Provisional arrest for European Arrest Warrant execution: necessity of custody for murder despite dual criminality and statute of limitations arguments

Şedinţa publică din data de 19 mai 2022

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 09 mai 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 a fost admisă propunerea procurorului din cadrul Curţii de Apel Braşov şi s-a dispus arestarea provizorie în vederea predării, pe o durată de 15 zile, începând cu data de 09.05.2022 şi până la data de 23.05.2022 inclusiv a persoanei solicitate A..

S-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.

În baza art. 102 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus comunicarea de îndată Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi Direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a deciziei luate.

În baza art. 102 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 s-a fixat termen pentru depunerea mandatului european de arestare în limba română pentru data de 19.05.2022, ora 14:00.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reţinut că, prin referatul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, înregistrat pe rolul instanţei la data de 9.05.2022 sub numărul de dosar x/2022, s-a solicitat, în temeiul art. 102 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 300/2013, luarea măsurii arestării provizorii pe o perioadă de 15 zile în vederea predării a persoanei solicitate A. în procedura punerii în executare mandatului european de arestare emis la data de 28.04.2022 de către autorităţile judiciare din Ungaria, pentru săvârşirea infracţiunilor de "crimă", "vătămare corporală gravă", prevăzute şi pedepsite de secţiunile 166. (1) (2) din C. pen. din Ungaria.

În motivare, s-a arătat că în urma examinării semnalării introduse în sistemul SIS - SIRENE la data de 06.05.2022 de către Biroul Naţional SIRENE din Ungaria, nr. 26. Bny. 510/2022/2, s-a constatat că pe numele persoanei solicitate s-a emis un mandat european de arestare de către Judecătoria Kecskemet cu nr. x din 28.04.2022, pentru comiterea infracţiunilor de "crimă", "vătămare corporală gravă", prevăzute şi pedepsite de secţiunile 166. (1) (2) din C. pen. din Ungaria, constând în aceea că în data de 30.09.1993, persoana solicitată împreună cu B. au ucis victima C. prin multiple lovituri aplicate la nivelul capului, cu scopul de a fura suma de 300.000 HUF. În urma verificărilor efectuate de către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov, persoana solicitată a fost identificată şi prezentată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, în vederea reţinerii şi prezentării în instanţă pentru punerea în executare a mandatului european de arestare.

În continuare, s-a arătat că pedeapsa prevăzută de C. pen. din Ungaria cu privire la aceste fapte este detenţiunea pe viaţă, faptele fiind incriminate şi de legislaţia română prin infracţiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 176 alin. (1) lit. d) din C. pen. (din 1969) cu aplic art. 5 din C. pen., pedepsită cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi

Totodată, s-a arătat că potrivit legii penale mai favorabile, anterioară intrării în vigoare a modificărilor prin Legea 27/2012, prin care răspunderea penală pentru infracţiunile prevăzute la art. 174-176 a devenit imprescriptibilă, s-a reţinut că în luna septembrie 2008 s-ar fi împlinit termenul de prescripţie prev. de art. 122 alin. (1) lit. a) din C. pen. (din 1969) dacă nu a intervenit o cauză de întrerupere a cursului termenului menţionat, precizându-se, totodată, că au fost solicitate date suplimentare autorităţilor maghiare cu privire la faptele ce fac obiectul procerurii. În plus, s-a reţinut că potrivit art. 80 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată, în ceea ce priveşte prescripţia răspunderii penale şi a executării pedepsei, sunt aplicabile numai dispoziţiile din legislaţia statului solicitant, iar autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare când, conform legislaţiei române, răspunderea pentru infracţiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-a prescris, dacă faptele ar fi fost de competenţa autorităţilor române.

În baza art. 100 alin. (6), (7) din Legea nr. 302/2004 au fost efectuate verificări privind existenţa unor alte proceduri penale, în curs, privind persoana solicitată, rezultatul fiind negativ.

S-a arătat că în prezenta lucrare, persoana solicitată a fost audiată de către procuror în prezenţa apărătorului din oficiu şi i s-a adus la cunoştinţă, prin interpretul autorizat, conţinutul semnalării introduse în sistemul SIS - SIRENE, la data de 8.05.2022, de Biroul Sirene National din Ungaria, i-a fost înmânată o copie, în limba engleză şi o copie a mandatului european de arestare, emis de autorităţile judiciare competente din Ungaria, respectiv Judecătoria Kecskemet, în limba maghiară. Totodată, i s-au adus la cunoştinţă, sub semnătură, toate drepturile sale, în procedura în curs.

