap de acuzare 1: conspiraţie la comiterea infracţiuni de spălare de bani, prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §195 (h);

- cap de acuzare 2,3,5,6,7,8 şi 10: spălare de bani, prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §195 (a)(2) (B)(i);

- cap de acuzare 20: conspiraţie la transportul bunurilor furate şi primirea de bunuri furate, prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §371;

- cap de acuzare 25,26,27: primirea de bunuri furate prin comerţ interstatal şi internaţional, prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §2315.

Cererea de arestare provizorie, în vederea extrădării a fost formulată de Departamentul de Justiţie al Statelor Unite Ale Americii, secţia Penală - Biroul Afacerilor Internaţionale, din data de 10.09.2021, cu numărul de referinţă x, transmisă la data de 21.09.2021 prin intermediul Ministerul Justiţiei din România, sub nr. x/2021, în baza mandatului de arestare emis la data de 21.02.2017 de Grefierul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina.

În cuprinsul cererii, faptele presupus comise de persoana extrădabilă A. sunt descrise astfel:

"Sub aspectul situaţiei de fapt se arată în cererea de arestare provizorie că, începând cu luna mai 2009 şi până în luna octombrie 2010,A. a participat într-o organizaţie internaţionala de spălare a banilor, cunoscută sub numele "încasări ale cărăuşilor de bani" (B.) care, din luna septembrie 2007 şi până în luna iulie 2014 a transportat şi spălat câştiguri obţinute din infracţiuni în valoare de peste 10 milioane de USD din Carolina de Nord şi din alte părţi din SUA, către alte ţări. B. a transportat şi spălat bani pentru hackeri care au furat prioritar bani din conturile bancare ale unor companii din SUA. B. a creat, menţinut şi operat o infrastructură online elaborată care a permis infractorilor informatici să mascheze, să transfere şi să primească banii furaţi, lucrând în acest scop cu un grup de contractori de încasări din Rep. Moldova inclusiv cu A., care a acceptat transferuri de bani de la cărăuşi de bani, a perceput un comision pentru fiecare transfer şi a trimis restul banilor înapoi la B.."

S-a arătat că dreptul internaţional aplicabil în cazul cererilor de extrădare formulate de autorităţile judiciare din S.U.A. îl constituie Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, încheiat în anul 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/15 mai 2008, iar Ministerul Justiţiei a efectuat examenul de regularitate internaţională prevăzut de art. 38 din Legea nr. 302/2004.

Totodată, s-a arătat că fapta pentru care este cercetată în S.U.A. persoana extrădabilă este incriminată şi în legea penală română, întrunind, formal, elementele constitutive ale infracţiunii de "spălare de bani" prevăzută de art. 49 din Legea 129/2019, pentru care pedeapsa este închisoare de la 3 la 7 ani şi "tăinuire", prev. de art. 270 alin. (1) din C. pen., care prevedea o pedeapsă cu închisoarea de la 1 an la 5 ani, fiind astfel îndeplinită condiţia dublei incriminări prevăzută de art. 2 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii. Măsura arestării provizorii este permisă de art. 12 alin. (1) din Tratatul de extrădare. De asemenea, cererea de arestare provizorie conţine toate elementele prevăzute în art. 12 alin. (2) lit. a) - f) din Tratatul de extrădare.

După identificarea şi reţinerea persoanei extrădabile A., prin ordonanţa nr. 21/09 05 2022 s-a dispus reţinerea numitului A. pentru 24 de ore, după ce i s-a adus la cunoştinţă conţinutul actelor transmise de autorităţile americane, la data de 9 mai 2022, a fost sesizată instanţa cu luarea măsurii arestării provizorii, în caz de urgenţă, prev. de art. 44 din Legea nr. 302/2004, modificată, şi continuarea procedurii de extrădare.

După identificarea persoanei extrădabile de instanţă, aceasta a fost informată asupra motivului aducerii în faţa completului de judecată, i s-a adus la cunoştinţă conţinutul cererii de arestare provizorie, în vederea extrădării, formulată de Departamentul de Justiţie al Statelor Unite Ale Americii, secţia Penală - Biroul Afacerilor Internaţionale, din data de 10.09.2021, cu numărul de referinţă x, transmisă la data de 21.09.2021 prin intermediul Ministerul Justiţiei din România, sub nr. x/2021, în baza mandatului de arestare emis la data de 21.02.2017 de Grefierul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina, şi drepturile sale procesuale.

Persoana extrădabilă A. a fost ascultată de instanţă, cele declarate fiind consemnate în declaraţia ataşată la dosar. Persoana extrădabilă a declarat că nu are obiecţiuni cu privire la identitate, datele ce i-au fost prezentate fiind corecte, astfel cum au fost reţinute în cererea de arestare provizorie, că i s-a explicat la acest termen, care este cadrul procedurii în care se află, precum si elementele de esenţă din cererea de arestare provizorie, relativ la situaţia de fapt, încadrarea juridică.

