Exceptional appeal against appellate composition and random case assignment rejected due to non-compliance with relative nullity deadlines and lack of legal impact on judicial panel constitution

Asupra contestaţiei în anulare, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. Prin sentinţa penală nr. 39 din data de 27 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Penală:

I. În temeiul art. 52 alin. (3) din C. proc. pen. s-a constatat că au autoritate de lucru judecat în prezenta cauză penală următoarele hotărâri pronunţate de instanţele civile:

- hotărârea nr. 132/06 februarie 1955 pronunţată în dosarul nr. x/1954 al secţiei I a Tribunalelor Judiciare de la Lisabona, Portugalia, recunoscută prin decizia irevocabilă nr. 954/14 februarie 2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2009 - exequatur, cu privire la calitatea inculpatului A. de moştenitor al fostului B.

- sentinţa civilă nr. 1872/26 iunie 2003 pronunţată de Judecătoria Buftea (definitivă şi irevocabilă prin neapelare) şi sentinţa civilă nr. 1496/16 mai 2005 pronunţată de Judecătoria Buftea (rămasă irevocabilă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr. 1075/A/12 mai 2006 a Tribunalului Bucureşti şi respingerea recursului prin decizia civilă nr. 73/22 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti), cu privire la dreptul inculpatului A. de a solicita restituirea suprafeţei de teren de 46,78 ha. din Pădurea Snagov

- sentinţa civilă nr. 2146/06 decembrie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă (definitivă prin neapelare), cu privire la dreptul inculpatului A. de a solicita restituirea imobilului C.

A respins restul solicitărilor inculpatului D. şi ale inculpatei S.C. E. S.R.L. de constatare a autorităţii de lucru judecat a chestiunilor statuate prin celelalte hotărâri pronunţate de instanţele civile în legătură cu drepturile succesorale ale inculpatului A.

II. A respins cererile şi excepţiile privind constatarea nulităţii absolute a probelor administrate în prezenta cauză, formulate de către inculpaţii F., G., H., I., J. şi K.

III. În temeiul art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de abuz în serviciu, reţinută în legătură cu retrocedarea suprafeţei de teren de 46,78 ha. din Pădurea Snagov, pentru inculpaţii:

K., din complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. (fapta descrisă în rechizitoriu la pct. 4 de la încadrarea în drept)

D., din complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. (fapta descrisă în rechizitoriu la pct. 4 de la încadrarea în drept)

A., din complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. (fapta descrisă la pct. 3 de la încadrarea în drept din rechizitoriu).

L., din complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

M., din abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

N., din abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

O., din abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

P., din abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

Q., din abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

R., din abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

S., din abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. a respins cererea inculpatului R. de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în infracţiunea de neglijenţă în serviciu, prevăzută de art. 298 din C. pen.

IV. 1. În temeiul art. 257 alin. (1) din C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul K., fără antecedente penale, la o pedeapsă de 4 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă.

În temeiul art. 71 din C. pen. din 1968 s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. din 1968.

În temeiul art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 [art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, după republicarea legii], cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor (fapta descrisă în rechizitoriu la pct. 5 de la încadrarea în drept).

În temeiul art. 71 din C. pen. din 1968 aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. din 1968.

În temeiul art. 33 lit. a) din C. pen. din 1968 raportat la art. 34 lit. b) din C. pen. din 1968 a contopit pedepsele de mai sus, aplicând inculpatului K. pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani închisoare şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. din 1968.

În temeiul art. 88 alin. (1) din C. pen. din 1968 a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului K. durata măsurilor preventive privative de libertate (reţinere şi arest la domiciliu), de la 09 decembrie 2015 la 21 iunie 2016, inclusiv.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul K. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (forma în vigoare la data faptelor), cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 [art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, după republicarea legii], cu aplicarea art. 5 din C. pen. (fapta descrisă în rechizitoriu la pct. 3 de la încadrarea în drept).

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 26 din C. pen. din 1968 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 din C. pen. din 1968 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 2481 din C. pen. din 1968 şi 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. a dispus încetarea procesului penal faţă de acelaşi inculpat pentru infracţiunea de dare de mită, prevăzută art. 255 alin. (1) din C. pen. din 1968 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

2. În temeiul art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 (forma în vigoare la data faptelor), cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul A., fără antecedente penale, la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de cumpărare de influenţă.

În temeiul art. 861 şi art. 862 din C. pen. din 1968 a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului A., pe un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 71 alin. (1) din C. pen. din 1968 a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. din 1968.

În temeiul art. 71 alin. (5) din C. pen. din 1968 s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 863 alin. (1) din C. pen. din 1968 s-a dispus ca pe durata termenului de încercare condamnatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 raportat la art. 83 şi art. 84 din C. pen. din 1968, potrivit cărora săvârşirea unei noi infracţiuni în termenul de încercare sau neîndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare atrage revocarea suspendării sub supraveghere şi executarea în întregime a pedepsei.

A constatat că inculpatul a fost reţinut în data de 11 decembrie 2015 şi arestat la domiciliu de la 12 decembrie 2015 până la 21 iunie 2016, inclusiv.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul A. pentru infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 [art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, după republicarea legii], cu aplicarea art. 5din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 26 din C. pen. din 1968 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 din C. pen. din 1968 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 2481 din C. pen. din 1968 şi 5 din C. pen.

3. În temeiul art. 257 alin. 1 din C. pen. din 1968 raportat la art. 711 alin. (2) din C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpata S.C. E. S.R.L., sediul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură la punctul de lucru al T. şi Asociaţii, din Bucureşti, str. x, U., etaj. 7, la o pedeapsă de 200.000 de RON amendă penală, pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă.

În baza art. 495 alin. (6) din C. proc. pen., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, o copie de pe dispozitivul hotărârii se comunică Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpata S.C. E. S.R.L. pentru infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 [art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, după republicarea legii], cu aplicarea art. 5 din C. pen.

4. În temeiul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 condamnă pe inculpata L., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat V., fără antecedente, la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor.

În temeiul art. 91 din C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatei L., pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 din C. pen.

În baza art. 93 alin. 1 din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata condamnată va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) din C. pen. a impus inculpatei condamnate obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau în colaborare cu instituţii din comunitate.

S-a menţionat că, în baza art. 93 alin. 3 din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata condamnată L. va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, stabilind că instituţiile din comunitate în care aceasta poate presta muncă sunt Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, Bucureşti şi W.

În baza art. 404 alin. 2 din C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpata L. pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. 1 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

5. În temeiul art. 31 alin. (2) din C. pen. din 1968 raportat la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 [art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, după republicarea legii], cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul S., fără antecedente penale, la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de participaţie improprie la spălarea banilor.

În temeiul art. 861 şi art. 862 din C. pen. din 1968 a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului S., pe un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 71 alin. 1 din C. pen. din 1968 a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. din 1968.

În temeiul art. 71 alin. 5 din C. pen. din 1968 a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 863 alin. 1 din C. pen. din 1968 dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul condamnat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

e) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti

f) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

g) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

h) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 raportat la art. 83 şi art. 84 din C. pen. din 1968, potrivit cărora săvârşirea unei noi infracţiuni în termenul de încercare sau neîndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare atrage revocarea suspendării sub supraveghere şi executarea în întregime a pedepsei.