Persoana solicitată a recunoscut că este persoana care face obiectul semnalării introduse în sistemul SIS - SIRENE, la data de 06.05.2022 de Biroul Sirene Naţional din Ungaria şi nu este de acord să fie predată autorităţilor judiciare din Ungaria.

Prin încheierea pronunţată în dosarul nr. x/2022 din data de 6.05.2022 Curtea de Apel Braşov a dispus admiterea propunerii procurorului din cadrul Curţii de Apel Braşov şi arestarea provizorie în vederea predării, pe o durată de 15 zile, începând cu data de 6.05.2022 până la data de 20.05.2022, a numitului B., persoana împreună cu care A. a comis faptele din anul 1993, ce fac obiectul mandatului european de arestare.

Prin Ordonanţa nr. 3026/II/2022 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov s-a dispus măsura reţinerii faţă de persoana solicitată A., pe o durată de 24 de ore, începând de la data de 8.05.2022, ora 17:50, până la data de 09.05.2022, ora 17:50.

În drept, au fost indicate dispoziţiile art. 102 alin. (4), din Legea nr. 302/2004 republicată.

Analizând sesizarea formulată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, judecătorul a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 102 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, în cazul obţinerii unui rezultat pozitiv cu privire la o persoană pentru care un alt stat membru a transmis o semnalare în vederea arestării (care echivalează cu un mandat european de arestare), aceasta se transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui rază teritorială a fost localizată persoana, care va sesiza curtea de apel competentă pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea predării. Astfel învestit, judecătorul de la curtea de apel poate admite sesizarea parchetului dispunând arestarea provizorie în vederea predării pe o durată de cel mult 15 zile ori o poate respinge, iar, dacă apreciază că în scopul asigurării bunei desfăşurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare este necesară luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate prevăzute de C. proc. pen., procedează la luarea unei astfel de măsuri pe o durată de cel mult 30 de zile.

S-a arătat că în cauză, persoana solicitată A. a fost prezentată Curţii de Apel Braşov în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis pe numele acesteia, împreună cu cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov de arestare provizorie, potrivit art. 102 alin. (4) din Legea nr. 302/2004.

Totodată, s-a arătat că cererea parchetului a fost justificată de semnalarea introdusă la data de 6.05.2022 în Sistemul de Informaţii Schengen de către autorităţile judiciare din Ungaria, care au solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare privind persoana solicitată A. pentru comiterea infracţiunilor de "crimă", "vătămare corporală gravă", prevăzute şi pedepsite de secţiunile 166. (1) (2) din C. pen. din Ungaria, infracţiuni pentru care maximul pedepsei prevăzute de lege este detenţiunea pe viaţă. Totodată, s-a arătat că faptele sunt incriminate şi de legislaţia română, infracţiunea de omor deosebit de grav fiind prevăzută şi pedepsită de art. 176 alin. (1) lit. d) din C. pen. din 1969, iar infracţiunea de omor calificat, fiind prevăzută de art. 189 alin. (1) lit. d) din C. pen. în vigoare.

De asemenea, s-a menţionat că dispoziţiile art. 102 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, prevăd că semnalarea în vederea arestării echivalează cu un mandat european de arestare.

Totodată, s-a arătat că mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate şi se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 (art. 84 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată).

Executarea unui mandat european de arestare de către autorităţile judiciare de executare române este supusă condiţiilor şi procedurii reglementate de dispoziţiile art. 84 şi următoarele din Legea nr. 302/2004. Astfel, până la prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoţit de traducerea în limba română, şi, dacă este cazul, a hotărârii de condamnare date în lipsă, în conformitate cu dispoziţiile art. 102 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, procedura de punere în executare a mandatului european de arestare parcurge o fază prealabilă, menită să împiedice sustragerea persoanei solicitate de la executarea mandatului european de arestare şi să asigure celeritatea punerii în executare a acestuia.

