Proportionality of prolonged asset seizure in corruption cases and substitution of shares with cash guarantee

Şedinţa publică din data de 12 aprilie 2022

Asupra cauzei de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 23 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2015, în baza art. 2502 C. proc. pen.., procedând la verificarea subzistenţei temeiurilor care au determinat luarea şi menţinerea măsurilor asigurătorii, au fost menţinute măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele nr. 606/P/2014 din datele de 06.11.2014, 10.11.2014 şi 14.11.2014 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie faţă de apelanţii-inculpaţi A., B., C., D. şi E. respectiv faţă de apelanta-parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A., urmând a fi verificate periodic, dar nu mai târziu de 1 an, respectiv până la 22.03.2023 inclusiv.

Totodată, au fost respinse ca nefondate cererile de ridicare/restrângere a măsurilor asigurătorii formulate de apelanţii-inculpaţi şi apelanta - parte responsabilă civilmente.

Pentru a dispune astfel, analizând temeinicia măsurilor asigurătorii, potrivit art. 2502 C. proc. pen., Curtea de Apel Bucureşti a constatat că subzistă toate temeiurile avute în vedere la luarea acestor măsuri.

În esenţă, s-a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 18.03.2015 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, înregistrat pe rolul primei instanţe la data de 19.03.2015, au fost trimişi în judecată, printre alţii, inculpaţii:

- A., pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prev. şi ped. de art. 289 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 şi 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen. şi abuz în serviciul cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 390 C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (două acte materiale) cu aplic art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.,

- C. - cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită prev. şi ped. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplic art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 C. pen., spălare de bani prev. şi ped. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 şi complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată prev. şi ped. de art. 48 C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplic art. 38 alin. (1) C. pen.,

- E. - cercetat pentru săvârşirea infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată, prev. şi ped. de art. 48 C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi a art. 5 C. pen. (două acte materiale),

- D. - cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată, prev. şi ped. de art. 48 C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. şi a art. 5 C. pen. (două acte materiale) şi

- B. - cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la infracţiunea de luare de mită, prev. şi ped. de art. 48 C. pen. rap la art. 289 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 şi 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 5 C. pen. şi spălare de bani prev. şi ped. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Cu privire la măsurile asigurătorii s-a reţinut că în cursul urmăririi penale, s-au dispus următoarele:

Prin ordonanţa nr. 606/P/2014 din data de 06.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON, prejudiciu şi 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpatului A..

Au fost identificate următoarele bunuri mobile şi imobile:

- teren în suprafaţă de 308 mp situat în mun. Piteşti, str. x, jud. Argeş identificat conform contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 15.10.1998, încheiat între F. şi G. (vânzători) şi A. şi H. (cumpărători);

- teren în suprafaţă de 934,50 mp situat în mun. Piteşti, str. x, jud. Argeş, identificat conform contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/07.04.1999 încheiat între I., J. şi K. (vânzători) şi A. (cumpărător);

- teren în suprafaţă de 746 mp situat în mun. Piteşti, str. x, jud. Argeş, identificat conform contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 31.07.1998, încheiat între L. şi M. (vânzători) şi A. şi H. (cumpărători);

- teren în suprafaţă de 100 mp situat în mun. Piteşti, str. x, jud. Argeş, identificat conform contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 15.10.1998, încheiat între E. şi E. (vânzători) şi A. şi H. (cumpărători);

- imobil identificat conform autorizaţiei de construire nr. x din 01.11.2001 emisă de Primăria Piteşti privind executarea lucrărilor de construcţie pentru locuinţă S+P+1E+M;

- apartamentul nr. x situat în mun. Piteşti, str. x, jud. Argeş, identificat conform contract de vânzare-cumpărare nr. x din 15.11.1990 încheiat între IJGCL OCVL Piteşti şi A. şi H.,;

- garaj situat în Piteşti, str. x, punct alimentar, boxa nr. 1, jud. Argeş, identificat conform contract de vânzare-cumpărare nr. x din 01.07.1991 încheiat între N. (vânzător) şi A. şi H. (cumpărător);

- autovehicul marca x cu numărul de identificare x identificat conform duplicat carte de identitate seria x;

Prin ordonanţa nr. 606/P/2014 din data de 06.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei de 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei, asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpatei B..

S-a aplicat sechestrul asigurătoriu asupra apartamentului nr. x (denumit şi K21) situat în Bucureşti, str. x, bloc tronson K, sector 6 compus din 3 camere şi dependinţe cu o suprafaţă totală de 102,97 mp şi suprafaţă utilă de 82,67 mp identificat cu nr. cadastral nr. x înscris în CF nr. x, garajul nr. 1(GA1) denumit şi lotul nr. x situat la parterul blocului Tronson A din Bucureşti, str. x, cu suprafaţă construită de 23,45 mp şi suprafaţă utilă de 19,43 mp şi locul de parcare nr. x din Bucureşti.

Prin ordonanţa nr. 606/P/2014 din data de 06.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON, prejudiciu şi 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpatului C..

Au fost identificate următoarele bunuri mobile şi imobile:

- un număr de 53.935 părţi sociale în valoare de 539.350 RON reprezentând 70% din capitalul social al S.C. O. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- un număr de 9 acţiuni în valoare de 900 RON reprezentând 1% din capitalul social al S.C. P. S.A înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- un număr de 5.160 acţiuni în valoare de 701.760 RON reprezentând 94.47% din capitalul social al S.C. P. înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI nr. x;

- un număr de 20 părţi sociale în valoare de 200 RON reprezentând 50% din capitalul social al S.C. Q. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x având CUI x;

- un număr de 524 acţiuni în valoare de 262.000 RON reprezentând 9,44% din capitalul social al S.C. R. S.A. înregistrată la ONRC cu nr. x, având CUI x;

- un număr de 113.004 părţi sociale în valoare de 1.130,040 RON reprezentând 50% din capitalul social al S.C. S. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x având CUI x;

- un număr de 45 părţi sociale în valoare de 4.500 RON reprezentând 45% din capitalul social al S.C. T. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x având CUI nr. x;

- un număr de 380.990 acţiuni în valoare de 3.809.900 RON reprezentând 50% din capitalul social al S.C. U. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- imobil situat în Piteşti, str. x, V., tarla x, judeţ Argeş compus din teren în suprafaţă de 2.076 mp (cu nr. cadastral x, înscris în CF x a municipiului Piteşti) şi construcţii (cu nr. cadastral x - CI şi x - C2 înscrise în CF x a municipiului Piteşti), ipotecat la W. şi evaluat de această instituţie de credit la circa 7.300.000 RON în prima jumătate a anului 2014;

- cota de 3/4 din terenul în suprafaţă de 1.217 mp situat în Piteşti, str. x, având nr. cadastral x, înregistrat în CF nr. x a municipiului Piteşti, achiziţionat la valoarea de circa 600.000 euro, astfel încât cota sa poate fi evaluată la circa 450.000 euro;

- cota de 1/4 din terenul în suprafaţă de 2.018 mp - din acte (suprafaţă măsurată de 2.070 mp) situat în Sinaia, str. x 1400, nr. 42, judeţ Prahova, cu nr. cadastral x, înscris în CF x a oraşului Sinaia, achiziţionat în întregime la valoarea de cca 700.000 euro astfel încât cota sa de se ridică la valoarea de circa 170.000 euro.