A constatat că inculpatul a fost reţinut în data de 02 martie 2016 şi arestat la domiciliu de la 03 martie 2016 până la 14 martie 2016, inclusiv.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul S. pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

6. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul D., fără antecedente penale, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 din C. pen., cu aplicarea art. 5din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

7. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul F., cetăţean străin, data naşterii: 13/10/1969, act identitate israelian x, pass nr. x, cu domiciliul ales în România pentru comunicarea actelor de procedură la sediul apărătorului ales, avocat X., str. x, Y., Bucureşti, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. achită pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

8. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul G., cetăţean străin, data naşterii: 2/4/1956, act identitate israelian x, pass nr. x, cu domiciliul ales în România pentru comunicarea actelor de procedură la sediul apărătorului ales, avocat X., str. x, Y., Bucureşti, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 alin. 1 din C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5din C. pen.

9. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul H., domiciliul ales în România pentru comunicarea actelor de procedură la sediul apărătorului ales, avocat X., pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. - în forma aderării, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

10. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. achită pe inculpatul J., fără antecedente, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. - în forma aderării, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 alin. 1 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

11. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul Z., fără antecedente penale, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din C. pen. - în forma aderării, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1din C. pen. raportat la art. 291 alin. 1 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5din C. pen.

12. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul I., fără antecedente penale, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. - în forma aderării, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

13. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpata AA., cetăţean român, fără antecedente penale, pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

14. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul BB. cetăţean român, fără antecedente penale, pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

15. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpata CC., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul DD., în Bucureşti, str. x, fără antecedente, avocat, pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. 1 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

16. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul EE., fără antecedente, pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

17. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul M., cetăţean român, cu antecedente penale, pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5din C. pen.

18. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul N., cetăţean român, fără antecedente, pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

19. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul O., fără antecedente, pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

20. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpata P., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat FF., fără antecedente, pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

21. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul Q. cetăţean român, fără antecedente, pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

22. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul R., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Individual de Avocat GG., fără antecedente, pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5din C. pen.

23. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul HH., cu antecedente penale, pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen.

V. 1. În temeiul art. 257 alin. (2) raportat la art. 256 alin. (2) din C. pen. din 1968 şi art. 118 alin. (1) lit. e)din C. pen. din 1968 s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri:

- terenul de 67.393 mp înscris în Cartea funciară nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x) Snagov, nr. cadastral x, aflat în proprietatea inculpatei S.C. E. S.R.L.

- terenul de 110.682 mp, înscris în Cartea funciară nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x) Snagov, nr. cadastral x, aflat în proprietatea inculpatei S.C. E. S.R.L.

- terenul de 68.300 mp (68344 măsurat), înscris în Cartea funciară nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x Snagov), nr. cadastral x, aflat în proprietatea inculpatei S.C. E. S.R.L.

- terenul de 127.138 mp (127718 măsurat) înscris în Cartea funciară nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x), nr. cadastral x, aflat în proprietatea inculpatei S.C. E. S.R.L.

2. În temeiul art. 257 alin. (2) raportat la art. 256 alin. (2) din C. pen. din 1968 şi art. 118 alin. (1) lit. e) din C. pen. din 1968 a dispus confiscarea specială de la inculpata S.C. E. S.R.L. a echivalentului în bani al terenului de 23.783 mp, înstrăinat de S.C. E. S.R.L. către S.C. II. S.R.L., în valoare de 8.347.833 de euro.

3. În temeiul art. 257 alin. (2) raportat la art. 256 alin. (2) din C. pen. din 1968 şi art. 118 alin. (1) lit. e) din C. pen. din 1968 a dispus confiscarea specială de la inculpatul K. a echivalentului în bani al următoarelor bunuri:

- terenul de 75.400 mp, înscris în Cartea funciară nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x Snagov), nr. cadastral x, în valoare de 41.281,5 euro.

- terenul de 14.000 mp, înscris în Cartea funciară nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x Snagov), nr. cadastral x, în valoare de 7665 euro

- terenul de 9.300 mp, înscris în Cartea funciară nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x Snagov), nr. cadastral x, în valoare de 5091,75 euro

- terenul de 10.000 mp, înscris în Cartea funciară nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x) Snagov, nr. cadastral x, în valoare de 4.835 euro

- terenurile în suprafaţă totală de 32573 mp, înscrise cu numerele cadastrale x, în valoare de 15.749,04 euro

4. În temeiul art. 118 alin. (1) lit. e)din C. pen. din 1968 a dispus confiscarea specială de la inculpatul A. a sumei de 4.000.000 de euro.

5. În temeiul art. 25 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 (art. 33 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, după republicarea legii) raportat la art. 118 lit. e) din C. pen. din 1968, a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri:

- terenul de 6.534 mp, înscris în Cartea Funciară nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x) Snagov, nr. cadastral x, aflat în proprietatea scriptică a S.C. JJ. SRL

- terenul de 43.459 mp, înscris în Cartea funciară iniţială 7447 Snagov şi dezmembrat ulterior în 43 de parcele cu numerele x, aflat în proprietatea scriptică a S.C. JJ. SRL

- terenul de 28.799 mp, înscris în Cartea funciară nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x) Snagov, nr. cadastral x, aflat în proprietatea scriptică a S.C. JJ. SRL

6. În temeiul art. 25 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 (art. 33 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, după republicarea legii) raportat la art. 118 lit. e) din C. pen. din 1968, a dispus confiscarea specială de la inculpatul S. a sumei de 45.000 de euro.

VI. În temeiul art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., a lăsat nesoluţionate acţiunile civile formulate în procesul penal de părţile civile Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, Ministerul Finanţelor Publice şi KK.

VII. 1. În temeiul art. 397 din C. proc. pen. a menţinut măsurile asigurătorii dispuse în prezenta cauză asupra bunurilor aparţinând următoarelor persoane:

- K., măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08 decembrie 2015, 12 februarie 2016, 1 martie 2016, 07 aprilie 2016, 11 martie 2016, 27 ianuarie 2016, 25 martie 2016 (cu excepţia măsurilor asigurătorii instituite asupra terenurilor de 75400 mp, de 9300 mp şi de 14000 mp, menţionate mai sus), până la concurenţa sumei de 74622,29 euro.

- A., măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08 decembrie 2015, 01 martie 2016, 11 martie 206, până la concurenţa sumei de 4000000 de euro.

- S.C. E. S.R.L., măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08 decembrie 2015 şi 02 martie 2016 asupra bunurilor imobile, iar în ce priveşte măsura asigurătorie instituită prin ordonanţa din 08 decembrie 2015 asupra conturilor societăţii, aceasta se menţine până la concurenţa sumei de 8.347.833 de euro.

- S., măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 01 martie 2016, 25 martie 2016, 02 martie 2016 şi 10 mai 2016, până la concurenţa sumei de 45.000 de euro.

- S.C. JJ. S.R.L., măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţa procurorului din data de 04 martie 2016.

2. În temeiul art. 397 din C. proc. pen. a ridicat în totalitate măsurile asigurătorii dispuse în prezenta cauză asupra bunurilor următorilor inculpaţi:

- D., măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08 decembrie 2015, 12 februarie 2016, 11 martie 2016 şi 25 martie 2016

- J., măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08 decembrie 2015, 27 ianuarie 2016, 11 martie 2016 şi 25 martie 2016.

