Recusal of appeal for failure to state grounds of illegality in challenge to unconstitutionality referral

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN. şi OO. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Galaţi:

1. Anularea în parte a deciziilor nr. 178/16.06.2017 şi nr. 187/14.07.2017, precum şi a Hotărârii nr. 63/13.09.2017 emise de pârâtă, în ceea ce priveşte valoarea de referinţă sectorială utilizată pentru stabilirea drepturilor salariale ale reclamanţilor pe perioada 09.04.2015-01.10.2016;

2. Obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să recalculeze drepturile salariale ale reclamanţilor, pe baza unei VRS de 405 RON, cu începere din data de 09.04.2015 şi unei VRS de 445,5 RON, cu începere din data de 01.10.2015.

3. Anularea deciziei nr. 188/16.06.2017 şi a pct. 2 din Hotărârea nr. 63/13.09.2017 emise de pârâtă, în privinţa reclamantului II.

4. Emiterea unei decizii de recalculare a drepturilor salariale ale reclamantului II. cu începere din data de 01.01.2018.

1.2. Prin cererea completatoare depusă în cauză, reclamantul II. a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6), respectiv a grilei de la anexa V cap II din Legea nr. 153/2017.

1.3. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1971 din 25 aprilie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea şi, în consecinţă, a anulat în parte deciziile nr. 178/16.06.2017 şi nr. 187/14.07.2017, precum şi Hotărârea nr. 63/13.09.2017, în ceea ce priveşte valoarea de referinţă sectorială utilizată pentru stabilirea drepturilor salariale ale reclamanţilor pe perioada 09.04.2015-01.10.2016 şi a obligat pârâta la emiterea unei noi decizii prin care sa recalculeze drepturile salariale ale reclamanţilor, pe baza unei VRS de 405 RON, cu începere din data de 09.04.2015, respectiv a unei VRS de 445,5 RON, cu începere din data de 01.10.2015.

A respins capătul de cerere având ca obiect anularea deciziei nr. 188/16.06.2017 şi a pct. 2 din Hotărârea nr. 63/13.09.2017 emise de pârâtă, în privinţa reclamantului II., ca neîntemeiat.

A respins capătul de cerere având ca obiect emiterea unei decizii de recalculare a drepturilor salariale ale reclamantului II. cu începere din data de 01.01.2018, ca inadmisibil, pentru lipsa unei cereri administrative prealabile.

A respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 38, alin. (6) din Legea nr. 153/2017 şi a grilei prevăzute în Legea nr. 153/2017, anexa V, cap. II, ca inadmisibilă.

1.4. Cererea de recurs

Împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a declarat recurs reclamantul II., care a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi a susţinut că cererea îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992.

2. Cu privire la cererea de recurs. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar

Examinând înscrisurile cauzei, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. arată că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Potrivit prevederilor art. 29 alin. (5) teza a II-a din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, încheierea prin care instanţa respinge cererea de sesizare a curţii Constituţionale "poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare."

Dispoziţiile art. 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevăd că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs".

Din examinarea înscrisurilor depuse, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a declarat recurs la data de 27 aprilie 2018, însă cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi nici dezvoltarea acestora.

Recurentul nu a înţeles să-şi îndeplinească nici ulterior obligaţia procesuală instituită de dispoziţiile legale sus menţionate, deşi avea posibilitatea de a depune unui memoriu separat care să conţină criticile aduse hotărârii recurate.

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 489 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) din Noul C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul II. împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, conţinută de dispozitivul sentinţei civile nr. 1971 din 25 aprilie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul II. împotriva sentinţei civile nr. 1971 din 25 aprilie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, cu privire la soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 şi a grilei prevăzute în Legea nr. 153/2017, anexa V, cap. II.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 decembrie 2018.

GGC - MP