- apartamentul nr. x situat în Bucureşti, str. x, etaj 5 compus din 5 camere şi dependinţe cu o suprafaţă totală de 449,24 mp înregistrat în cartea funciară nr. x a municipiului Bucureşti, asupra suprafeţei indivize de 65,62 mp din părţile şi dependinţele comune ale imobilului şi asupra cotei de teren de 82,05 mp, valoarea sa de achiziţie fiind de 1.250.000 euro la momentul anului 2010.

- apartamentul nr. x situat în Bucureşti, str. x A, etaj 6 sector 1, compus din 2 camere, baie, dressing şi două terase cu o suprafaţă totală de 249,02 mp înregistrat în cartea funciară nr. x a municipiului Bucureşti, sectorul 1 şi asupra suprafeţei indivize de 28,05 mp din părţile şi dependinţele comune ale imobilului şi asupra cotei de teren de 35,07 mp, valoarea sa de achiziţie fiind de 400.000 euro la momentul anului 2010.

Prin ordonanţa nr. 606/P/2014 din data de 10.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON prejudiciu şi 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei), pentru sumele de 44.175 euro şi 27.801 RON, ridicate cu prilejul percheziţiei domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului C. şi care îi aparţin acestuia.

Prin ordonanţa nr. 606/P/2014 din data de 14.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON prejudiciu şi 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra a 40 autobuze marca x, aparţinând părţii responsabile civilmente S.C. CNCD S.A..

De asemenea, prin aceeaşi ordonanţă s-a instituit măsura asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON, prejudiciu şi 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra unui număr de 474.783 acţiuni în valoare de 747.783 RON, reprezentând 98,9132% din capitalul social al S.C. CNCD S.A. Piteşti, deţinute de inculpatul D..

Tot prin aceeaşi ordonanţă s-a instituit măsura asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON, prejudiciu şi 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra următoarelor bunuri mobile deţinute de inculpatul E.:

- un număr de 113.918 acţiuni în valoare de 113.918 RON, reprezentând 2,0213% din capitalul social al S.C. X. S.A. BUCUREŞTI;

- un număr de 10 părţi sociale în valoare de 200 RON reprezentând 0.011% din capitalul social al S.C. Y. S.R.L. Piteşti înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- număr de 73 părţi sociale în valoare de 730 RON reprezentând 73% din capitalul social al S.C. Z. S.R.L. Piteşti, înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- un număr de 68 părţi sociale în valoare de 680 RON reprezentând 68% din capitalul social al S.C. AA.. S.R.L. Piteşti înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- un număr de 50.000 părţi sociale în valoare de 500.000 RON reprezentând 100% din capitalul social al S.C. BB. S.R.L. Piteşti înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- un număr de 18 părţi sociale în valoare de 180 RON reprezentând 90% din capitalul social al S.C. CC. S.R.L. Piteşti înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- un număr de 18 părţi sociale în valoare de 180 RON reprezentând 90% din capitalul social al S.C. DD. S.R.L. Piteşti înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- un număr de 18 părţi sociale în valoare de 180 RON reprezentând 90% din capitalul social al S.C. EE. S.R.L. Piteşti înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x.

S-a mai reţinut că în cursul judecăţii în primă instanţă, prin încheierea de şedinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală la data de 21.02.2019 în dosarul nr. x/2015, definitivă prin decizia penală nr. 112/C din data de 27.03.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, s-a ridicat sechestrul asigurător asupra celor 50 de părţi sociale în valoare de 1.000 de RON reprezentând 50% din capitalul social al S.C. FF. S.R.L., cu obligaţia consemnării la dispoziţia organelor de urmărire penală a sumei de 1.000 de RON. Inculpatul C. a consemnat la dispoziţia Curţii de Apel Bucureşti suma de 1.000 de RON conform recipisei de consemnare nr. x din data de 28.03.2019 .

Totodată, s-a reţinut că prin sentinţa instanţei de fond, nr. 143/12.02.2022 a Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, în baza art. 397 C. proc. pen.., prima instanţă a menţinut măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. - D.N.A. cu nr. x din 06.11.2014 (inculpatul A. şi C., în cazul acestui din urmă inculpat astfel cum a fost restrânse prin decizia penală nr. 112/C din data de 27.03.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală), nr. 606/P/2014 din data de 10.11.2014 (inculpatul C.) şi nr. 606/P/2014 din data de 14.11.2014 (parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A. Piteşti, inculpatul D. şi inculpatul E.).

În baza art. 289 alin. (3) C. proc. pen.., s-a dispus confiscarea specială de la inculpata B. a apartamentului nr. x (denumit şi K21) situat în Bucureşti, str. x, bloc tronson K, sector 6 compus din 3 camere şi dependinţe cu o suprafaţă totală de 102,97 mp şi suprafaţă utilă de 82,67 mp identificat cu nr. cadastral nr. x înscris în CF nr. x, garajul nr. 1 (GA1) denumit şi lotul nr. x situat la parterul blocului Tronson A din Bucureşti, str. x, cu suprafaţă construită de 23,45 mp şi suprafaţă utilă de 19,43 mp şi locul de parcare nr. P135 din Bucureşti, str. x, primit de către inculpatul A. cu titlu de mită.

Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că de la momentul ultimei verificări a subzistenţei temeiurilor care au stat la baza luării şi menţinerii măsurilor asigurătorii în apel (30.03.2021) nu s-a împlinit termenul substanţial de 1 an, astfel că acestea sunt în fiinţă la acest moment procesual.

În privinţa temeiurilor la care se referă art. 2502 C. proc. pen.., Curtea a reţinut că potrivit art. 249 alin. (1) C. proc. pen.., procurorul în cursul urmăririi penale poate lua măsuri asigurătorii prin ordonanţă pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale, ori care pot servi la repararea pagubei produse prin infracţiune.

A precizat instanţa că în cuprinsul tuturor ordonanţelor din 06.11.2014, 10.11.2014 şi 14.11.2014, procurorul a menţionat aceste două scopuri.

Totodată, s-a menţionat că în cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 78/2000, conform căruia, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune dintre cele prevăzute în prezentul capitol (Cap. 3), luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

În capitolul III se regăseşte şi infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., dar şi infracţiunea prev. de art. 289 alin. (1) raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000.

Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale se pot lua asupra bunurilor inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate (art. 249 alin. (4) C. proc. pen..).

În cazul bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale luarea de către procuror a măsurilor asigurătorii pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri este obligatorie (art. 249 alin. (4)1 C. proc. pen..).

Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune se pot lua asupra bunurilor inculpatului şi ale părţii responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora (art. 249 alin. (5) C. proc. pen..).

Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că măsurile asigurătorii dispuse în cazul inculpatului A., C., D. şi E., respectiv parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A. Piteşti, au în vedere repararea pagubei produse prin presupusa săvârşirea a infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. (autorat/complicitate).

În esenţă, s-a constatat că în afara factorului timp, la care s-au referit şi inculpaţii, de la ultima verificare a măsurilor asigurătorii în apel nu au intervenit elemente semnificative de noutate care să conducă la concluzia că acestea nu ar mai fi legale sau că nu s-ar mai justifica la acest moment procesual.