- Z., măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 08 decembrie 2015 şi 11 martie 2016

- I., măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 08 decembrie 2015 şi 27 ianuarie 2016

- L., măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 01 martie 2016, 11 martie 2016, 25 martie 2016

- M., măsura asigurătorie instituită prin ordonanţa procurorului din data de 01 martie 2016.

- N., măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 01 martie 2016, 02 martie 2016 şi 25 martie 2016.

- O., măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 01 martie 2016, 02 martie 2016 şi 25 martie 2016.

3. În temeiul art. 397 din C. proc. pen. a ridicat măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele procurorului din 12 februarie 2016 şi 01 martie 2016 asupra următoarelor bunuri, deţinute în devălmăşie de inculpatul K. şi LL.:

- terenul de 75.400 mp, înscris în Cartea funciară nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x Snagov), nr. cadastral x

- terenul de 9.300 mp, înscris în Cartea funciară nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x Snagov), nr. cadastral x şi

- terenul de 14.000 mp, înscris în Cartea funciară nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x Snagov), nr. cadastral x.

B. Prin decizia penală nr. 382/A din data de 17 decembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală:

Au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov şi de părţile civile Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov şi Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor împotriva sentinţei penale nr. 39 din data de 27 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală.

A fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală atacată şi, rejudecând:

I. A respins cererile inculpaţilor D. şi S.C. E. S.R.L. formulate în temeiul art. 52 alin. (3) din C. proc. pen.

II. S-a înlăturat dispoziţia privind schimbarea încadrării juridice a faptei de abuz în serviciu reţinută în legătură cu retrocedarea suprafeţei de teren de 46,78 ha din Pădurea Snagov.

III.1 A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului K. în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor.

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul K. la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. (1969) pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În temeiul art. 71 din C. pen. (1969), a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. (1969).

A majorat pedeapsa aplicată inculpatului K. de la 4 ani închisoare la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin. (1) din C. pen. (1969), cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În temeiul art. 71 din C. pen. (1969), a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. (1969).

A majorat pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat de la 3 ani închisoare la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 [art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, după republicarea legii], cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă descrisă în rechizitoriu la pct. 5 de la încadrarea în drept).

În temeiul art. 71 din C. pen. (1969), a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 din C. pen. (1969) raportat la art. 248, art. 2481 din C. pen. (1969) şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b din C. pen. (1969) pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave (în legătură cu C.).

În temeiul art. 71 din C. pen. (1969), a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. (1969), a contopit pedepsele aplicate inculpatului K. prin prezenta decizie în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 1 an închisoare, urmând ca acesta să execute în final pedeapsa de 7 ani închisoare.

În temeiul art. 35 alin. (3) din C. pen. (1969), a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. (1969) pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 71 din C. pen. (1969), a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. (1969).

În temeiul art. 88 din C. pen. (1969), a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului K. durata reţinerii şi arestului la domiciliu de la 09 decembrie 2015 la 21 iunie 2016, inclusiv.

2. A înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 861 - 864 şi art. 71 alin. (5) din C. pen. (1969) în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A.

În temeiul art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. d) din C. pen. (1969) şi art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă.

În temeiul art. 71 din C. pen. (1969), a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 din C. pen. (1969) raportat la art. 248, art. 2481 din C. pen. (1969) şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi alin. (3) din C. pen. (1969) şi art. 5 din C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov).

În temeiul art. 71 din C. pen. (1969), a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 din C. pen. (1969) raportat la art. 248, art. 2481 din C. pen. (1969) şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi alin. (3) din C. pen. (1969) şi art. 5 din C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave (în legătură cu C.).

În temeiul art. 71 din C. pen. (1969), a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) din C. pen. (1969), a contopit pedepsele aplicate inculpatului A. prin prezenta decizie, urmând ca acesta să execute, în final, pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare.

În temeiul art. 71 din C. pen. (1969), a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. (1969).

În temeiul art. 88 din C. pen. (1969), a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. durata reţinerii şi arestului la domiciliu de la 12 decembrie 2015 până la 21 iunie 2016, inclusiv.

3. A înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 861 - 864 şi art. 71 alin. (5) din C. pen. (1969) în ceea ce o priveşte pe inculpata MM.

În temeiul art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 din C. pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpata MM. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen., pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov).

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 45 alin. (1) din C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatei MM., de 3 ani închisoare şi de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen., în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 1 an închisoare, urmând ca, în final, inculpata să execute pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen.

4. În temeiul art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptei reţinute în sarcina inculpatului D. prin rechizitoriu din infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În temeiul art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul D. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

În temeiul art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1), art. 309 din C. pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa principală de 4 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen., pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave (în legătură cu C.).

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 45 alin. (2) din C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului D. prin prezenta decizie în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv de 1 an închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. lit). a, b şi g din C. pen.

În temeiul art. 72 din C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestului la domiciliu din data de 10 decembrie 2015 până la 11 martie 2016, inclusiv.

5. În temeiul art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptei reţinute în sarcina inculpatului F. prin rechizitoriu din infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În temeiul art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul F. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi c) din C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen.

6. În temeiul art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptei reţinute în sarcina inculpatului G. prin rechizitoriu din infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În temeiul art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul G. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi c) din C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen.

7. În temeiul art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptei reţinute în sarcina inculpatului J. prin rechizitoriu din infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În temeiul art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul J. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma aderării).

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 91 din C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului J., pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., s-a menţionat că pe durata termenului de supraveghere, inculpatul condamnat va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

S-a menţionat că, în baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul J. va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Centrul de Asistenţă Integrată pentru Adicţii Bucureşti sau la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3, Bucureşti.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

A constatat că inculpatul J. a fost reţinut pe o durată de 24 ore de la 10 decembrie 2015 până la 11 decembrie 2015.

8. În temeiul art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptei reţinute în sarcina inculpatului Z. prin rechizitoriu din infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În temeiul art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul Z. la pedeapsa de 3 închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen., pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma aderării).

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 91 din C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului Z., pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., s-a menţionat că pe durata termenului de supraveghere, inculpatul condamnat va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a menţionat că inculpatul Z. va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Agenţia Naţională Antidrog - Centrul de Asistenţă Integrată în Adicţii Obregia sau la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Socială, Bucureşti.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

A constatat că inculpatul Z. a fost reţinut pe o durată de 24 ore de la 9 decembrie 2015 până la 10 decembrie 2015.

9. În temeiul art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptei reţinute în sarcina inculpatului I. prin rechizitoriu din infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În temeiul art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul I. la pedeapsa de 3 închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma aderării).

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 91 din C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului I., pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 Din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a menţionat că inculpatul condamnat va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Totodată, în baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul I. va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Agenţia Naţională Antidrog - Centrul de Asistenţă Integrată a Adicţiilor Pericle sau la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, Bucureşti.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

A constatat că inculpatul I. a fost reţinut pe o durată de 24 ore de la 9 decembrie 2015 până la 10 decembrie 2015.

10. În temeiul art. 248, art. 2481 din C. pen. (1969) şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi alin. (3) din C. pen. (1969) şi art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpata AA. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave (în legătură cu C.).

În temeiul art. 71 din C. pen. (1969), a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din C. pen.