În realizarea acestui scop, în acest stadiu procesual, la cererea procurorului, instanţa a apreciat asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea predării raportat exclusiv la condiţiile legale pentru luarea acesteia, respectiv existenţa unei semnalări în Sistemul de Informaţii Schengen, identitatea dintre persoana solicitată şi persoana cu privire la care se solicită luarea măsurii arestării provizorii, necesitatea măsurii pentru atingerea scopului executării mandatului european de arestare, respectiv arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.

În cauză a fost verificată identitatea dintre persoana solicitată şi persoana cu privire la care se solicită luarea măsurii arestării provizorii, fiind îndeplinită şi condiţia existenţei unei semnalări cu privire la persoana solicitată A., astfel cum s-a arătat mai sus. Faţă de acestea, având în vedere natura şi gravitatea acuzaţiilor aduse de către autorităţile judiciare din Ungaria, judecătorul a constatat că arestarea provizorie este oportună şi necesară.

Pentru a reţine astfel, judecătorul a avut în vedere că luarea măsurii arestării provizorii este de natura procedurii de executare a mandatului european de arestare, al cărei scop îl reprezintă tocmai arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, pentru efectuarea urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, fiind în conformitate cu principiul recunoaşterii şi încrederii reciproce ce guvernează această materie. Deşi, potrivit dispoziţiilor art. 102 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 302/2004, instanţa poate dispune, aşa cum a solicitat apărătorul din oficiu al persoanei solicitate A., o altă măsură preventivă mai blândă prevăzută de C. proc. pen., respectiv arestul la domiciliu sau controlul judiciar, urmând ca în situaţia în care, ulterior, dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, să dispună şi arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, o astfel de măsură poate fi luată doar în cazuri bine justificate şi numai dacă instanţa apreciază că persoana solicitată nu va încerca să se sustragă de la proceduri.

S-a mai arătat că s-a avut în vedere natura infracţiunii şi gravitatea faptei pentru care persoana solicitată este cercetată penal, respectiv crimă şi vătămare corporală gravă, fapte pentru care pedeapsa maximă prevăzută de secţiunile 166 alin. (1) şi (2) lit. b), d) din C. pen. din Ungaria este detenţiunea pe viaţă, Curtea a constatat că luarea faţă de aceasta a unei măsuri provizorii mai blânde sau chiar punerea în liberate este contrară scopului bunei desfăşurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare, existând riscul sustragerii persoanei solicitate de la această procedură.

Totodată, s-a arătat că pentru a se evita o altă căutare a persoanei solicitate, apreciind că riscul sustragerii de la executarea prezentului mandat european de arestare este unul mare, cu atât mai mult cu cât acuzaţia adusă este foarte gravă, fiind, în prezent, imprescriptibilă răspunderea penală pentru această infracţiune conform C. pen. român în vigoare, Curtea a considerat necesară arestarea provizorie a acesteia până la depunerea mandatului european de arestare în limba română, nicio altă măsură preventivă nefiind suficientă pentru a asigura buna desfăşurare a procedurilor privind extrădarea persoanei solicitate către autorităţile din Ungaria.

S-a arătat că măsura arestării provizorii în vederea predării este justificată şi de celeritatea procedurii de executare a mandatului european de arestare, în scopul asigurării bunei desfăşurări a acesteia, prin împiedicarea sustragerii persoanei solicitate, în contextul în care în cauză s-a acordat un termen scurt pentru ca Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov să depună la dosar mandatul european de arestare, însoţit de traducerea în limbă română.

Sub aspectul oportunităţii luării unei alte măsuri preventive mai blânde, Curtea a constatat că nu are relevanţă în prezenta procedură data la care ar fi săvârşit infracţiunea pentru care s-a emis mandatul european de arestare. Eventuala incidenţă a unui caz de refuz al executării mandatului european de arestare din perspectiva prescripţiei răspunderii penale potrivit legislaţiei române urmează a fi analizată după obţinerea informaţiilor relevante cu privire la incidenţa unui eventual caz de întrerupere sau suspendare a prescripţiei răspunderii penale, fiind, totodată, relevant în cauză că prescripţia răspunderii penale, în raport, cu legislaţia naţională este un caz facultativ de refuz de predare, potrivit dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 302/2004.