S-a precizat că standardul probatoriu minim pentru luarea şi menţinerea acestora (derivat din împrejurarea că în cauză trebuie să existe suspect sau inculpat) nu se contestă în cauză, dar s-au făcut aprecieri asupra existenţei prejudiciului sau patrimoniul în care s-ar fi produs (invocându-se contradicţia dintre teza parchetului expusă în rechizitoriu şi cea din motivele de apel) - patrimoniul Consiliului local al mun. Piteşti, acţionar la S.C. GG. S.A., sau patrimoniul S.C. GG. S.A.. Acestea sunt însă apărări ce ţin de fondul apelurilor, excedând analizei de faţă, ceea ce este important de subliniat fiind faptul că valoarea probabilă a pagubei în urma săvârşirii presupusei infracţiuni de abuz în serviciu, determinată pe baza unei expertize de specialitate efectuată în cursul cercetării judecătoreşti în fond, este de 23.013.099,65 RON.

Instanţa a mai reţinut că recuperarea prejudiciilor în cazul infracţiunilor de serviciu sau confiscarea sumelor care au făcut obiectul infracţiunilor de corupţie reprezintă deziderate poate la fel de importante ca cel privind tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de comiterea acestora. Astfel de fapte reprezintă o ameninţare pentru stabilitatea şi siguranţa societăţilor, subminând instituţiile şi valorile democratice, valorile etice şi justiţia şi compromiţând dezvoltarea durabilă şi statul de drept. Tocmai pentru a sublinia importanţa acestui scop al procesului penal, legiuitorul a instituit obligativitatea luării acestor măsuri în cazul în care există suspiciunea comiterii unor astfel de infracţiuni, fără ca aceasta să însemne o încălcare a prezumţiei de nevinovăţie de care beneficiază inculpaţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

S-a arătat că desigur, după cum au susţinut şi inculpaţii, obligativitatea luării măsurilor asigurătorii nu împiedică judecătorul să analizeze dacă ingerinţa în dreptul de proprietate al inculpaţilor/părţii responsabile civilmente este necesară şi, mai ales, proporţională în raport cu scopul urmărit prin luarea acestora.

Astfel, a susţinut prima instanţă că dacă necesitatea nu poate fi negată ţinând seama de argumentele arătate anterior, în ceea ce priveşte proporţionalitatea inculpaţii au invocat faptul că măsurile asigurătorii au fost dispuse în urmă 7 ani şi 4 luni, iar menţinerea acestora sine die ar conduce inclusiv la încălcarea prezumţiei de nevinovăţie. S-a precizat că fără îndoială, o astfel de perioadă justifică o analiză atentă din partea judecătorilor, însă instanţa a remarcat următoarele: în primul rând, prejudiciul probabil este unul deosebit, de 23.013.099,65 RON, adică aproape 4.650.000 euro, aspect care în sine generează un risc potenţial de înstrăinare/sustragere de la urmărire a bunurilor care ar putea servi la repararea pagubei; pe de altă parte, cauza este una de o complexitate sporită, iar analiza activităţilor desfăşurate de organele judiciare începând cu momentul aducerii la cunoştinţă a învinuirilor, continuând cu faza de judecată în primă instanţă şi mai apoi în apel, relevă ritmicitatea acestora, nefiind lipsită de importanţă nici conduita procesuală a unora dintre inculpaţi care, uneori, a provocat amânarea cauzei din motive imputabile acestora - a se vedea termenele de judecată din 23.09.2021, 21.10.2021, 09.11.2021, 11.01.2022 (apel); în al treilea rând, ţinând seama de probatoriul încuviinţat în apel, se întrevede soluţionarea definitivă a cauzei în perioada următoare, chiar şi în condiţiile în care unul dintre membri completului învestit nu mai funcţionează în cadrul instanţei.

S-a precizat că menţinerea măsurii asigurătorii, chiar şi după o perioadă îndelungată de timp, nu poate fi interpretată ca o încălcare a prezumţiei de nevinovăţie de care beneficiază inculpaţii, instanţa apreciind că nu pot fi primite în consecinţă, criticile inculpaţilor şi ale părţii responsabile civilmente.

S-a mai reţinut că în subsidiar, inculpaţii C. şi E. au solicitat restrângerea măsurilor asigurătorii, primul invocând că doar valoarea celor 5.160 acţiuni deţinute la S.C. P. depăşeşte cu mult valoarea probabilă a prejudiciului, având în vedere majorarea valorii nominale a acţiunilor existente de la 136 RON la 8.700 RON (94.47% din capitalul social al S.C. P.), astfel că se impune ridicarea măsurii asigurătorii de pe celelalte bunuri mobile şi imobile (solicitare formulată în scris încă din 15.09.2021, însoţită de înscrisuri justificative - dosar instanţă), iar cel de-al doilea inculpat a invocat necesitatea înstrăinării celor 113.918 acţiuni în valoare de 113.918 RON, reprezentând 2,0213% din capitalul social al S.C. X. S.A. Bucureşti.

În legătură cu solicitarea inculpatului C., Curtea de Apel Bucureţti a reţinut că prin hotărârea nr. 16 a Adunării generale extraordinare a acţionarilor s-a majorat capitalul social subscris şi vărsat în numerar în valoare de 742.832 RON, divizat în 5.462 acţiuni nominative, prin conversia rezervelor în valoare totală de 46.776.568 RON, rezultând mărirea valorii unei acţiuni de la 136 la 8.700 RON. Prin urmare, aportul la capital al inculpatului C. a ajuns la suma de 44.892.000 RON, echivalentul a 5.160 acţiuni nominative.

Din înscrisurile depuse în susţinerea cererii rezultă că S.C. P. a avut rezultate financiare bune, având pe anul 2020 un profit net de 993.992 RON. Cu toate acestea, din punctul de vedere al instanţei, apărarea face o confuzie între valoarea nominală a unei acţiuni şi valoarea de piaţă a unei acţiuni, confuzie făcută şi de parchet de altfel la momentul dispunerii măsurii asigurătorii. Astfel, în concret, capitalul social a fost majorat prin încorporarea rezervelor, ceea ce a condus la majorarea valorii nominale a unei acţiuni (art. 210 din Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale). S-a menţionat că la fel cum capitalul social poate fi majorat, la fel de bine poate fi şi redus, inclusiv prin reducerea valorii nominale a acţiunilor (art. 207 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale). Evident, cum inculpatul deţine 94.47% din capitalul social, poate adopta/influenţa inclusiv o astfel de decizie în cazul adunării acţionarilor, însă nu acesta este argumentul esenţial în raţionamentul Curţii.

Potrivit art. 108 din Legea nr. 31/1990, acţionarii care oferă spre vânzare acţiunile lor prin ofertă publică vor proceda conform legislaţiei pieţei de capital. Dispoziţii în materie executării silite mobiliare se regăsesc şi în C. proc. civ. - vânzarea acţiunilor la societăţile închise şi a părţilor sociale se face în mod amiabil, potrivit art. 754, iar în lipsă, de către executor, prin licitaţie publică, dacă legea nu prevede un sistem special privind circulaţia acestora - art. 757 alin. (3) C. proc. civ.

Or, instanţa a constatat că legea prevede un sistem special privind circulaţia acţiunilor, detaliat în Regulamentul nr. 5/2018 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, adoptat de Autoritatea de Supraveghere Financiară în aplicarea Legii nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă. Procedura implică o multitudine de paşi, fiind stabilite inclusiv criteriile de determinare a preţului unei acţiuni, putându-se recurge inclusiv la un evaluator autorizat.