În temeiul art. 861 şi art. 862 din C. pen. (1969) a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată inculpatei AA., pe un termen de încercare de 6 ani.

În temeiul art. 863 alin. (1) din C. pen. (1969) a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpata condamnată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

A atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 raportat la art. 83 şi art. 84 din C. pen. (1969), privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (5) din C. pen. (1969) a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

11. În temeiul art. 26 din C. pen. (1969), art. 248, art. 2481 din C. pen. (1969) şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din C. pen. (1969) şi art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpata CC. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din C. pen. (1969) pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave (în legătură cu C.).

În temeiul art. 71 din C. pen. (1969), a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din C. pen. (1969).

În temeiul art. 861 şi art. 862 din C. pen. (1969) a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată inculpatei CC., pe un termen de încercare de 9 ani.

În temeiul art. 863 alin. (1) din C. pen. (1969) a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpata condamnată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

A atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 raportat la art. 83 şi art. 84 din C. pen. (1969), privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (5) din C. pen. (1969) a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

12. În temeiul art. 26 din C. pen. (1969), art. 248, art. 2481 din C. pen. (1969) şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi alin. (3) din C. pen. (1969) şi art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul EE. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave (în legătură cu C.).

În temeiul art. 71 din C. pen. (1969), a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 861 şi art. 862 din C. pen. (1969) a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului EE., pe un termen de încercare de 6 ani.

În temeiul art. 863 alin. (1) din C. pen. (1969) a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul condamnat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 raportat la art. 83 şi art. 84 din C. pen. (1969), privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (5) din C. pen. (1969) a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

13. În temeiul art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 309 din C. pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul M. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov).

În temeiul art. 66 din C. pen., a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

14. În temeiul art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 309 din C. pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul N. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov).

În temeiul art. 66 din C. pen., a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

15. În temeiul art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 309 din C. pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul O. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov).

În temeiul art. 66 din C. pen., a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

16. În temeiul art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 309 din C. pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpata P. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov).

În temeiul art. 66 din C. pen., a interzis inculpatei cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

17. În temeiul art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 309 din C. pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul Q. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov).

În temeiul art. 66 din C. pen., a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) Din C. pen.

18. În temeiul art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 309 din C. pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul R. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov).

În temeiul art. 66 din C. pen., a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.

19. A înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 861 - 864 şi art. 71 alin. (5) din C. pen. (1969) în ceea ce îl priveşte pe inculpatul S.

În temeiul art. 88 din C. pen. (1969), a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului S. durata reţinerii şi arestului la domiciliu de la 2 martie 2016 până la 14 martie 2016, inclusiv.

IV. În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a desfiinţat următoarele înscrisuri:

- Procesul-verbal al Consiliului de administraţie al Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor din data de 2 septembrie 2008;

- Procesul-verbal al Consiliului de administraţie al Institutului de Cercetare- - Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor din data de 26 septembrie 2008;

- Decizia nr. 30 din data de 26 septembrie 2008 a Consiliului de Administraţie al Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor;

- Protocolul de predare - preluare din data de 26 septembrie 2008 încheiat între Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor şi A. privind suprafaţa de 170.924,975 mp;

- Hotărârea nr. 7 din 14 ianuarie 2004 a Comisiei judeţene Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor;

- Procesul-verbal din 9 martie 2006 al Comisiei locale Snagov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi Anexa nr. 37 (în parte, cu privire la cererea inculpatului A.);

- Hotărârea nr. 1156 din 07 iunie 2006 a Comisiei judeţene Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor;

- Hotărârea nr. 661 din 02 martie 2007 a Comisiei judeţene Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor;

- Procesul-verbal de punere în posesie a inculpatului A. din data de 26 iunie 2007 întocmit de Comisia locală Snagov pentru suprafaţa de 9,97 ha;

- Titlul de proprietate nr. x din 07 august 2007 emis de Comisia judeţeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor;

- Procesul-verbal de punere în posesie a inculpatului A. nr. 16.085 din data de 15 august 2007 întocmit de Comisia locală Snagov pentru suprafaţa de 36,78 ha;

- Titlul de proprietate nr. x din 31 august 2007 emis de Comisia judeţeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

V. A înlăturat dispoziţia de la pct. V.2 din sentinţa apelată privind măsura confiscării speciale de la inculpata S.C. E. S.R.L.

În temeiul art. 397 alin. (1) şi alin. (3) raportat la art. 256 şi art. 25 alin. (2) din C. proc. pen., a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov şi a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul reintegrării terenului în suprafaţă de 170.924,975 mp, ce a făcut obiectul deciziei nr. 30 din data de 26 septembrie 2008 şi a Protocolului de predare - preluare nr. 2847 din 26 septembrie 2008, în proprietatea publică a statului, urmând ca partea civilă, în calitate de reprezentant al Statului Român, să întreprindă toate demersurile necesare în acest sens.

A înlăturat dispoziţiile de la pct. V.3 şi V.5 din sentinţa apelată cu privire la măsura confiscării speciale de la inculpatul K. şi de la S.C. JJ. S.R.L.

În temeiul art. 397 alin. (1) şi alin. (3) raportat la art. 256 şi art. 25 alin. (2) şi (3) din C. proc. pen., a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA şi a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul reintegrării următoarelor terenuri:

- terenul de 67.393 mp înscris în C.F. nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x) Snagov, nr. cadastral x;

- terenul de 110.682 mp, înscris în C.F nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x) Snagov, nr. cadastral x;

- terenul de 68.300 mp (68344 măsurat), înscris în C.F. nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x Snagov), nr. cadastral x;

- terenul de 75.400 mp, înscris în C.F. nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x Snagov), nr. cadastral x, în valoare de 41281,5 euro.

- terenul de 14.000 mp, înscris în C.F. nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x Snagov), nr. cadastral x;

- terenul de 9.300 mp, înscris în C.F. nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x Snagov), nr. cadastral x;

- terenul de 6.534 mp, înscris în C.F. nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x) Snagov, nr. cadastral x;

- terenul de 43.459 mp, înscris în C.F. iniţială nr. 7.447 Snagov şi dezmembrat ulterior în 43 de parcele cu numerele cadastrale x şi

- terenul de 28.799 mp, înscris în C.F. nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x) Snagov, nr. cadastral x în proprietatea statului sau, după caz, a unităţii administrativ teritoriale Snagov, urmând ca partea civilă, în calitate de reprezentant al Statului Român, şi unitatea administrativ teritorială să întreprindă toate demersurile necesare în acest sens.

În temeiul art. 998, 999 raportat la art. 1003 din C. civ. anterior, a obligat în solidar pe inculpaţii MM., A., M., N., O., P., R. şi Q. la plata sumei de 1.019.285,49 euro, contravaloarea în RON la cursul BNR din ziua plăţii efective, către partea civilă Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, în calitate de reprezentant al Statului Român, cu titlu de despăgubiri civile materiale.

În temeiul art. 397 alin. (1) şi (3) din C. proc. pen., a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor şi, în temeiul art. 998, 999 raportat la art. 1003 C. civ. anterior, a obligat în solidar pe inculpaţii K., D., A., AA., CC. şi EE. la plata sumei de 17.829,73 euro, contravaloarea în RON la cursul BNR din ziua plăţii efective, către partea civilă, cu titlu de despăgubiri civile materiale.