Cât priveşte celelalte apărări ale persoanei solicitate, respectiv faptul nu are cine se îngriji de gospodărie sau de animale, Curtea a apreciat că interesul personal al persoanei solicitate nu prevalează, în această situaţie, în faţa interesului general ca acesta să fie adus în faţa autorităţilor maghiare pentru a fi cercetat pentru infracţiunile reţinute în sarcina sa.

Prin urmare, s-a arătat că măsura arestării provizorii, dispusă în vederea asigurării prezentării persoanei solicitate în faţa autorităţilor din Ungaria, corespunde tuturor exigenţelor impuse de dispoziţiile legale, fiind singura aptă a asigura atingerea scopului derulării în bune condiţii a procedurii speciale reglementată de Legea nr. 302/2004.

Împotriva încheierii din 09 mai 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, a formulat contestaţie persoana solicitată A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 12.05.2022, sub nr. x/2022.

Examinând contestaţia formulată, în baza motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reţine că, la data de 9.05.2022, prima instanţă a fost sesizată cu privire la punerea în executare a mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare din Ungaria, pentru săvârşirea infracţiunilor de "crimă", "vătămare corporală gravă", prevăzute şi pedepsite de secţiunile 166. (1) (2) din C. pen. din Ungaria.

Astfel, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov a înaintat solicitarea autorităţilor judiciare din Ungaria, transmisă prin intermediul semnalării introduse în Sistemul Informatic Schengen la data de 6.05.2022, persoana solicitată fiind reţinută pe o durată de 24 de ore, începând de la data de 8.05.2022, ora 17:50, până la data de 09.05.2022, ora 17:50.

Înalta Curte reţine că prin semnalarea introdusă în Sistemul de Informaţii Schengen, autorităţile judiciare din Ungaria au solicitat punerea în executare a mandatui european de arestare emis de către Judecătoria Kecskemet cu nr. x din 28.04.2022, pe numele cetăţeanului român A..

Potrivit dispoziţiilor art. 82 şi art. 102 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, semnalarea introdusă în Sistemul de Informaţii Schengen cu privire la o persoană căutată pentru a fi arestată echivalează cu un mandat european de arestare în toate cazurile în care se aplică Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre.

Înalta Curte notează că art. 102 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, reglementează procedura şi condiţiile reţinerii şi arestării în baza semnalării introduse în Sistemul de Informaţii Schengen şi prevede următoarele:

"(1) În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv cu privire la o persoană pentru care un alt stat membru a introdus o semnalare în vederea arestării, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române solicită statului membru semnalant să confirme, în regim de urgenţă, valabilitatea deciziei în baza căreia a fost introdusă respectiva semnalare.

(2) Semnalarea în vederea arestării se transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui rază teritorială a fost localizată persoana. Dispoziţiile art. 100, art. 101 şi art. 106 se aplică în mod corespunzător, dacă nu contravin prezentului articol.

(3) Semnalarea în vederea arestării echivalează cu un mandat european de arestare.

(4) Procurorul din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie a fost prinsă persoana solicitată sesizează curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea predării.

(5) Judecătorul sesizat potrivit alin. (4):

a) admite, prin încheiere motivată, propunerea procurorului şi dispune arestarea provizorie în vederea predării, pe o durată de cel mult 15 zile; sau

b) respinge, prin încheiere motivată, propunerea procurorului şi, dacă este cazul, dispune punerea în libertate a persoanei reţinute. În scopul asigurării bunei desfăşurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare sau al împiedicării sustragerii persoanei solicitate de la procedura de executare a mandatului european de arestare, instanţa dispune, prin încheiere motivată, aplicarea, pe o durată de cel mult 30 de zile, a uneia din măsurile preventive neprivative de libertate prevăzute de C. proc. pen.

(6) Judecătorul comunică de îndată Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei decizia luată potrivit alin. (5).

(7) În vederea continuării procedurii potrivit art. 104, judecătorul amână judecarea cauzei şi fixează un termen de 15 zile pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoţit de traducerea în limba română, şi, dacă este cazul, a hotărârii de condamnare date în lipsă. Dacă, la expirarea termenului de 15 zile, procurorul nu a prezentat mandatul european de arestare, judecătorul dispune revocarea, după caz, a măsurii arestării provizorii în vederea predării şi punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate sau a măsurii dispuse potrivit alin. (5) lit. b).