Totodată, instanţa a remarcat în acelaşi timp că S.C. P. nu este listată la bursa de valori mobiliare, astfel încât preţul unei acţiuni să fie format ca urmare a concursului dintre cerere şi ofertă, impunându-se concluzia că la acest moment valoarea nominală a unei acţiuni nu este echivalentă cu preţul care s-ar obţine în urma vânzării acţiunii. În plus, nu este de neglijat nici dificultatea vânzării la licitaţie publică a acţiunilor, având în vedere procedura amintită, ceea ce duce la concluzia că posibilitatea acoperirii eventualului prejudiciu doar din eventuala executare silită a acţiunilor inculpatului la S.C. P. este puţin probabilă.

De aceea, instanţa a considerat că apărările inculpatului nu pot fi primite, necesitatea acoperirii prejudiciului probabil impunând la acest moment menţinerea măsurilor asigurătorii instituie asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile. La fel cum a procedat şi anterior, inculpatul poate pune la dispoziţia instanţei contravaloarea acţiunilor/părţilor sociale deţinute la societăţile comerciale sau chiar diferenţa dintre valoarea probabilă a prejudiciului şi valoarea totală a imobilelor asupra căruia s-a instituit măsura sechestrului asigurător (valoarea cu o stabilitate mult mai mare, independentă de trecerea timpului sau de volatilitatea pieţei financiare), putând ulterior să solicite ridicarea măsurilor asigurătorii.

În legătură cu cererea subsidiară a coinculpatului E., Curtea de Apel Bucureşti a considerat că în măsura în care doreşte ridicarea măsurii asigurătorii instituite pe cele 113.918 acţiuni poate consemna contravaloarea acestora în cuantum de 113.918 RON (evaluarea parchetului) şi ulterior să solicite ridicarea măsurii. S-a menţionat că în opinia prezentului complet aceasta este ordinea firească în care s-ar putea ajunge la o soluţie în sensul celor solicitate, iar nu aceea în care instanţa s-ar pronunţa asupra ridicării măsurii cu instituirea obligaţiei în sarcina inculpatului de a consemna contravaloarea acţiunilor, aceasta deoarece s-ar ajunge la punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti sub condiţie, fără existenţa unei căi coercitive de realizarea a acesteia.

În consecinţă, prima instanţă, procedând la verificarea subzistenţei temeiurilor care au determinat luarea şi menţinerea măsurilor asigurătorii, în baza art. 2502 C. proc. pen.., a menţinut măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele nr. 606/P/2014 din datele de 06.11.2014, 10.11.2014 şi 14.11.2014 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie faţă de apelanţii-inculpaţi A., B., C., D. şi E. respectiv faţă de apelanta-parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A. şi a respins ca nefondate cererile de ridicare/restrângere a măsurilor asigurătorii formulate de apelanţii-inculpaţi şi apelanta - parte responsabilă civilmente.

Împotriva încheierii din data de 23 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în termen legal, inculpaţii E., C., D. şi părţile responsabile civilmente S.C. CNCD S.A. şi S.C. HH. S.A. au formulat contestaţii.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 08.02.2022, fiind stabilit termen pentru soluţionarea contestaţiilor la data de 12.04.2022.

Pentru termenul fixat în cauză, apărătorii aleşi ai inculpaţilor E. şi C. au depus la dosar motivele contestaţiei.

Prin motivele de contestaţie formulate de inculpatul E., s-a criticat încheierea atacată pentru nelegalitate şi netemeinicie în ceea ce priveşte soluţia instanţei de menţinere a măsurilor asigurătorii.

Sub aspectul nelegalităţii încheierii contestate, apărarea contestatorului inculpat E. a arătat, în esenţă, că iniţial această măsură a fost luată prin raportare la partea civilă Consiliul local al municipiului Piteşti, însă prin motivele de apel Direcţia Naţională Anticorupţie a susţinut că partea civilă este societatea GG. S.A., astfel că, în opinia apărării, această modificare a acuzaţiei de către titularul acţiunii penale, prin indicarea altei părţi pretins prejudiciate prin acţiunea inculpatului E. (între alţii) are înrâurire şi asupra legalităţii măsurii asigurătorii, nefiind doar o chestiune de fond aşa cum se arată în încheierea contestată, ci rezultă că măsura asigurătorie a fost luată nelegal, iar judecata în fond s-a desfăşurat prin stabilirea unui cadru procesual greşit.

În ceea ce priveşte netemeinicia încheierii contestate, apărarea inculpatului a criticat soluţia de menţinere a măsurii asigurătorii din perspectiva duratei măsurii şi proporţionalităţii dintre scopul urmărit prin instituirea ei şi restrângerea dreptului de proprietate al persoanei acuzate.

Referitor la durata nerezonabilă a măsurii s-a arătat că nu se mai justifică menţinerea măsurii asigurătorii asupra bunurilor inculpatului E., având în vedere durata acestei măsuri luată în anul 2014, cu mult peste rezonabilitatea la care face trimitere jurisprudenţa internă, în acord cu cea europeană. Sub acest aspect, faţă de referirile din cuprinsul încheierii contestate, apărarea inculpatului a menţionat că nu li se poate imputa inculpaţilor durata mare a desfăşurării procesului şi, implicit, a celei de la care s-a luat măsura asiguratorie.

De asemenea, s-a invocat şi lipsa proporţionalităţii acestei măsuri cu scopul urmărit, astfel încât să nu fie afectat dreptul la proprietate al persoanei în cauză.

În cuprinsul motivelor de contestaţie, în susţinerea criticilor formulate, apărarea inculpatului a făcut o prezentare succintă a situaţiei de fapt, făcând referiri la acuzaţiile aduse în sarcina inculpatului E. şi critici aduse hotărârii instanţei de fond, solicitându-se pentru toate argumentele prezentate în scris, ridicarea măsurii asigurătorii instituită asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului E..

Totodată, s-a criticat încheierea atacată pentru nelegalitate şi netemeinicie sub aspectul respingerii ca nefondată a cererii de restrângere a măsurilor asigurătorii, arătând că la termenul din 22.03.2022 s-a solicitat revocarea doar a măsurii asigurătorii instituite pe cele 113.918 acţiuni deţinute de inculpatul E. la S.C. X. S.A. Bucureşti şi înlocuirea cu măsura popririi pentru suma de 113.918 RON.

Sub acest aspect, apărarea inculpatului a arătat că la data de 06.04.2022, contestatarul-inculpat E. a consemnat suma de 113918 RON la W., motiv pentru, se solicită ridicarea măsurii asigurătorii ce fiinţează asupra celor 113918 de acţiuni ale acestuia la S.C. X. S.A. şi instituirea măsurii asigurătorii asupra sumei de 113.918 RON consemnată la W., conform recipisei de consemnare ataşată motivelor de contestaţie depuse la dosar.

Prin motivele de contestaţie formulate de inculpatul C. s-a solicitat, în principal, revocarea măsurii asigurătorii de pe toate bunurile contestatorului şi în subsidiar, restrângerea limitelor măsurii asigurătorii cu păstrarea acesteia doar asupra acţiunilor deţinute de C. la S.C. P., acestea din urmă fiind mai mult decât suficiente pentru a asigura depăşirea sumei până la concurenţa căreia s-a dispus instituirea sechestrului.