VI. A menţinut următoarele măsuri asigurătorii:

- cu privire la inculpatul K. - cele instituite prin ordonanţa procurorului din 1 martie 2016 asupra terenurilor de 75400 mp, înscris în C.F. nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x Snagov), nr. cadastral x; de 9300 mp, înscris în C.F. nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x Snagov), nr. cadastral x şi de 14000 mp, înscris în C.F. nr. x (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. x Snagov), nr. cadastral x, iar cele instituite prin ordonanţele procurorului din 08 decembrie 2015, 12 februarie 2016, 1 martie 2016, 07 aprilie 2016, 11 martie 2016, 27 ianuarie 2016, 25 martie 2016 până la concurenţa sumei de 17.829,73 euro:

- cu privire la inculpatul A. - cele instituite prin ordonanţele procurorului din 08 decembrie 2015, 01 martie 2016, 11 martie 2016, până la concurenţa sumei de 5.037.115,22 euro;

- cu privire la inculpata S.C. E. S.R.L. - cele instituite prin ordonanţele procurorului din 08 decembrie 2015 şi 02 martie 2016 asupra bunurilor imobile;

- cu privire la S. - cele instituite prin ordonanţele procurorului din 01 martie 2016, 25 martie 2016, 02 martie 2016 şi 10 mai 2016, până la concurenţa sumei de 45000 de euro;

- cu privire la S.C. JJ. S.R.L. - cele instituite prin ordonanţa procurorului din data de 04 martie 2016;

- cu privire la D. - cele instituite prin ordonanţele procurorului din datele 08 decembrie 2015, 12 februarie 2016, 11 martie 2016 şi 25 martie 2016 până la concurenţa sumei de 17829,73 euro;

- cu privire la inculpata L. - cele instituite prin ordonanţele procurorului din datele de 01 martie 2016, 11 martie 2016, 25 martie 2016 până la concurenţa sumei de 1.019.285,49 euro;

- cu privire la inculpatul M. - cea instituită prin ordonanţa procurorului din data de 01 martie 2016 până la concurenţa sumei de 1.019.285,49 euro;

- cu privire la inculpatul N. - cele instituite prin ordonanţele procurorului din datele de 01 martie 2016, 02 martie 2016 şi 25 martie 2016 până la concurenţa sumei de 1.019.285,49 euro;

- cu privire la inculpatul O. - cele instituite prin ordonanţele procurorului din datele de 01 martie 2016, 02 martie 2016 şi 25 martie 2016 până la concurenţa sumei de 1.019.285,49 euro.

A ridicat măsura sechestrului asigurător cu privire la inculpata S.C. E. S.R.L. instituită prin ordonanţa din 08 decembrie 2015 asupra conturilor societăţii.

VII. În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., a obligat pe inculpaţii F. şi G. la câte 40.000 RON, pe inculpatul D. la 35.000 RON, pe inculpaţii J., Z. şi I. la câte 20.000 RON, pe inculpatul M. la 6.000 RON, iar pe inculpaţii AA., CC., EE., N., O., P., Q. şi R. la câte 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 276 alin. (1), (2) şi 4 Din C. proc. pen., a obligat pe inculpaţii K., D., A., AA., CC. şi EE. la plata sumei de câte 2.000 RON către partea civilă Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, reprezentând cheltuieli judiciare, din care suma de câte 1.000 RON contravaloarea onorariului pentru expertiză şi suma de câte 1.000 RON contravaloarea onorariului avocatului ales.

În temeiul art. 276 alin. (1), (2) şi (4) din C. proc. pen., a obligat pe inculpaţii MM., A., M., N., O., P., R. şi Q. la plata sumei de câte 3.130 RON către partea civilă Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, reprezentând cheltuieli judiciare.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

A respins, ca nefondate, apelurile formulate de inculpaţii K., S.C. E. S.R.L., MM., J., I., Z., A. şi S. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

A constatat că prin încheierea din data de 4 iunie 2020 s-a luat act că inculpatul D. şi-a retras apelul formulat împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

A lua act de retragerea apelurilor declarate de inculpaţii G., F. şi H. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În temeiul art. 276 alin. (5) din C. proc. pen., a respins cererea intimatei S.C. NN. S.R.L. de acordare a cheltuielilor judiciare.

C. La data de 19 februarie 2021, împotriva deciziei nr. 382/A din data de 17 decembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, au declarat contestaţie în anulare contestatorii G., M., R., I., F., N., Z., CC., K., S., Q., J., D., S.C. E. S.R.L., O., P. şi AA.

În drept, a fost invocat cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. d) teza I din C. proc. pen., respectiv "când instanţa de apel nu a fost compusă potrivit legii".

În acest sens, în esenţă, au fost invocate două motive:

- primul motiv vizează împrejurarea că din completul de apel a făcut parte doamna OO., deşi aceasta nu a depus jurământul prevăzut de lege înainte de a începe să exercite funcţia de judecător. Potrivit art. 34 din Legea nr. 303/2004, această împrejurare atrage, pentru doamna OO., imposibilitatea funcţională de a desfăşura activitatea specifică funcţiei de judecător, iar consecinţa procedurală a acestei situaţii este aceea că, în apel, cauza nu a fost soluţionată de un complet format dintre trei judecători, astfel cum impun dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004;

- al doilea motiv, vizează încălcarea regulilor de repartizare aleatorie a cauzelor reglementate în art. 11 şi art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, dispoziţii prin care se asigură garantarea dreptului oricărei persoane la o judecată echitabilă, în faţa unei instanţe independente şi imparţiale, stabilite prin lege.

D. Prin încheierea din 25 martie 2021, cu majoritate, a fost admisă în principiu contestaţia în anulare declarată de contestatorii G., M., R., I., F., N., Z., CC., K., S., Q., J., D., S.C. E. S.R.L., O., P. şi AA. împotriva deciziei nr. 382/A din data de 17 decembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2016.

S-a fixat termen pentru judecarea pe fond a contestaţiei în anulare la data de 22 aprilie 2021, cu citarea părţilor.

A fost respinsă, ca nefondată, cererea de suspendare a hotărârii atacate.

D. Examinând hotărârea atacată, în raport cu criticile formulate de contestatorii G., M., R., I., F., N., Z., CC., K., S., Q., J., D., S.C. E. S.R.L., O., P. şi AA. împotriva deciziei nr. 382/A din data de 17 decembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, având drept scop îndreptarea unor vicii de ordin procedural ce atrag nulitatea.

Această cale extraordinară de atac vizează hotărâri judecătoreşti definitive şi se promovează în condiţiile procedurale reglementate expres în art. 426 - art. 432 din C. proc. pen., care sunt mult mai stricte decât în cazul căilor ordinare de atac (cât priveşte titularii, termenul de introducere, cazurile de contestaţie în anulare, motivele aduse în sprijinul acestora, dovezile în susţinerea lor etc.), tocmai în considerarea caracterului acestei instituţii juridice, determinat de faptul că, prin formularea contestaţiei în anulare, se tinde la înlăturarea autorităţii de lucru judecat pentru o hotărâre penală definitivă care îşi produce deja efectele.

După admiterea în principiu a contestaţiei în anulare, dezbaterea contestaţiei în anulare nu se poate cantona decât la cazurile de contestaţie care au fost invocate în cererea iniţială şi care au trecut prin filtrul admisibilităţii în principiu.