A precizat că a mai fost condamnat pentru aceste fapte în Republica Moldova în anii 2010-2011, fiind condamnat la plata unei amenzi. A solicitat să fie plasat în arest la domiciliu pentru a lucra şi a-şi întreţine cei trei copii ai căror singur întreţinător este.

Prin cererea înaintată de autoritatea judiciară americană, Departamentul de Justiţie al Statelor Unite Ale Americii, secţia Penală - Biroul Afacerilor Internaţionale din data de 10.09.2021, cu numărul de referinţă x, transmisă la data de 21.09.2021 prin intermediul Ministerul Justiţiei din România, sub nr. x/2021, în baza mandatului de arestare emis la data de 21.02.2017 de Grefierul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina, s-a solicitat arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile A., anterior primirii cererii de extrădare, fiind confirmată trimiterea ulterioară a unei astfel de cereri, astfel că instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 44 din Legea 302/2004 şi dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 111/2008, iar măsura arestării provizorii în caz de urgenţă este necesară pentru predarea persoanei extrădabile A., urmărită penal în Statele Unite ale Americii, în vederea derulării anchetei penale.

Instanţa a constatat că nicio altă măsură preventivă, mai uşoară, nu este posibil a fi luată în cauză, în raport cu prevederile legale incidente, respectiv art. 44 din Legea 302/2004, modificată, raportat la dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 111/2008, cu atât mai mult cu cât Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat de România prin legea anterior arătată, nu prevede posibilitatea luării unei măsuri, o măsură alternativă, care, de altfel, nici nu este oportună a fi dispusă, având în vedere specificul procedurii, mobilitatea persoanei extrădabile, faptul că acesta are legături nesemnificative cu statul român, ceea ce conduce la concluzia existenţei un risc ridicat de părăsire a ţării.

În cauză sunt incidente prevederile art. 44 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 302/2004, deoarece Statele Unite ale Americii a formulat cerere expresă de arestare provizorie de urgenţă, în vederea extrădării, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cu referire expresă la art. 3 din Legea nr. 111/2008 prin care România a ratificat Tratatul de extrădare cu Statele Unite ale Americii.

Împotriva încheierii din data de 10 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori- noul C. proc. pen.. - CCJI, în dosarul nr. x/2022, în termen legal, persoana extrădabilă a formulat contestaţie, solicitând înlocuirea măsurii arestării provizorii cu o altă măsură preventivă mai blândă, în speţă, cea a arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar.

Examinând legalitatea şi temeinicia încheierii contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana extrădabilă A., cât şi din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază contestaţia ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prioritar analizei motivelor invocate, Înalta Curte consideră că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 111 din data de 21 mai 2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 (republicată), dispoziţiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române. De asemenea, conform art. 4, rezultă că Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaţionale la care România este parte în situaţiile nereglementate.

Totodată, art. 7 din Legea nr. 302/2004 (republicată), statuează că în situaţia în care prin legea de cooperare judiciară internaţională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităţilor române în domeniile reglementate se îndeplinesc, conform normelor române de drept procesual penal.

Potrivit art. 44 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (republicată),

(1) În caz de urgenţă, la cererea motivată a statului solicitant, persoana urmărită poate fi arestată provizoriu în vederea extrădării, anterior primirii cererii de extrădare.

(7) După identificare, procurorul sesizează de îndată curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării.

(9) Punerea în libertate a persoanei extrădabile nu exclude o nouă arestare provizorie în vederea extrădării şi nici extrădarea, dacă cererea de extrădare este primită ulterior.

Totodată art. 12 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007,prevede că: În caz de urgenţă, statul solicitant poate cere arestarea provizorie a persoanei căutate, în aşteptarea cererii de extrădare şi a documentelor anexate acesteia.

Analizând actele şi lucrările cauzei, Înalta Curte constată că faptele pentru care se solicită extrădarea numitului A. sunt incriminate şi de legea penală română, întrunind, formal, elementele constitutive ale infracţiunii de "spălare de bani" prevăzută de art. 49 din Legea 129/2019, pentru care pedeapsa este închisoare de la 3 la 7 ani si "tăinuire", prev. de art. 270 alin. (1) din C. pen., care prevedea o pedeapsă cu închisoarea de la 1 an la 5 ani, fiind astfel îndeplinită condiţia dublei incriminări prevăzută de art. 2 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii.

Cererea formulată de autorităţile americane întruneşte condiţiile prevăzute de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 111/2008. (a) descrierea persoanei căutate;b) localizarea persoanei căutate, dacă este cunoscută;c) o scurtă expunere a faptelor, incluzând, dacă este posibil, data şi locul săvârşirii infracţiunii; d) o descriere a dispoziţiilor legale încălcate; e) o declaraţie privind existenţa unui mandat sau ordin de arestare ori de detenţie sau o declaraţie a vinovăţiei ori de condamnare a persoanei căutate; f) o declaraţie potrivit căreia cererea de extrădare a persoanei căutate şi documentele în sprijinul cererii de extrădare vor fi transmise în termenul prevăzut în prezentul tratat.