În ceea ce priveşte solicitarea principală privind revocarea măsurii în discuţie, apărarea inculpatului C. a considerat că necesitatea unei asemenea măsuri nu poate fi justificată exclusiv prin referirea la natura acuzaţiei, ci trebuie să aibă în vedere şi respectarea prezumţiei de nevinovăţie. Cu alte cuvinte, orice intruziune în drepturile unei persoane care se bucură de prezumţia de nevinovăţie trebuie să fie justificată de împrejurări obiective aplicabile pe timpul desfăşurării unui proces penal.

Totodată, prin motivele de contestaţie, s-a mai arătat de către apărarea contestatorului inculpat că:

- nu s-a avut în vedere conduita procesuală a persoanelor acuzate şi că nu există vreun indiciu în sensul că aceste persoane ar intenţiona să lezeze bunul mers al procesului penal din perspectiva posibilităţii statului de a-şi prezerva capacităţile de recuperare a pretinsei pagube în eventualitatea unei hotărâri negative inculpaţilor;

- durata de timp în care măsurile asigurătorii şi-au produs efectele este una deosebit de mare, respectiv 7 ani şi 4 luni;

- pentru menţinerea măsurii nu poate fi primită drept argument valoarea ridicată a pretinsului prejudiciu, ceea ce în opinia apărării ar echivala cu o antepronunţare;

- în ceea ce priveşte complexitatea sporită a cauzei, aceasta reprezintă o împrejurare care nicidecum nu este imputabilă inculpaţilor contestatori;

- premisa unei soluţionări definitive a cauzei invocată de instanţa de fond prin încheierea contestată nu poate reprezenta un argument pentru menţinerea măsurii asigurătorii, ci o asemenea susţinere poate echivala chiar cu o antepronunţare.

În concluzie, s-a solicitat să se dispună desfiinţarea încheierii contestate şi, rejudecând, revocarea măsurilor asigurătorii aplicate asupra bunurilor inculpatului C..

Cu privire la solicitarea subsidiară de a se dispune revocarea parţială a măsurii asigurătorii, în concret, apărarea contestatorului C. a arătat că printre bunurile asupra cărora s-a instituit măsura asigurătorie a sechestrului, se regăsesc şi "un număr de 5160 acţiuni în valoare de 701.760 RON reprezentând 94,47% din capitalul social al S.C. P. înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI nr. x";

S-a arătat că la momentul instituirii măsurii asigurătorii, organul de urmărire penală a dispus astfel şi asupra unor alte bunuri deţinute de inculpat deoarece a luat în considerare valoarea nominală a acţiunilor deţinute la P.. Cel mai recent bilanţ al societăţii, din 31.12.2017, atestă un capital propriu al societăţii P. de 148.213.925 RON. În opinia apărării, este fundamental greşit să se aibă în vedere valoarea nominală totală de 701.760 RON a celor 5160 acţiuni, în condiţiile în care numai valoarea capitalului propriu al societăţii era una incomparabil mai mare.

Făcând referire la Hotărârea nr. 16 a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor societăţii P. din data de 09.09.2021, apărarea inculpatului C. a susţinut că în acest moment, valoarea nominală a acţiunilor deţinute de C. la P. (capital social subscris) depăşeşte atât suma în vederea căreia s-a aplicat măsura asigurătorie, cât şi pretinsul prejudiciu total invocat de Ministerul Public, iar operaţiunea de majorare a capitalului social s-a efectuat în condiţii de deplină legalitate şi luându-se în considerare situaţia foarte bună a societăţii, s-a realizat conversia rezervelor în valoare de 46.776.568 RON.

În concluzie, prin motivele de contestaţie, s-a susţinut că existenţa unei măsuri de indisponibilizare asupra tuturor celorlalte bunuri este nejustificată, disproporţionată şi contrară principiul protejării dreptului de proprietate, în toate dimensiunile sale, conform art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Prin urmare, pentru argumentele prezentate, s-a solicitat să se dispună revocarea (ridicarea) măsurii asigurătorii de pe toate bunurile, cu excepţia acţiunilor deţinute de C. la S.C. P., acestea din urmă fiind mai mult decât suficiente pentru a asigura depăşirea sumei până la concurenţa căreia s-a dispus instituirea măsurii sechestrului.

La termenul fixat în cauză, 12.04.2022, s-au luat concluziile apărătorilor contestatorilor inculpaţi şi ale reprezentantului Parchetului asupra contestaţiilor formulate în cauză, acestea fiind redate pe larg în cuprinsul practicalei prezentei decizii.

Examinând legalitatea şi temeinicia încheierii contestate, atât prin prisma motivelor invocate de contestatori, cât şi din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte urmează a admite contestaţiile formulate de inculpaţii E. şi C. şi va respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpatul D. şi de părţile responsabile civilmente S.C. CNCD S.A. şi S.C. HH. S.A., pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că pe de-o parte, solicitările de ridicare a măsurilor asiguratorii formulate către inculpaţii E., C., D. şi părţile responsabile civilmente S.C. CNCD S.A. şi S.C. HH. S.A. nu au o natură juridică distinctă, supusă dispoziţiilor C. proc. civ. în condiţiile art. 2 alin. (2), ci au constituit poziţiile procesuale ale acestora în contextul verificării din oficiu în condiţiile art. 2502 C. proc. pen. de către instanţa de apel a subzistenţei temeiurilor care au determinat luarea măsurilor asiguratorii în cauză. Pe de altă parte însă, distinct de acestea, inculpatul E. a formulat în subsidiar, o cerere de ridicare în parte a măsurilor asiguratorii instituite faţă de acesta, cerere cu privire la care sunt incidente dispoziţiile art. 2 alin. (2) C. proc. civ. raportate la art. 957 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte constată că faţă de partea responsabilă civilmente S.C. HH. S.A. nu au fost dispuse măsuri asiguratorii, acesta formulând contestaţia împotriva încheierii instanţei de apel exclusiv în susţinerea intereselor procesuale ale inculpatului E., fără a mai depune ulterior motive ale căii de atac declarate.

În consecinţă, analiza Înaltei Curţi va viza într-o primă etapă verificarea subzistenţei temeiurilor care au condus la luarea măsurilor asiguratorii în cauză şi subsecvent, examinarea condiţiilor prevăzute de art. 957 alin. (1) C. proc. civ. în ceea ce priveşte cererea formulată de către inculpatul E..

În acord cu argumentele expuse prin încheierea atacată în prezenta cauză, Înalta Curte reţine că măsurile asiguratorii dispuse faţă de inculpaţii E., C., D. şi părţile responsabile civilmente S.C. CNCD S.A. au ca finalitate repararea pagubei produse prin activitatea infracţională care se circumscrie acuzaţiei de comitere a infracţiunilor de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. în diferitele forme de participaţie penală, astfel cum au fost indicate în actul de sesizare a instanţei şi reţinute prin sentinţa instanţei de fond.

Totodată, Înalta Curte notează că prin sentinţa penală nr. 143/12.02.2020 a Tribunalului Bucureşti s-a dispus în primă instanţă condamnarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, fiind reţinută de asemenea răspunderea civilă delictuală a acestora sub aspectul producerii unui prejudiciu într-un cuantum apropiat celui arătat prin rechizitoriul nr. x al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. - D.N.A., respectiv de 23.013.099,65 RON, sumă la plata căreia au fost obligaţi în solidar inculpaţii şi părţile responsabile civilmente. Prin aceeaşi sentinţă au fost menţinute măsurile asiguratorii dispuse faţă de fiecare dintre inculpaţi şi partea responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A. încă din faza de urmărire penală, cu modificările dispuse prin încheierea de şedinţă din data de 21.02.2019 a Tribunalului Bucureşti.