Contestatorii şi-au întemeiat contestaţia în anulare pe cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. d) teza I din C. proc. pen., respectiv "când instanţa de apel nu a fost compusă potrivit legii".

În esenţă au susţinut aceştia că un prim motiv de contestaţie este vizat de împrejurarea că din completul de apel a făcut parte doamna judecător OO., deşi aceasta nu a depus jurământul prevăzut de lege înainte de a începe să exercite funcţia de judecător.

Potrivit art. 34 din Legea nr. 303/2004, această împrejurare atrage, pentru doamna OO., susţin contestatorii, imposibilitatea funcţională de a desfăşura activitatea specifică funcţiei de judecător, iar consecinţa procedurală a acestei situaţii este aceea că, în apel, cauza nu a fost soluţionată de un complet format dintre trei judecători, astfel cum impun dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004.

Cel de-al doilea motiv invocat de contestatori vizează încălcarea regulilor de repartizare aleatorie a cauzelor reglementate în art. 11 şi art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, în condiţiile în care au fost alterate datele informatice introduse în sistemul ECRIS, cu ocazia înregistrării cauzei la instanţa de apel, ceea ce a condus la modificarea condiţiilor de repartizare aleatorie a dosarului, consecinţa fiind aceea că respectiva cauză nu a fost soluţionată de o instanţă independentă şi imparţială, stabilite prin lege.

Cu privire la primul motiv de contestaţie în anulare invocat, Înalta Curte reţine că raţionamentul contestatorilor este unul relativ simplu, aceştia negând posibilitatea de a îndeplini actele specifice funcţiei de judecător pentru un membru al completului de judecată care a soluţionat cauza în apel, împrejurare care conduce în concepţia acestora la reţinerea faptului că din punct de vedere numeric completul de judecată a fost format din doi judecători, fiind astfel un complet cu o compunere nelegală în sensul art. 354 alin. (1) C. proc. pen.

Exprimarea contestatorilor face referire la capacitatea funcţională de exercitare a funcţiei de judecător, susţinând aceştia că prin nedepunerea jurământului prevăzut de art. 34 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 înainte de începerea exercitării funcţiei doamna judecător nu putea exercita atribuţiile ce îi sunt conferite de lege.

Analizând toate motivele invocate de către contestatori, instanţa investită cu prezenta cale extraordinară de atac nu poate îmbrăţişa punctul de vedere exprimat.

Chestiunea dedusă judecăţii trebuie analizată din mai multe puncte de vedere.

Primul aspect vizează în ce măsură nedepunerea jurământului de către un magistrat, anterior începerii activităţii, din motive ce nu îi sunt imputabile, conduce la imposibilitatea exercitării prerogativelor funcţiei ocupate.

În conformitate cu prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, "Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii."

De asemenea, potrivit prevederilor art. 34 alin. (1) şi (2), din acelaşi act normativ, judecătorii şi procurorii depun înainte de a îşi începe activitatea jurământul, iar refuzul depunerii acestui jurământ atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie.

Din analiza acestor prevederi legale rezultă că nedepunerea jurământului de către un magistrat din motive neimputabile acestuia nu este sancţionată de lege în nici un mod, în afară de cazul în care această conduită este rezultatul unei atitudini active a acestuia, refuzând depunerea jurământului, caz în care sancţiunea intervine de drept şi este nulitatea numirii în funcţie.

Situaţia era diferit reglementată în Legea nr. 92/1992, unde se prevedea în art. 50 că "Actele efectuate de către magistrat înainte de depunerea jurământului sunt nule", fiind deci prevăzută expres o sancţiune pentru actele realizate de cel care era numit în funcţia de magistrat, dar nu depusese jurământul prevăzut de lege.

Legiuitorul a abordat, în mod diferit această chestiune, în legea anterioară fiind prevăzută o sancţiune pentru îndeplinirea unor acte anterior depunerii jurământului de către magistrat, nulitatea actelor îndeplinite în aceste condiţii, în vreme ce prin legea în vigoare la acest moment, nu se prevede o sancţiune pentru aceeaşi situaţie, fiind stabilită însă sancţiunea pentru situaţia în care magistratul refuză să depună jurământul.

Problema ce se pune este dacă actele îndeplinite de către o persoană care a fost numită prin decret prezidenţial în funcţia de magistrat, dar nu a depus jurământul din motive care nu îi sunt imputabile, deci nu a pierdut calitatea de magistrat, sunt sau nu lovite de nulitate.

Cum nu se poate reţine că situaţia expusă face parte dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 281 C. proc. pen., (nefiind îndeplinită nici una dintre condiţiile enumerate de textul legal menţionat, cazul de la lit. a) nefiind incident în condiţiile în care nu suntem în prezenţa unei nerespectări a dispoziţiilor legale referitoare la compunerea completului de judecată, ci în speţă se pune problema legalităţii actelor îndeplinite de către un magistrat judecător), cu certitudine ne putem afla doar în prezenţa unui caz de nulitate relativă.

Cazul de nulitatea absolută prevăzut de art. 281 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. are în vedere nerespectarea regulilor referitoare la numărul judecătorilor care alcătuiesc completul de judecată, regulile privind continuitatea acestuia, ori cele ce vizează existenţa unei stări de incompatibilitate şi acesta nu poate fi invocat prin extrapolare, în privinţa actelor realizate de către un magistrat în exercitarea funcţiei.

Potrivit prevederilor art. 282 alin. (1) C. proc. pen.:" Încălcarea oricăror dispoziţii legale în afara celor prevăzute la art. 281 C. proc. pen. determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus o vătămare drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului."

Nulitatea relativă este sancţionabilă în condiţiile alin. (3) şi (4) din acelaşi articol, iar prevederile alin. (5) stabilesc condiţiile în care nulitatea relativă se acoperă, respectiv dacă aceasta nu a fost invocată de persoana interesată în termenul legal, ori dacă s-a renunţat la invocarea sa.

În procesul penal nulităţile relative trebuie invocate în condiţiile art. 282 alin. (4) C. proc. pen., respectiv în până la următorul termen de judecată cu procedura completă, dacă încălcarea a intervenit în cursul judecăţii, iar în măsura în care aceasta nu a fost invocată în termenul prevăzut de lege nulitatea relativă, în temeiul legii, se acoperă.

În cauză, contestatorii nu au invocat aspectul pe care se fundamentează prezenta cale extraordinară de atac în termenul legal anterior menţionat, deşi doar în cadrul procedural menţionat se putea realiza invocarea respectivului caz de nulitate relativă, iar pasivitatea lor a condus la acoperirea eventualei nulităţi relative, aceasta nemaiputând fi invocată ulterior, potrivit prevederilor legale precitate.

Rezultă că, în calea extraordinară de atac exercitată, invocarea acestei pretinse încălcări a prevederilor legale nu mai este posibilă şi în nici un caz nu poate constitui temei pentru admiterea acesteia.

Dintr-un alt punct de vedere, Înalta Curte constată împrejurarea că prevederile art. 426 alin. (1) lit. d) teza I C. proc. pen. au în vedere situaţia în care completul de judecată investit cu soluţionarea apelului nu fost compus potrivit legii.