(8) Mandatul european de arestare se transmite de către statul membru semnalant în termen de cel mult 10 zile de la data pronunţării încheierii prevăzute la alin. (5).

(9) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică atunci când semnalarea în vederea arestării este însoţită de un mandat european de arestare. În acest caz sunt aplicabile dispoziţiile art. 100.

(10) În cazul semnalărilor privind persoanele căutate pentru a fi arestate în vederea extrădării sunt aplicabile dispoziţiile art. 45."

Ca atare, se constată că prima instanţă a fost sesizată cu respectarea regulilor de competenţă şi a dispus în conformitate cu dispoziţiile legale arestarea provizorie în vederea predării persoanei solicitate A., constatând că există o sesizare în Sistemul de Informaţii Schengen şi că aceasta nu a avut obiecţiuni cu privire la identitatea sa.

În continuare, Înalta Curte consideră că, în condiţiile existenţei unei semnalări cu privire la persoana solicitată A. şi în raport cu natura şi gravitatea acuzaţiilor, respectiv infracţiuni de "crimă", "vătămare corporală gravă", prevăzute şi pedepsite de secţiunile 166. (1) (2) din C. pen. din Ungaria, infracţiuni pentru care maximul pedepsei prevăzute de lege este detenţiunea pe viaţă, arestarea provizorie este oportună şi necesară.

În egală măsură, Înalta Curte notează şi că faptele sunt incriminate şi de legislaţia română, infracţiunea de omor deosebit de grav fiind prevăzută şi pedepsită de art. 176 alin. (1) lit. d) din C. pen. din 1969, iar infracţiunea de omor calificat, fiind prevăzută de art. 189 alin. (1) lit. d) din C. pen. în vigoare,astfel că şi sub acest aspect instanţa de control judiciar constată că arestarea provizorie este oportună şi necesară.

Aşadar, se constată că, în mod corect s-a dispus luarea măsurii arestării provizorii, atât în scopul asigurării executării mandatului european de arestare, emis de autorităţile judiciare din Ungaria, cât şi pentru a se preveni un eventual risc al sustragerii persoanei solicitate de la procedurile judiciare care o vizează.

Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că încheierea atacată respectă exigenţele de legalitate şi temeinicie, măsura preventivă prevăzută de art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 fiind singura aptă, în contextul particular al cauzei, să asigure desfăşurarea în bune condiţii a procedurii punerii în executare a mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A., de către autorităţile judiciare din Ungaria.

Înalta Curte consideră că în cauză, nu există garanţii suficiente pentru a lua faţă de persoana solicitată una din măsurile preventive prevăzute de art. 202 alin. (4) lit. d) din C. proc. pen. (control judiciar), faţă de caracterul urgent al procedurii judiciare şi asigurarea procedurii în faţa instanţei.

Motivat de aceste împrejurări, instanţa de control judiciar reţine că circumstanţele personale ale contestatoarei nu sunt apte a justifica, doar prin ele însele, lăsarea în libertate a persoanei solicitate, în contextul particular al cauzei, aceasta din urmă nefiind în măsură a asigura finalitatea urmărită prin dispunerea măsurii preventive prevăzute de art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, respectiv buna desfăşurare a procedurii.

Astfel, măsura arestării provizorii dispusă în vederea asigurării predării persoanei solicitate autorităţilor judiciare din Ungaria, corespunde tuturor exigenţelor impuse de dispoziţiile legale (există o semnalare SIS cu privire la aceasta, este urmărită internaţional pentru săvârşirea de fapte prevăzute şi de legea română, nu există neclarităţi cu privire la identitatea acesteia), la care se adaugă gravitatea infracţiunii cercetate şi imputate persoanei solicitate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind ca temeinică şi legală încheierea penală atacată, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. cu referire la art. 110 din Legea nr. 302/2004, va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva încheierii din 9 mai 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2022.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare persoană solicitată, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

Onorariul interpretului de limba maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de contestatoarea A. împotriva încheierii din data de 09 mai 2022 a Curţii de Apel Braşov, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatoare la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă maghiară se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 19 mai 2022.