Referitor la obiectul verificărilor impuse de dispoziţiile art. 2502 C. proc. pen. Înalta Curte reţine că acestea au fost introduse prin Legea nr. 6 din 18 februarie 2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), publicată în Monitorul Oficial al României nr. 167/18.02.2021, în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 din C. proc. pen. aplicându-se în mod corespunzător.

Verificarea temeiurilor presupune raportarea la dispoziţiile art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., conform cărora, procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

Din conţinutul textului legal evocat rezultă că luarea măsurilor asiguratorii este supusă îndeplinirii unei condiţii referitoare la cauza acestora, respectiv existenţa unui risc de ascundere, distrugere, înstrăinare sau sustragere de la urmărire a bunurilor pe care le deţine persoana a cărei răspundere (penală sau civilă) ar putea fi angajată în procesul penal şi totodată, unui test de proporţionalitate cu una dintre finalităţile prevăzute de lege, respectiv dispunerea măsurii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, garantării executării amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a măsurii confiscării speciale sau confiscării extinse.

Referitor la testul de proporţionalitate, prin Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, s-a reţinut că:

"instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporţionalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiţia rezultă atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)".

De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi exigenţelor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană, atât la luarea măsurii asiguratorii a sechestrului, cât şi pe perioada în care aceasta este menţinută, trebuie respectat testul de proporţionalitate pentru ca măsura prin durata şi scopul urmărit să nu se transforme odată cu trecerea timpului într-o sarcină excesivă pentru persoana ale cărei bunuri sunt indisponibilizate (cauza Forminster Enterprises Limited c. Republicii Cehe (hotărârea din 2008).

Înalta Curte reţine că cerinţa proporţionalităţii măsurii asigurătorii cu scopul urmărit denotă o legătură între temeiurile care stau la baza instituirii acestora şi premisele angajării răspunderii penale sau delictual civile ale persoanei acuzate. În cazul particular al măsurilor asigurătorii luate în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, analiza cauzei şi a finalităţii măsurii este condiţionată de cel puţin admisibilitatea acţiunii civile şi de perspectiva angajării răspunderii civile delictuale în raport cu fapta imputată persoanelor acuzate.

Revenind la cauza de faţă şi în considerarea argumentelor expuse de către inculpatul E. în sensul că menţinerea măsurilor asiguratorii este nelegală ca urmare a faptului că în mod greşit s-a apreciat de către prima instanţă că partea îndreptăţită la despăgubiri ar fi Consiliul Local Piteşti şi că unul dintre motivele de apel invocate de către Ministerul Public vizează exact acest aspect, respectiv obligarea inculpaţilor la despăgubiri către S.C. GG., persoana juridică în sarcina căreia s-ar fi produs paguba, Înalta Curte reţine că această chestiune nu afectează legalitatea măsurilor asiguratorii luate în cauză.

Aşa cum s-a arătat anterior, temeiurile care determină luarea măsurilor asiguratorii şi implicit, menţinerea lor, au mai degrabă legătură cu premisele existenţei unui prejudiciu şi ale angajării răspunderii civile delictuale ale persoanei care se face vinovată de producerea acestuia în condiţiile exercitării unei acţiuni civile în cauză, iar nu cu stabilirea persoanei îndreptăţite la despăgubiri. Or, în condiţiile în care în prezenta cauză au fost formulate acuzaţii împotriva inculpaţilor cu privire la comiterea unor infracţiuni susceptibile să fi produs o pagubă în cuantum de aproximativ 23 milioane RON, echivalentul a 4,6 milioane de euro, menţinerea măsurilor dispuse este legală şi temeinică.

Referitor la criticile comune invocate de către contestatori privind subzistenţa temeiurilor măsurilor dispuse în cauză, Înalta Curte constată că există în continuare cauza care a determinat luarea măsurilor asiguratorii, constând în riscul plauzibil de înstrăinare sau sustragere de la urmărire a bunurilor deţinute de către persoanele acuzate că ar fi provocat un prejudiciu în cuantum atât de ridicat şi totodată, finalitatea avută în vedere la momentul instituirii lor, constând în asigurarea reparării acestei pagube.

În ceea ce priveşte proporţionalitatea dintre măsurile asiguratorii dispuse şi restrângerea drepturilor persoanelor acuzate, Înalta Curte reţine că relevante pentru acest test sunt durata procedurilor, întinderea măsurii ce constitui o ingerinţă în dreptul de proprietate şi efectele pe care aceasta le poate produce asupra activităţii obişnuite sau profesionale ale persoanei vizată de măsură.

Cu referire la susţinerile contestatorilor, în cauza de faţă se constată că măsurile asiguratorii au fost dispuse prin ordonanţe ale organului de urmărire penală emise în dosarul nr. x/2014 la datele de 06.11.2014, 10.11.2014 şi 14.11.2014, astfel încât acestea sunt în fiinţă de aproximativ 7 ani şi 4 luni, în condiţiile în care sesizarea instanţei s-a realizat în anul 2015, iar pronunţarea hotărârii instanţei de fond a intervenit în anul 2020.

Deşi durata menţionată este una semnificativă, aceasta nu este în sine suficientă pentru a conduce la concluzia că măsurile asiguratorii constituie o sarcină excesivă pentru persoanele vizate de acestea, fiind corectă aprecierea instanţei de apel în sensul că activitatea infracţională reţinută prin actul de sesizare a instanţei prezintă o complexitate sporită, particularizată de numărul persoanelor fizice şi juridice acuzate şi de natura infracţiunilor şi procedurilor de achiziţie publică în care se presupune că acestea au fost implicate. Totodată, independent de considerentele reţinute prin încheierea atacată, Înalta Curte constată că nu au existat perioade semnificative de inactivitate ale organelor judiciare, durata procedurilor fiind una rezonabilă în raport cu obiectul cauzei.

Coroborând însă criteriul duratei măsurilor asiguratorii dispuse în cauză cu cel al întinderii şi efectelor acestora în cazul inculpaţilor E. şi C., Înalta Curte constată că acestea constituie o sarcină excesivă, fiind afectată proporţionalitatea măsurilor în raport cu severitatea restrângerii drepturilor patrimoniale ale acestora.

Concluzia expusă este incidentă numai în ceea ce priveşte situaţia inculpaţilor menţionaţi, nu şi în ceea ce priveşte situaţia inculpatului D. şi a părţii responsabile civilmente S.C. CNCD S.A, pe de-o parte întrucât aceşti contestatori nu au motivat contestaţiile formulate şi nu au justificat în niciun fel caracterul pretins excesiv al restrângerii drepturilor patrimoniale ale acestora, iar pe de altă parte, întrucât măsurile asiguratorii au fost instituite numai asupra unei părţi a activelor patrimoniale ale acestora, respectiv asupra unui număr de autobuze ale persoanei juridice şi respectiv, asupra acţiunilor deţinute de inculpatul persoană fizică din capitalul social la părţii responsabile civilmente. În consecinţă, punând în balanţă întinderea şi obiectul măsurilor asiguratorii dispuse cu privire la inculpatul D. şi partea responsabilă civilmente S.C. CDNC S.A. cu restrângerea dreptului de proprietate al acestora, Înalta Curte constată că măsurile nu au un caracter excesiv, chiar în condiţiile unei durate îndelungate, care aşa cum s-a arătat anterior, nu justifică în sine o asemenea apreciere în raport cu caracterul complex al cauzei şi valoarea probabilă a pagubei.