În prezenta cauză, completul de judecată investit cu soluţionarea dosarului nr. x/2016 în calea de atac a apelului a fost format din numărul de judecători prevăzut de către art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004, aspect care este susţinut şi de către contestatori.

Împrejurarea că unul din membrii completului de judecată nu ar fi depus jurământul la momentul numirii acestuia în funcţie nu este de natură a conduce la concluzia că acesta nu are calitatea de judecător, nedepunerea jurământului, neconducând la pierderea acestei funcţii, aşa cum anterior s-a menţionat, ci eventual la nulitatea relativă a actelor pe care acesta le-a îndeplinit în exerciţiul funcţiei sale.

Pe cale de consecinţă, în condiţiile în care s-ar reţine că unul dintre judecătorii membrii ai completului de judecată nu a depus jurământul prevăzut de lege, nu se poate concluziona că instanţa de apel din care acesta a făcut parte a fost nelegal constituită, deoarece atât numeric, cât şi calitativ este respectată prevederea legală. Soluţionarea cauzei a fost realizată de către numărul de judecători prevăzut de lege, iar aceştia erau în exercitarea funcţiei.

Cu privire la acest ultim element, Înalta Curte reiterează faptul că indiferent dacă judecătorul numit prin decret prezidenţial a depus sau nu jurământul prevăzut de art. 34 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în condiţiile în care nu se poate reţine un refuz manifest al său de a depune jurământul, acesta are calitatea de judecător şi poate exercita atribuţiile care îi sunt conferite prin lege, problematica nulităţii actelor pe care le-a realizat putând fi analizată numai prin prisma nulităţii relative a acestora, fără a fi în prezenţa unui caz de nulitate absolută.

Doar în situaţia în care refuză să depună jurământul, persoana numită în această funcţie prin decretul Preşedintelui României pierde calitatea de judecător, Legea nr. 303/2004 statuând expres faptul că sancţiunea ce intervine este aceea a nulităţii numirii în funcţie.

În aceste condiţii, nici din acest punct de vedere contestaţia în anulare nu este întemeiată, compunerea completului de judecată care a pronunţat decizia penală nr. 382/A din 17 decembrie 2020, fiind una legală, prin prisma cazului de contestaţie invocat.

Prin raportare la toate aceste considerente, instanţa investită cu soluţionarea prezentei contestaţii în anulare consideră că analiza chestiunii depunerii sau nu a jurământului de judecător de către unul dintre membrii completului de judecată care a soluţionat cauza în apel nu prezintă nici o relevanţă, în condiţiile în care în mod evident magistratul nu pierde funcţia în care a fost numit în condiţiile legii prin decret, iar actele pe care acesta le îndeplineşte pot fi eventual lovite de nulitate relativă, în condiţiile art. 282 C. proc. pen., dar această nulitate nu poate fi analizată în cadrul prezentei căi extraordinare de atac.

Chiar dacă contestatorii au analizat în mod amplu în cererea formulată prevederile legale vizând condiţiile în care un membru al completului de judecată a trecut din funcţia de magistrat procuror în aceea de magistrat judecător, susţinând că acesta era obligat să depună jurământul prevăzut de art. 34 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 după numirea în funcţia de judecător, Înalta Curte consideră că toate aceste elemente nu au nici o relevanţă în prezenta cauză, în condiţiile în care legea nu sancţionează în mod expres cu nulitatea absolută actele întocmite de către magistrat anterior depunerii jurământului, cum era cazul în vechea reglementarea, iar nulitatea relativă trebuia invocată în faţa instanţei investite cu soluţionarea apelului, nefiind posibilă analiza acesteia în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare.

În fine, cu privire la acest motiv de contestaţie în anulare, Înalta Curte constată că probatoriul administrat de către contestatori nu este unul de natură a conduce la concluzia că doamna judecător OO. nu a depus jurământul prevăzut de lege.

În conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, text legal care nu a suferit modificări legislative, "Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor."

În conformitate cu prevederile Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, privind regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului, hotărâre care era în vigoare în anul 2009, potrivit art. 61, dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor nu cuprindeau şi documentul care să ateste depunerea jurământului.

Ulterior, acest regulament a fost abrogat prin Hotărârea nr. 1073/03 decembrie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, fiind adoptat un alt regulament de funcţionare.

În cuprinsul art. 92 din acest nou regulament se precizează conţinutul dosarului profesional al judecătorului şi procurorului, la lit. s) fiind indicat faptul că dosarul trebuie să cuprindă procesul-verbal în care s-a consemnat depunerea jurământului, conform art. 34 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În regulamentul menţionat nu sunt prevăzute norme tranzitorii cu privire la modul în care se procedează pentru completarea dosarelor profesionale ale magistraţilor aflaţi în funcţie la momentul adoptării regulamentului, în condiţiile în care anterior adoptării acestuia nu exista obligativitatea depunerii acestui proces-verbal al mapa profesională.

În privinţa modului concret de configurare a dosarelor profesionale ale magistraţilor, prin Hotărârea nr. 475 bis/2007 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost stabilită structura dosarelor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, în considerentele hotărârii reţinându-se documentele care se păstrează în mapele componente ale dosarului.

Astfel, se precizează că în mapa de culoare roşie se includ documentele care atestă legalitatea numirii în funcţie, între aceste acte nefiind menţionat procesul-verbal ce demonstrează depunerea jurământului, după cum acest proces-verbal nu este menţionat ca fiind cuprins în vreuna dintre celelalte mape ce structurează dosarul profesional al magistratului.

Această hotărâre a fost modificată prin Hotărârea nr. 672/2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, nefiind modificat în nici un mod conţinutul dosarului profesional al magistratului, fiind doar modificat modul în care se pot depune documente în acest dosar, fiind stabilită o procedură prin care se formează aceste dosare, respectiv fiind stabilită atât obligaţia depunerii din oficiu la dosarele profesionale a documentelor pentru care legea stabileşte că există obligaţia depunerii acestora, precum şi posibilitatea depunerii unor asemenea documente de către magistratul care justifică un interes.

La momentul adoptării acestei hotărâri, 12 iunie 2017, obligativitatea depunerii la dosarul profesional al magistratului a procesului-verbal care atesta depunerea jurământului nu avea o consacrare regulamentară.

Analizând coroborat actele normative menţionate anterior, atât legislaţie primară, cât şi legislaţie secundară, Înalta Curte constată că în anul 2009, când doamna judecător OO. a fost numită din funcţia de procuror în aceea de judecător, prin Decretul nr. 1164/2009 al Preşedintelui României, la dosarul profesional al acesteia nu era necesar să figureze procesul-verbal din care să rezulte faptul că a depus jurământul de judecător, acest document fiind menţionat în anul 2018 între cele necesare a exista la dosarul profesional, fără a fi prevăzute norme vizând obligaţia Direcţia Resurse Umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru completarea dosarului.

În aceste condiţii, neexistând nici o prevedere legală care să impună obligaţia completării dosarului profesional al doamnei judecător cu acest proces-verbal, ulterior anului 2018, când a fost inclus între actele ce trebuie să fie conţinute în acesta, Înalta Curte consideră că aspectele menţionate în cuprinsul adresei nr. x din 22 decembrie 2020, reiterate în adresa din 29 decembrie 2020, emise de către Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media al Consiliului Superior al Magistraturii, chiar dacă sunt reale, nu fac dovada faptului că doamna judecător OO. nu a depus jurământ la momentul numirii în calitate de judecător, ci doar că acel proces-verbal nu a fost ataşat la dosarul său profesional.

