Administrative challenge to closure resolution transferred to Bucharest Court of Appeal on material incompetence; contested resolution remains in force pending transfer.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the exception of its own material incompetence raised by the Judicial Inspection and declined jurisdiction over the challenge to a closure resolution (classare) issued by the Judicial Inspection, transferring the case to the Bucharest Court of Appeal, Eighth Administrative and Fiscal Section, with no further appeal; thus, the contested resolution remains in force pending the transferred proceeding. The case is an administrative-law challenge filed against the Judicial Inspection’s resolution of 26 October 2018 that closed a disciplinary complaint, with the petitioner invoking the review of that administrative act. The Court held that, although Article 47(1)(b) of Law No. 317/2004 declares a closure resolution "final," that phrase was struck down as unconstitutional by Constitutional Court Decision No. 397/2014, and since the law lacks an express remedy for closures, the competent court is determined by analogy with Article 47(5) of the same law (which assigns challenges to closure-related rejections to the Bucharest Court of Appeal), applying the principle *ubi eadem ratio, ibi idem jus*, together with Articles 97, 96(1) and 132(3) of the Civil Procedure Code and Article 10(1) second sentence of Law No. 554/2004.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 97 C. proc. civ, art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, art. 132 alin. (3) C. proc. civ, Art. 96 pct. 1 C. proc. civ; Administrative challenge to closure resolution transferred to Bucharest Court of Appeal on material incompetence; contested resolution remains in force pending transfer: The case is an administrative-law challenge filed against the Judicial Inspection’s resolution of 26 October 2018 that closed a disciplinary complaint, with the petitioner invoking the review of that administrative act. The Court held that, although Article 47(1)(b) of Law No. 317/2004 declares a closure resolution "final," that phrase was struck down as unconstitutional by Constitutional Court Decision No. 397/2014, and since the law lacks an express remedy for closures, the competent court is determined by analogy with Article 47(5) of the same law (which assigns challenges to closure-related rejections to the Bucharest Court of Appeal), applying the principle *ubi eadem ratio, ibi idem jus*, together with Articles 97, 96(1) and 132(3) of the Civil Procedure Code and Article 10(1) second sentence of Law No. 554/2004.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for declining jurisdiction to the competent court.
Cited to establish the jurisdiction of the Court of Appeal, not the High Court.
Ground confirming the territorial and material jurisdiction of the Court of Appeal for administrative disputes.
Full text
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 7.11.2018, sub nr. x/2018, petentul A. a formulat în contradictoriu cu intimata Inspecţia Judiciară, contestaţie împotriva rezoluţiei de clasare din data de 26.10.2018 emisă în dosarul nr. x/2018 al Inspecţiei Judiciare - Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători.
2. Apărările intimatei
Prin întâmpinarea depusă la data de 3.12.2018, intimata Inspecţia Judiciară a invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, solicitând declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în raport de dispoziţiile art. 45 şi 47 din Legea nr. 317/2004.
3. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra excepţiei necompetenţei sale materiale
Examinând cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale în ceea ce priveşte judecarea pe fond a prezentei contestaţii, Înalta Curte reţine următoarele:
Reglementând competenţa materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 97 C. proc. civ. statuează că aceasta judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, recursurile în interesul legii, cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept, precum şi orice alte cereri date prin lege în competenţa sa, astfel încât instanţa supremă poate fi sesizată direct cu soluţionarea pe fond a unei cereri decât în cazurile expres şi limitativ prevăzute de legi speciale.
În cauza de faţă, reclamantul A. a supus controlului instanţei de contencios administrativ rezoluţia de clasare emisă în dosarul nr. x/2018 al Inspecţiei Judiciare - Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători.
Potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, "inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată […] clasarea sesizării, […] rezoluţia de clasare este definitivă", iar, potrivit art. 47 alin. (5) din acelaşi act normativ, "rezoluţia de respingere a sesizării [...] poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile."
Sintagma "rezoluţia de clasare este definitivă" din cuprinsul lit. b) a art. 47 alin. (1) din actul normativ precizat, a fost declarată neconstituţională, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 397/2014, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 529 din 16 iulie 2014.
Legea nr. 317/2004 nu conţine, însă, dispoziţii exprese referitoare la calea de atac ce poate fi exercitată în situaţia contestării rezoluţiei de clasare a sesizării adresate Inspecţiei Judiciare.
În lipsa unei reglementări exprese şi având în vedere caracterul de act administrativ al rezoluţiei, act emis de o autoritate publică centrală (Inspecţia Judiciară), Înalta Curte constată că, prin analogie cu dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, conform principiului ubi eadem ratio, ibi idem jus, indiferent de soluţia dispusă prin rezoluţie (clasarea, respectiv respingerea sesizării), Curtea de Apel Bucureşti este instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze contestaţia introdusă de persoana care a formulat sesizarea.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 132 alin. (3) C. proc. civ. raportate la cele ale art. 96 pct. 1 din acelaşi cod, având în vedere şi dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale invocată de intimata Inspecţia Judiciară şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie invocată de intimata Inspecţia Judiciară.
Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de A. împotriva rezoluţiei nr. 6702/IJ/1649/DIP/2018 din data de 26.10.2018, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2018.
GGC - MP