Revocation of preventive seizure: proportionality requirement absent valid civil claim against defendant

Deliberând asupra cauzei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 03 ianuarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, cu privire la inculpata A., s-a dispus revocarea măsurii asigurătorii dispusă prin Ordonanţa DNA nr. 909/P/2015 DNA din 17.12.2015 .

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că inculpaţii B., C., A., D., E., F., G., H., S.C. I. S.R.L., S.C. J. S.R.L., căpitan K., căpitan (r) L. şi M. sunt trimişi în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni de rezultat, existând suspiciunea rezonabilă că aceştia ar fi putut comite faptele pentru care sunt cercetaţi, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie de care aceştia beneficiază potrivit art. 4 C. proc. pen., art. 6 CEDO şi art. 23 alin. (11) din Constituţia României, cu atât mai mult cu cât, în privinţa inculpaţilor s-a pronunţat deja o hotărâre judecătorească de condamnare, chiar nedefinitivă.

A arătat că măsurile asigurătorii sunt necesare pentru a garanta repararea eventualelor pagube produse prin infracţiune şi sunt luate asupra bunurilor inculpaţilor, până la concurenţa valorii probabile a presupuselor pagube. Mai mult, inculpaţii K., L., A., C. şi B. sunt trimişi în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000 şi, potrivit art. 20 din această lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

Întrucât presupusele prejudicii nu au fost recuperate şi nu s-a depăşit un termen rezonabil de desfăşurare a procedurilor judiciare, instanţa a apreciat că nu a fost încălcat art. 1 Protocol nr. 1 din CEDO.

În ceea ce o priveşte pe inculpata A., văzând cererea nr. x emisă la data de 05.05.2016 de către Primăria Sectorului 4 Bucureşti, prin care s-a arătat că cererea de constituire parte civilă, vizează toate persoanele găsite vinovate în legătură cu evenimentul din data de 30.10.2015, respectiv incendiul din incinta clubului "J.", luând în considerare faptul că acţiunea civilă a UAT-SAT Sector 4 nu o vizează şi pe inculpata A., întrucât aceasta nu a fost pusă sub acuzare cu privire la evenimentul din 30.10.2015, respectiv incendiul din incinta clubului J., ci i se reproşează eliberarea unei autorizaţii către o altă societate comercială, SC. N. S.R.L., Curtea a apreciat că la acest moment nu se mai impune menţinerea măsurii asigurătorii luate prin Ordonanţa DNA nr. 909/P/2015 DNA din 17.12.2015, întrucât împotriva acestei inculpate nu mai există nicio constituire de parte civilă.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a formulat contestaţie.

În esenţă, a solicitat admiterea contestaţiei formulată de Parchet, desfiinţarea încheierii din data de 03 ianuarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti şi rejudecând, să se dispună menţinerea măsurii asigurătorii în privinţa inculpatei A.

A arătat că deşi prin infracţiunea de abuz în serviciu în raport cu care s-a reţinut complicitatea inculpatei, s-a adus numai o vătămare a intereselor legitime ale clienţilor societăţii N. S.R.L. şi un folos necuvenit acestei societăţi, nu şi un prejudiciu, totuşi, menţinerea măsurii asigurătorii s-ar fi impus faţă de obligarea inculpatei la plata unor cheltuieli judiciare în cuantum de 9.000 de RON prin hotărârea din primă instanţă, aşadar, în considerarea garantării plăţii cheltuielilor judiciare.

În raport de aceste aspect, a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile necesităţii şi proporţionalităţii dezvoltate în practica judiciară, necesitatea decurgând în cauza de faţă din caracterul obligatoriu al măsurii asigurătorii, astfel cum este prevăzut de dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 78/2000, iar proporţionalitatea fiind îndeplinită în raport cu faptul că inculpata a fost condamnată în primă instanţă pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, fiind, totodată, obligată la plata unor cheltuieli judiciare într-un cuantum ridicat, de 9.000 de RON.

Examinând contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie prin prisma actelor şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că este nefondată, pentru următoarele considerente:

Preliminar analizării în concret a motivelor formulate în cauză, instanţa apreciază ca se impune a fi făcute scurte consideraţiuni ce derivă prin instituirea unei măsuri asigurătorii.

Potrivit art. 249 C. proc. pen., condiţiile generale de luare a măsurilor asigurătorii, sunt următoarele:

(1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

(2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.

(4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

(5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.

(6) Măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, şi la cererea părţii civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi şi părţii civile.

Măsurile asigurătorii se menţin dacă sunt necesare şi proporţionale cu scopul urmărit. În cauză, măsura sechestrului asigurător s-a dispus în scopul evitării înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale. Scopul măsurii asigurătorii dispuse în vederea confiscării este acela de a asigura că anumite categorii de bunuri rămân în patrimoniul unei persoane, urmând a fi trecute în patrimoniul statului în condiţiile în care se dispune luarea măsurii.

În cauză, prin Ordonanţa nr. 909/P/2015 din data de 17.12.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus instituirea popririi, până la concurenţa sumei de 100.000.000 euro asupra sumelor de bani prezente şi viitoare aflate în conturile deschise pe numele inculpatei A. la O. S.A.

Prin Cererea nr. x emisă la data de 05.05.2016 de către Primăria Sectorului 4 Bucureşti, prin care s-a arătat că cererea de constituire parte civilă, vizează toate persoanele găsite vinovate în legătură cu evenimentul din data de 30.10.2015, respectiv incendiul din incinta clubului "J.", aşadar acţiunea civilă a UAT-SAT Sector 4 nu o vizează şi pe inculpata A., întrucât aceasta nu a fost pusă sub acuzare cu privire la evenimentul din 30.10.2015, ci i se reproşează eliberarea unei autorizaţii către o altă societate comercială, SC. N. S.R.L.

În acest context, Înalta Curte constată că, în cauză, nu este îndeplinită condiţia proporţionalităţii dată de natura infracţiunilor ce fac obiectul judecăţii şi condiţia necesităţii de a asigura o eventuală confiscare specială şi restabilirea situaţiei anterioare.

Având în vedere că instituirea măsurii asigurătorii are în vedere protejarea drepturilor persoanei vătămate prin săvârşirea infracţiunii, or, în cauză acţiunea civilă a UAT-SAT Sector 4 nu o vizează şi pe inculpata A., întrucât aceasta nu a fost pusă sub acuzare cu privire la evenimentul din 30.10.2015, respectiv incendiul din incinta clubului J., ci i se reproşează eliberarea unei autorizaţii către o altă societate comercială, Înalta Curte constată că în mod corect s-a dispus ridicarea măsurii asigurătorie, nefiind îndeplinite cerinţele şi exigenţele de necesitate impuse de dispoziţiile legale.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii din data de 03 ianuarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală pronunţată în Dosarul nr. x/2016.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată A., în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii din data de 03 ianuarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2016.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată A., în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulată de Parchet, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 01 februarie 2022.

GGC - NN