RCA insurance compensation claim against Guarantee Fund: civil jurisdiction affirmed over administrative jurisdiction where no administrative rejection decision or silent refusal challenge was alleged

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila la data de 7 iunie 2017 sub nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtului Fondul de Garantare a Asiguraţilor la plata sumei de 35.000 RON, reprezentând contravaloarea daunelor ce se impun a fi achitate în baza poliţei RCA, sumă actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală de la data depunerii cererii şi până la plata efectivă.

În motivarea cererii, s-a arătat că prin cererea de despăgubire înregistrată la Fondul de Garantare a Asiguraţilor la data de 15.03.2017 s-a solicitat plata daunelor materiale ca urmare a evenimentului rutier din data de 26.11.2016, produs în municipiul Brăila cu autoturismul nr. de înmatriculare X. De asemenea, s-a menţionat că pentru autovehiculul condus de persoana vinovată de producerea accidentului exista poliţă de asigurare încheiat la S.C. B. .

Cererea de plată adresată pârâtului a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 213/2015 coroborate cu cele ale art. 20 din Norma A.S.F. nr. 16/2015, iar în susţinerea acţiunii au fost invocate dispoziţiile art. 1531, art. 1535, art. 1385 C. civ., art. 3 alin. (2) şi art. 10 din O.G. nr. 13/2011, art. 14 din Legea nr. 213/2015 şi art. 20 din Norma A.S.F. nr. 16/2015.

Prin sentinţa nr. 1071 din data de 22 februarie 2018 Judecătoria Brăila, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu şi, în baza art. 132 alin. (3) C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., pârâţii Fondul de Garantare a Asiguraţilor, S.C. B. prin C. şi intervenientul D., în favoarea Curţii de Apel Bucureşti - ca instanţă de contencios administrativ.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a constatat că reclamantul a solicitat Fondului de Garantare a Asiguraţilor emiterea deciziei de plată a despăgubirilor cuvenite ca urmare a unui accident, fără a primi un răspuns în 30 de zile de la înregistrarea cererii adresate pârâtului.

Procedura efectuării plăţilor de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor este reglementată de art. 13 din Legea nr. 213/2015, act normativ în cuprinsul căruia nu este prevăzută ipoteza omisiunii emiterii deciziei de plată, ci numai pe aceea a emiterii unei decizii de respingere a cererii de acordare a despăgubirilor cuvenite creditorilor de asigurări.

Prin acţiunea formulată, reclamantul a solicitat obligarea Fondului de Garantare a Asiguraţilor la emiterea deciziei de soluţionare a cererii de despăgubire înregistrată la această autoritate la data de 15.03.2017, cererea fiind întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 213/2015 şi ale Normei A.S.F. nr. 16/2015, invocând, în esenţă, omisiunea pârâtului de a soluţiona cererea de despăgubire în termenul legal general de 30 de zile prevăzută de art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004.

Apreciind că solicitarea reclamantului are ca obiect un pretins refuz al Fondului de Garantare a Asiguraţilor de a emite un act administrativ - act care ar fi putut fi contestat, în cazul emiterii sale, la Curtea de Apel Bucureşti, conform art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015, raportat la art. 19 alin. (3) din Legea nr. 503/2004, instanţa a reţinut că revine Curţii de Apel Bucureşti competenţa specială de a soluţiona prezentul litigiu.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin sentinţa nr. 3852 din data de 1 octombrie 2018 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat în favoarea Judecătoriei Brăila competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., pe pârâţii Fondul de Garantare a Asiguraţilor, S.C. B. (în faliment) prin lichidator judiciar C. - Filiala Cluj şi pe intervenientul D., a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că obiectul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, îl reprezintă solicitarea de acordare despăgubiri în cuantum de 35.000 RON.

Cererea reclamantului nu este subsecventă unei cereri îndreptate împotriva unui act administrativ, respectiv împotriva unei decizii F.G.A. de respingere totală sau parţială a cererii de plată. În aceste condiţii, cererea de acordare a despăgubirilor în cuantum de 35.000 RON, chiar dacă este formulată în contradictoriu şi cu o autoritate publică, respectiv cu Fondul de Garantare a Asiguraţilor, este de competenţa instanţelor de drept comun, conform art. 94 şi art. 95 C. proc. civ., aceasta fiind şi voinţa reclamantului, care, prin precizarea depusă pentru termenul din 01.10.2018, a menţionat că a înţeles să formuleze o acţiune în pretenţii, de competenţa instanţelor civile.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:

Prin demersul judiciar iniţiat, reclamantul A. solicită acordarea unor despăgubiri în cuantum de 35.000 RON, reprezentând contravaloare reparaţii autoturism - daune produse în urma evenimentului rutier din data de 26.11.2016, produs din culpa conducătorului unui autoturism care, la data accidentului, avea poliţă de asigurare încheiată la B. S.A.

Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul instanţei ulterior formulării cererii de despăgubire înregistrate la Fondul de Garantare a Asiguraţilor (F.G.A.) la data de 15.03.2017 şi a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1531, art. 1535, art. 1385 C. civ., art. 3 alin. (2) şi art. 10 din O.G. nr. 13/2011, art. 14 din Legea nr. 213/2015 şi art. 20 din Norma A.S.F. nr. 16/2015.

În privinţa procedurii de efectuare a plăţilor de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor, Înalta Curte constată că aceasta este reglementată în cuprinsul art. 13 din Legea nr. 213/2015, alin. (5) al acestui text de lege făcând trimitere la procedura de contestare prevăzută de art. 19 din Legea nr. 503/2004.

În cadrul acestei proceduri, aprobarea sau, după caz, respingerea sumelor pretinse de petenţi este de competenţa comisiei speciale din cadrul Fondului de Garantare a Asiguraţilor, iar singurele acte ce pot fi contestate în faţa instanţei de contencios administrativ, sunt fie decizia de respingere totală sau parţială a cererii de plată, fie actul administrativ asimilat constând în nesoluţionarea în termen a cererii de plată.

În privinţa cererii de acordare a despăgubirilor, se reţine că pentru a fi de competenţa instanţei de contencios administrativ, aceasta trebuie să fie subsecventă cererii de anulare a unei decizii emise de F.G.A., de respingere totală sau parţială a cererii de plată.

Din examinarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul din prezenta cauză, se constată că acesta nu contestă o decizie emisă de Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi nu reclamă un refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri, pentru a fi atrasă competenţa instanţei de contencios administrativ.

De asemenea, conform precizării exprese depuse în dosarul Curţii de Apel Bucureşti acţiunea reclamantului este o acţiune civilă în pretenţii, iar chemarea în judecată a unei autorităţi publice nu atrage modificarea competenţei instanţelor de drept comun, determinate potrivit criteriilor prevăzute de art. 94 şi art. 95 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Brăila, secţia Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Fondul de Garantare a Asiguraţilor, S.C. B., prin lichidator judiciar C. - Filiala Cluj, în favoarea Judecătoriei Brăila, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2018.

GGC - MP