Nu există, deci, nici o dovadă cu privire la nedepunerea acestui jurământ, proba administrată de către contestatori demonstrând că acest proces-verbal nu este depus la dosarul profesional aflat la Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce nu echivalează cu inexistenţa sa.

Inconsecvenţa legislativă la nivelul reglementării secundare, precum şi nestabilirea unei obligaţii pentru serviciul administrativ al consiliului vizând completarea dosarelor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor cu privire acest proces-verbal, conduc la concluzia menţionată, până în anul 2018 nefiind necesară ataşarea documentului la mapa profesională, iar ulterior acestui an, deşi obligatorie, nu a fost instituită obligaţia de a fi solicitate de la deţinătorii anteriori.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de contestaţie în anulare invocat, vizând încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează obligativitatea repartizării aleatorii a cauzelor, Înalta Curte nu poate accepta că acesta poate conduce la reţinerea concluziei că instanţa de apel nu a fost legal constituită.

În mod evident, prin instituirea acestor reguli s-au creat condiţiile pentru asigurarea repartizări echitabile, transparente şi imparţiale a cauzelor între completurile de judecată formate la nivelul instanţelor de judecată, însă încălcarea regulilor referitoare la realizarea repartizării aleatorii a cauzelor nu poate avea consecinţe cu privire la legalitatea compunerii completului de judecată.

Legalitatea compunerii completului de judecată vizează în asigurarea participării la şedinţa de judecată a numărului de judecători prevăzut de lege, care au dreptul să funcţioneze la respectiva instanţă, şi au eventuala calificare specială impusă de lege.

Aspectele invocate de către contestatori sunt unele de natură administrativă, iar încălcarea eventuală a dispoziţiilor referitoare la repartizarea aleatorie a dosarului poate avea consecinţe pe planul răspunderii disciplinare pentru persoanele care au determinat această nerespectare a normelor, însă nu pot conduce la nulitatea absolută a hotărârii în condiţiile invocate.

Mai mult, aceste aspecte nici nu ţin concret de compunerea completului de judecată, fiind aspecte administrative preparatorii, care nu au vreo influenţă cu privire la acest aspect, vizând doar desemnarea completului de judecată care urmează a soluţiona cauza, investirea completului de judecată realizându-se ulterior repartizării aleatorii.

Au invocat contestatorii drept temei al aplicării sancţiunii nulităţii absolute decizia nr. 685/2018 a Curţii Constituţionale, susţinând că prin aceasta s-a reţinut că această sancţiune intervine în cazul nerespectării dispoziţiilor referitoare la repartizarea aleatorie a cauzelor, dar Înalta Curte reţine că problematica abordată în hotărârea menţionată a instanţei de contencios constituţional viza alte chestiuni, respectiv desemnarea prin tragere la sorţi a membrilor completurilor de judecată de 5 judecători.

Mai mult, paragrafele din decizie la care fac referire contestatorii nu au nici o relevanţă în prezenta cauză, fiind extrase considerente care reiau dispoziţii legale, precum şi cele prin care Curtea Constituţională constată că încălcarea regulilor prevederilor legale referitoare la compunerea completului de judecată este sancţionată cu nulitatea absolută, aspect care este prevăzut în art. 281 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

De asemenea, jurisprudenţa invocată de către contestatori vizează compunerea completelor de judecată, şi nu modalitatea prin care se procedează la repartizarea aleatorie a cauzelor, această operaţiune neputând fi subsumată noţiunii de compunere a completurilor de judecată, fiind în prezenţa unei activităţi distincte ce nu are nici o influenţă cu privire la modul în care este constituită formaţiunea de judecată.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte consideră că eventuala încălcare a prevederilor legale referitoare la repartizarea aleatorie a cauzei nu poate constitui un temei pentru a se considera că s-a procedat la soluţionarea cauzei de către instanţa de apel care nu a fost compusă potrivit legii, element care ar justifica aplicarea sancţiunii nulităţii absolute şi, corelativ, admiterea prezentei căi extraordinare de atac.

Pe de altă parte, este de remarcat şi faptul că din actele dosarului rezultă efectuarea unui control de către Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza ordinului nr. 283/2020 al Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu privire la modalitatea de realizare a repartizării aleatorii a prezentei cauze, concluzionându-se în referatul întocmit faptul că nu au existat nereguli la repartizarea aleatorie în sistemul informatic ECRIS a dosarului nr. x/2016, discrepanţele semnalate de către contestatori nefiind unele de natură a conduce la un rezultat al repartizării aleatorii.

În condiţiile în care toate susţinerile contestatorilor sunt bazate pe interpretarea elementelor cuprinse în referatul anterior menţionat, precum şi a prevederilor regulamentare incidente, fără a fi elemente suplimentare avute în vedere, Înalta Curte consideră că nu se pot aprecia ca fiind justificate concluziile la care au ajuns aceştia cu privire la vicierea rezultatului repartizării aleatorii a cauzei, modificarea numărului de părţi şi a numărului de volume nefiind de natură a conduce la un alt indice de complexitate, după cum acest lucru rezultă din referatul antecitat.

De asemenea, faptul că a fost utilizată o formulă de calcul a complexităţii care nu ar mai fi fost în vigoare nu are nici o influenţă cu privire la repartizarea aleatorie, în condiţiile în care aceeaşi formulă a fost aplicată tuturor dosarelor aflate la repartizare în ziua respectivă.

În fine, contestatorii au invocat alterarea repartizării aleatorii prin faptul că acest proces este influenţat de hotărârile de colegiu de conducere adoptate în perioada 2012 - 2019 cu privire la acest aspect al activităţii instanţei, precum şi prin deciziile adoptate de Preşedintele secţiei Penale, care poate stabili parametrii de repartizare şi configurare.

În condiţiile în care nu rezultă din probele dosarului că aceste decizii s-ar fi aplicat exclusiv dosarului în cauză, celelalte cauze înregistrate în aceeaşi zi fiind repartizate după ale reguli, Înalta Curte consideră că aceste susţineri sunt unele fără relevanţă, repartizarea tuturor cauzelor din data de 24 decembrie 2019 fiind realizată după acelaşi set de reguli, nefiind în prezenţa unei repartizări viciate.

În fine, ampla analiză realizată de către contestatori a jurisprudenţei CEDO cu privire la noţiunea de instanţă instituită conform legii, nu este de natură a conduce la concluzia admisibilităţii contestaţiei în anulare formulată, cazul de contestaţie în anulare invocat şi vizat de admisibilitatea în principiu fiind unul care nu are legătură cu lipsa de imparţialitate analizată în hotărârile CEDO invocate de către contestatori.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 432 C. proc. pen. instanţa va respinge ca nefondată contestaţia în anulare declarată de contestatorii G., M., R., I., F., N., Z., CC., K., S., Q., J., D., S.C. E. S.R.L., O., P. şi AA. împotriva deciziei nr. 382/A din data de 17 decembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2016.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen.:

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare declarată de contestatorii G., M., R., I., F., N., Z., CC., K., S., Q., J., D., S.C. E. S.R.L., O., P. şi AA. împotriva deciziei nr. 382/A din data de 17 decembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2016.

Obligă contestatorii la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 22 aprilie 2021.

Procesat de GGC - LM