Înalta Curte reaminteşte că, potrivit, art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 (republicată), în această procedură instanţa nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării.

În acord cu instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că se impune luarea măsurii arestării provizorii până la momentul depunerii cererii de extrădare şi a documentelor anexate acesteia.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 (republicată), În cursul soluţionării cererii de extrădare, instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, necesitatea menţinerii arestării provizorii, putând dispune, după caz, menţinerea arestării provizorii sau înlocuirea acesteia cu măsura arestului la domiciliu, controlului judiciar sau pe cauţiune. Măsura arestării provizorii se înlocuieşte cu arestul la domiciliu, controlul judiciar sau pe cauţiune numai în cazuri bine justificate şi numai dacă instanţa apreciază că persoana extrădabilă nu va încerca să se sustragă de la judecarea cererii de extrădare.

În context, măsura arestării provizorii este necesară pentru a împiedica sustragerea persoanei extrădabile de la această procedură, faţă de circumstanţele concrete ale cauzei şi în lipsa unor elemente concrete, în raport, cu care să se aprecieze că o măsură mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului pentru care a fost dispusă.

Înalta Curte constată că persoana extrădabilă A. este acuzată de conspiraţie la comiterea infracţiuni de spălare de bani; conspiraţie la transportul bunurilor furate şi primirea de bunuri furate şi primirea de bunuri furate prin comerţ interstatal şi internaţional.

Opţiunea instanţei pentru luarea măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile A. până la soluţionarea cererii de extrădare în vederea predării către autorităţile din Statele Unite ale Americii, iar nu a unei alte măsuri mai blânde a fost determinată de caracterul urgent şi de necesitatea împiedicării sustragerii persoanei procedurilor judiciare în curs.

Circumstanţele invocate de persoana extrădabilă, prin apărător, în sensul că are un domiciliu unde urmează să execute măsura preventivă în situaţia în care se va dispune, că este o persoană integrată social, este angajat la o societate din Republica Moldova şi este unic întreţinător a trei copii, că este de bună credinţă şi va respecta întocmai măsurile impuse şi că nu există riscul de a se sustrage, nu sunt suficiente garanţii pentru a se dispune o măsură preventivă mai blândă, arestarea provizorie fiind singura în măsură să preîntâmpine sustragerea persoanei extrădabile de la executarea cererii de extrădare.

Referitor la motivul de contestaţie vizând temeiul juridic al arestării în caz de urgenţă, se apreciază că acesta a fost invocat formal, temeiul juridic al arestării fiind de fapt, respectiv art. 12 din Legea nr. 111 din data de 21 mai 2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, care prevede arestarea provizorie în caz de urgenţă.

În ceea ce priveşte cel de al doilea motiv al contestaţiei prin care se solicită punerea în libertate a persoanei solicitate pentru că acesta ar fi făcut obiectul unei proceduri similare pentru aceleaşi fapte în Republica Moldova şi ar exista consecinţe ale principiului ne bis in idem, Înalta Curte reţine că, aceasta este o chestiune care trebuie discutată atunci când se va primi cererea de extrădare în care sunt indicate toate faptele pentru care se solicită extrădarea, putându-se verifica dacă există sau nu consecinţe ale principiului ne bis in idem. Totodată, se constată că hotărârea depusă de către apărare la dosar este o hotărâre ilizibilă şi nu există nicio certitudine cu privire la realitatea celor ce pot fi citate din ea.

Pe de altă parte, potrivit art. 5 din Tratatul încheiat între România şi Statele Unite ale Americii extrădarea nu va fi acordată dacă persoana căutată a fost condamnată sau achitată în statul solicitat pentru infracţiunea pentru care se solicită extrădarea. Prin urmare, prin acest Tratat, România şi-a asumat obligaţia de a acorda extrădări şi corelativ de a le respinge numai în situaţia în care în statul solicitat a fost condamnat pentru aceeaşi faptă. Or, această împrejurare nu este incidentă în cauză întrucât persoana solicitată nu a fost condamnată în statul solicitat, respectiv în România, susţinându-se de către apărare faptul că a fost condamnată în Republica Moldova.

În ceea ce priveşte incidenţa hotărârii CJUE, Înalta Curte reţine că, trebuie depusă mai întâi cererea de extrădare pentru a se verifica dacă este incident sau nu principiul ne bis in idem.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii din data de 10 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori- noul C. proc. pen.. - CCJI, în dosarul nr. x/2022.

Potrivit art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., contestatorul persoană extrădabilă va fi obligat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 79 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de contestatorul A. împotriva încheierii din data de 10 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori - noul C. proc. pen.. - C. civ..J.I.

Obligă contestatorul - persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 79 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 19 mai 2022.