Revenind la situaţia juridică a inculpatului E., Înalta Curte constată că prin ordonanţa nr. 606/P/2014 din data de 14.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a instituit măsura asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON, prejudiciu şi 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra următoarelor bunuri mobile deţinute de inculpat, respectiv:

- un număr de 113.918 acţiuni în valoare de 113.918 RON, reprezentând 2,0213% din capitalul social al S.C. X. S.A. BUCUREŞTI;

- un număr de 10 părţi sociale în valoare de 200 RON reprezentând 0.011% din capitalul social al S.C. Y. S.R.L. Piteşti înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- număr de 73 părţi sociale în valoare de 730 RON reprezentând 73% din capitalul social al S.C. Z. S.R.L. Piteşti, înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- un număr de 68 părţi sociale în valoare de 680 RON reprezentând 68% din capitalul social al S.C. AA.. S.R.L. Piteşti înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- un număr de 50.000 părţi sociale în valoare de 500.000 RON reprezentând 100% din capitalul social al S.C. BB. S.R.L. Piteşti înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- un număr de 18 părţi sociale în valoare de 180 RON reprezentând 90% din capitalul social al S.C. CC. S.R.L. Piteşti înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- un număr de 18 părţi sociale în valoare de 180 RON reprezentând 90% din capitalul social al S.C. DD. S.R.L. Piteşti înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- un număr de 18 părţi sociale în valoare de 180 RON reprezentând 90% din capitalul social al S.C. EE. S.R.L. Piteşti înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x.

Astfel cum s-a arătat anterior, criteriul duratei măsurilor asiguratorii dispuse faţă de inculpat nu este suficient în sine pentru a conduce la concluzia unei sarcini excesive, cu atât mai mult cu cât se constată că subzistă temeiurile care au determinat instituirea acestor măsuri. Cu toate acestea, Înalta Curte observă că faţă de inculpat s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii cu privire la părţile sociale sau acţiunile deţinute asupra a unui număr de 8 societăţi comerciale, în unele dintre acestea E. fiind dacă nu unic asociat, un acţionar majoritar semnificativ, împrejurare în raport de care activitatea economică a persoanelor juridice putând fi afectată de caracterul restrictiv al măsurii procesuale.

Aceste chestiuni, privite în mod coroborat cu cea a duratei măsurii procesuale, îndreptăţesc o nouă analiză a obiectului şi întinderii măsurilor asiguratorii, chiar în contextul constatării subzistenţei temeiurilor avute în vedere iniţial.

Prin cererea formulată, inculpatul a solicitat ridicarea măsurii asiguratorii instituite asupra unui număr de 113.918 acţiuni în valoare de 113.918 RON, reprezentând 2,0213% din capitalul social al S.C. X. S.A. Bucureşti, invederând instanţei intenţia sa de ale înstrăina în condiţiile în care acţionarul majoritar al societăţii doreşte să procedeze într-o manieră asemănătoare . Totodată, inculpatul a depus la dosar recipisa nr. x din 11.04.2022 care atestă consemnarea sumei de 1.139.180,00 RON, depusă în contul bancar x deschis la W., Sucursala Piteşti la dispoziţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA.

Or, potrivit art. 957 alin. (1) C. proc. civ. "Dacă debitorul va da, în toate cazurile, o garanţie îndestulătoare, instanţa va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurător".

Constatând că inculpatul E. a consemnat la dispoziţia organelor judiciare o sumă de bani în cuantum mult mai ridicat decât valoarea avută în vedere la momentul instituirii măsurii asiguratorii, Înalta Curte reţine că acesta a dat o garanţie îndestulătoare şi, ca efect al prevederilor art. 2 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora "dispoziţiile prezentului cod se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare", va ridica măsura sechestrului asigurător asupra acţiunilor deţinute la S.C. X. S.A. Bucureşti, iar în temeiul art. 249 alin. (2) din C. proc. pen., va institui măsura popririi asupra sumei de 1.139.180,00 RON, sumă depusă în contul bancar x deschis la W., Sucursala Piteşti la dispoziţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA, cu recipisa de consemnare nr. x din 11.04.2022.

Referitor la situaţia juridică a inculpatului C., Înalta Curte reţine că acesta a solicitat restrângerea obiectului măsurilor asiguratorii dispuse faţă de acesta numai asupra unui număr de 5160 de acţiuni reprezentând 94,47% din capitalul social al S.C. P. înregistrată la ONRC cu nr. x având CUI nr. x. În motivarea cererii formulate, în esenţă, inculpatul a arătat că valoarea nominală a acţiunile deţinute depăşeşte cu mult valoarea probabilă a pagubei produsă prin faptele de care acesta este acuzat, iar valoare de piaţă a aceloraşi acţiuni este obligatoriu mai mare decât cea nominală. În toate cazurile, potrivit susţinerilor inculpatului, valoarea nominală a acţiunilor reflectă capitalul social subscris al societăţii care se ridică la nivelul sumei de 47.519.400 RON, potrivit Hotărârii nr. 16 a Adunării Generale Extraordinare a acţionarilor S.C. P.

Înalta Curte reţine că prin ordonanţa nr. 606/P/2014 din data de 06.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON, prejudiciu şi 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpatului, respectiv:

- un număr de 53.935 părţi sociale în valoare de 539.350 RON reprezentând 70% din capitalul social al S.C. O. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- un număr de 9 acţiuni în valoare de 900 RON reprezentând 1% din capitalul social al S.C. P. S.A înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- un număr de 5.160 acţiuni în valoare de 701.760 RON reprezentând 94.47% din capitalul social al S.C. P. înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI nr. x;

- un număr de 20 părţi sociale în valoare de 200 RON reprezentând 50% din capitalul social al S.C. Q. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x având CUI x;

- un număr de 524 acţiuni în valoare de 262.000 RON reprezentând 9,44% din capitalul social al S.C. R. S.A. înregistrată la ONRC cu nr. x, având CUI x;

- un număr de 113.004 părţi sociale în valoare de 1.130,040 RON reprezentând 50% din capitalul social al S.C. S. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x având CUI x;

- un număr de 45 părţi sociale în valoare de 4.500 RON reprezentând 45% din capitalul social al S.C. T. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x având CUI nr. x;

- un număr de 380.990 acţiuni în valoare de 3.809.900 RON reprezentând 50% din capitalul social al S.C. U. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x şi având CUI x;

- imobil situat în Piteşti, str. x, V., tarla x, judeţ Argeş compus din teren în suprafaţă de 2.076 mp (cu nr. cadastral x, înscris în CF x a municipiului Piteşti) şi construcţii (cu nr. cadastral x - CI şi x - C2 înscrise în CF x a municipiului Piteşti), ipotecat la W. şi evaluat de această instituţie de credit la circa 7.300.000 RON în prima jumătate a anului 2014;

- cota de 3/4 din terenul în suprafaţă de 1.217 mp situat în Piteşti, str. x, având nr. cadastral x, înregistrat în CF nr. x a municipiului Piteşti, achiziţionat la valoarea de circa 600.000 euro, astfel încât cota sa poate fi evaluată la circa 450.000 euro;

- cota de 1/4 din terenul în suprafaţă de 2.018 mp - din acte (suprafaţă măsurată de 2.070 mp) situat în Sinaia, str. x 1400, nr. 42, judeţ Prahova, cu nr. cadastral x, înscris în CF x a oraşului Sinaia, achiziţionat în întregime la valoarea de cca 700.000 euro astfel încât cota sa de se ridică la valoarea de circa 170.000 euro.

- apartamentul nr. x situat în Bucureşti, str. x, etaj 5 compus din 5 camere şi dependinţe cu o suprafaţă totală de 449,24 mp înregistrat în cartea funciară nr. x a municipiului Bucureşti, asupra suprafeţei indivize de 65,62 mp din părţile şi dependinţele comune ale imobilului şi asupra cotei de teren de 82,05 mp, valoarea sa de achiziţie fiind de 1.250.000 euro la momentul anului 2010.

- apartamentul nr. x situat în Bucureşti, str. x A, etaj 6 sector 1, compus din 2 camere, baie, dressing şi două terase cu o suprafaţă totală de 249,02 mp înregistrat în cartea funciară nr. x a municipiului Bucureşti, sectorul 1 şi asupra suprafeţei indivize de 28,05 mp din părţile şi dependinţele comune ale imobilului şi asupra cotei de teren de 35,07 mp, valoarea sa de achiziţie fiind de 400.000 euro la momentul anului 2010.

Ulterior, prin ordonanţa din data de 10.11.2014 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului cu privire la sumele de 44.175 euro şi 27.801 RON, ridicate cu prilejul percheziţiei domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului.

În raport cu aceste aspecte, Înalta Curte constată că în ceea ce îl priveşte pe inculpatul C. au fost instituite măsuri asiguratorii (independent de denumirea dată de către organul de urmărire penală) asupra unor sume de bani, 5 imobile şi părţi sociale sau acţiuni asupra a 8 societăţi comerciale. Chiar admiţând valoarea probabilă ridicată a pagubei posibil produse prin infracţiunile care formează obiectul judecăţii, Înalta Curte reţine că durata mare de timp scursă de la momentul luării măsurilor coroborată cu întinderea acestora, care au vizat indisponibilizarea atât a unor bunuri imobile, cât şi a unor sume de bani sau acţiuni şi părţi sociale, ultimele fiind de natură să afecteze desfăşurarea activităţilor comerciale de către persoanele juridice, conduc la concluzia impunerii unei sarcini excesive asupra patrimoniului inculpatului.

Înalta Curte reţine că în cazul societăţilor pe acţiuni conform Legii nr. 31/1990, acestea reflectă capitalul social al persoanei juridice. Valoarea nominală a unei acţiuni este în mod indiscutabil diferită de valoare de piaţă a acesteia, ultima putând cunoaşte fluctuaţii în funcţie de diferiţi factori. Cu toate acestea, riscul devalorizării unui bun cu privire la care se dispune instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului nu constituie în sine un temei pentru indisponibilizarea şi a altor bunuri, câtă vreme valoarea nominală a acţiunilor sechestrate este îndestulătoare prin raportate la valoarea probabilă a pagubei. Din înscrisurile aflate la dosar a rezultat că la data de 09.09.2021, capitalul social al S.C. P., vărsat integral, era de 47.519.400 RON, aportul inculpatului C. fiind în cuantum de 44.892.000 RON, corespunzător unui procent de 94,47 din capitalul social total, iar din situaţiile financiare anexate a rezultat că la sfârşitul anului 2020, societatea avea un activ total de 125.307.442 RON, în condiţiile în care datoriile curente ale acesteia nu depăşeau 1,85% din pasivul societăţii.

În raport cu aceste elemente, Înalta Curte reţine că valoarea nominală a acţiunilor deţinute de către inculpatul C. (44.892.000 RON) este într-un cuantum îndestulător pentru a asigura scopul măsurii asiguratorii instituite faţă de acesta în raport cu valoarea probabilă a pagubei (aproximativ 23 milioane RON), iar indisponibilizarea unui număr ridicat de acţiuni/părţi sociale şi bunuri imobile ale inculpatului coroborată cu durata de 7 ani şi 4 luni a măsurii determină un caracter excesiv al restrângerii dreptului de proprietate al persoanei supusă măsurii. În consecinţă, Înalta Curte urmează să restrângă obiectul măsurii asigurătorii în ceea ce îl priveşte pe contestatorul inculpat C. instituită prin Ordonanţa nr. 606/P/2014 din 06.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA doar asupra unui număr de 5160 de acţiuni reprezentând 94,47% din capitalul social al S.C. P. înregistrată la ONRC cu nr. x având CUI nr. x.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite contestaţiile formulate de inculpaţii E. şi C. împotriva încheierii din data de 23 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2015, va desfiinţa în parte încheierea atacată, va reţine cauza spre rejudecare şi în fond, va ridica măsura sechestrului asigurător asupra acţiunilor deţinute la S.C. X. S.A. Bucureşti în număr de 113.918 acţiuni în valoare de 113.918 RON, reprezentând 2,0213% din capitalul social, în ceea ce îl priveşte pe contestatorul inculpat E., instituită prin Ordonanţa nr. 606/P/2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA din 14.11.2014.

În temeiul art. 249 alin. (2) din C. proc. pen., va institui măsura popririi asupra sumei de 1.139.180,00 RON, sumă depusă în contul bancar x deschis la W., Sucursala Piteşti la dispoziţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA, cu recipisa de consemnare nr. x din 11.04.2022.

Va restrânge obiectul măsurii asigurătorii în ceea ce îl priveşte pe contestatorul inculpat C. instituită prin Ordonanţa nr. 606/P/2014 din 06.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA doar asupra unui număr de 5160 de acţiuni reprezentând 94,47% din capitalul social al S.C. P. înregistrată la ONRC cu nr. x având CUI nr. x.

Va menţine celelalte dispoziţii ale încheierii contestate.

Totodată, va respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpatul D. şi de părţile responsabile civilmente S.C. CNCD S.A. şi S.C. HH. S.A. împotriva încheierii din data de 23 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2015.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul inculpat D. şi contestatoarele părţi responsabile civilmente vor fi obligaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţiile formulate de inculpaţii E. şi C. împotriva încheierii din data de 23 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2015, desfiinţează în parte încheierea atacată, reţine cauza spre rejudecare şi în fond:

Ridică măsura sechestrului asigurător asupra acţiunilor deţinute la S.C. X. S.A. Bucureşti în număr de 113.918 acţiuni în valoare de 113.918 RON, reprezentând 2,0213% din capitalul social, în ceea ce îl priveşte pe contestatorul inculpat E., instituită prin Ordonanţa nr. 606/P/2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA din 14.11.2014

În temeiul art. 249 alin. (2) din C. proc. pen., instituie măsura popririi asupra sumei de 1.139.180,00 RON, sumă depusă în contul bancar x deschis la W., Sucursala Piteşti la dispoziţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA, cu recipisa de consemnare nr. x din 11.04.2022.

Restrânge obiectul măsurii asigurătorii în ceea ce îl priveşte pe contestatorul inculpat C. instituită prin Ordonanţa nr. 606/P/2014 din 06.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA doar asupra unui număr de 5160 de acţiuni reprezentând 94,47% din capitalul social al S.C. P. înregistrată la ONRC cu nr. x având CUI nr. x.

Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii contestate.

Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpatul D. şi de părţile responsabile civilmente S.C. CNCD S.A. şi S.C. HH. S.A. împotriva încheierii din data de 23 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2015.

Obligă contestatorul inculpat D. şi contestatoarele părţi responsabile civilmente la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 aprilie 2022.