Competence for substitution of community service with imprisonment: specific execution court jurisdiction prevails over place of detention

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/23.02.2021, Serviciul de Probaţiune Bucureşti, a sesizat Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, că în urma verificărilor efectuate în A. precum şi a procesului-verbal întocmit de secţia 19 Poliţie în data de 22.01.2021, s-a constatat că se află în imposibilitatea punerii în executare a sentinţei penale nr. 322/05.12.2019, a Judecătoriei Sectorului 5, deoarece numitul B. execută o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare, fiind încarcerat la Penitenciarul Tulcea din data de 21.07.2020.

În baza rezoluţiei din 10 martie 2021 a judecătorului delegat cu executarea de la Judecătoria Sector 5 Bucureşti, sesizarea a fost înaintată, pe cale administrativă, Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, pentru a aprecia cu privire la aplicarea art. 561 C. proc. pen. raportat la art. 64 alin. (5) lit. b) C. pen.

Prin sentinţa penală nr. 795/29.03.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021 de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, secţia penală, în temeiul art. 47 raportat la art. 561 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, având ca obiect înlocuirea muncii neremunerate privind pe persoana condamnată B., în favoarea Judecătoriei Tulcea, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei din urmă instanţe la data de 09.04.2021 sub acelaşi număr unic de înregistrare.

Prin sentinţa penală nr. 1625/10.11.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Tulcea şi s-a dispus declinarea competentei de soluţionare a cauzei, având ca obiect înlocuirea muncii neremunerate privind pe persoana condamnată B., în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei din urmă instanţe la data de 16.11.2021, sub acelaşi număr unic de înregistrare.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Tulcea a reţinut următoarele:

Potrivit art. 561 alin. (1) C. proc. pen. - Înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunităţii cu închisoarea "(1)Instanţa competentă să dispună, potrivit art. 64 alin. (5) lit. a) C. pen., înlocuirea muncii în folosul comunităţii cu închisoarea este instanţa de executare, iar în cazul prevăzut la art. 64 alin. (5) lit. b) C. pen., instanţa care judecă în primă instanţă infracţiunea săvârşită înainte de executarea integrală a muncii în folosul comunităţii".

În acest context, Judecătoria Tulcea a apreciat că instanţa competentă să înlocuiască munca neremunerată în folosul comunităţii dispusă prin sentinţa penală nr. 3220/05.12.2019, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul x/2019, este Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti ca instanţă de executare, norma prevăzută de art. 561 alin. (1) C. proc. pen., având caracter special. Aşadar, s-a reţinut că Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti este instanţă de executare, conform art. 553 C. proc. pen., nici o normă legală nedând acest atribut instanţei în a cărei circumscripţie se află locul deţinere, pentru a putea fi incidente dispoziţiile art. 597 alin. (6) C. proc. pen.

Ca urmare, Judecătoria Tulcea a înaintat dosarul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, competentă teritorial să analizeze cererea Serviciului de probaţiune Bucureşti privind înlocuirea muncii în folosul comunităţii cu închisoarea, privind pe persoana condamnată B..

Prin Sentinţa penală nr. 2678/19.11.2021 pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr. x/2021, în baza art. 47 C. proc. pen. raportat la art. 561 alin. (1) C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti invocată din oficiu.

În baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 561 alin. (1) C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect înlocuire muncă neremunerată privind pe B. în favoarea Judecătoriei Tulcea.

În baza art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., s-a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă dintre Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi Judecătoria Tulcea.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, în esenţă, a reţinut că, în speţă sunt incidente dispoziţiile generale ce atrag competenţa instanţei de executare de a soluţiona cererile, propunerile, sesizările formulate în materia executării pedepsei.

Astfel, s-a constatat faptul că, potrivit art. 597 alin. (6) C. proc. pen., "dispoziţiile alin. (1) - (5) se aplică şi în cazul în care rezolvarea uneia dintre situaţiile reglementate în prezentul titlu este dată în competenţa instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere. În acest caz, soluţia se comunică instanţei de executare".

Faţă de acest aspect, s-a reţinut că, prin Decizia nr. 15/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, s-a statuat că instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

În acest context, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a precizat că principiul locului de deţinere în care execută pedeapsa persoana condamnată la data formulării sesizării, ca loc de deţinere pe baza căruia se determină instanţa competentă, presupune că transferarea persoanei condamnate, ulterior datei formulării cererii, într-un alt penitenciar nu are aptitudinea de a modifica instanţa competentă şi nu poate avea ca efect declinarea competenţei.

Totodată, s-a apreciat că din moment ce nu s-au aplicat dispoziţiile art. 64 alin. (5) lit. b) C. pen. de către instanţa de condamnare, neavând suficiente date, în prezent cererea a devenit similară unei cereri de contopire a pedepselor în situaţia în care munca neremunerată în folosul comunităţii ar fi înlocuită cu închisoarea, caz în care competenţa ar reveni potrivit art. 585 C. proc. pen. tot instanţei de executare.

Aşadar, ca urmare a verificărilor efectuate în baza de date a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din care a rezultat că, la data formulării sesizării de către Serviciul de Probaţiune, petentul era deţinut în Penitenciarul Tulcea, s-a apreciat că instanţa competentă teritorial este Judecătoria Tulcea.

În baza art. 47 C. proc. pen. raportat la art. 561 alin. (1) C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, invocată din oficiu, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect înlocuire muncă neremunerată în favoarea Judecătoriei Tulcea.

*

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 02.12.2021, fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 8, cu termen de judecată la data de 08.12.2021.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, Înalta Curte va determina coordonatele normative aplicabile în cauză, respectiv art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., "când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară".

Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., "instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urmă competenţa".

Înalta Curte notează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă îl reprezintă soluţionarea sesizării formulate de Serviciul de Probaţiune Bucureşti, de înlocuirea a muncii neremunerate în folosul comunităţii dispuse faţă de B. prin sentinţa penală nr. 3220 din 5.12.2019, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul x/2019

În acest sens, art. 561 alin. (1) C. proc. pen. prevede faptul că "(1)Instanţa competentă să dispună, potrivit art. 64 alin. (5) lit. a) C. pen., înlocuirea muncii în folosul comunităţii cu închisoarea este instanţa de executare, iar în cazul prevăzut la art. 64 alin. (5) lit. b) C. pen., instanţa care judecă în primă instanţă infracţiunea săvârşită înainte de executarea integrală a muncii în folosul comunităţii".

Conform art. 64 alin. (5) C. pen.: instanţa înlocuieşte zilele-amendă neexecutate prin muncă în folosul comunităţii cu un număr corespunzător de zile cu închisoare, dacă:

a) persoana condamnată nu execută obligaţia de muncă în folosul comunităţii în condiţiile stabilite de instanţă;

b) persoana condamnată săvârşeşte o nouă infracţiune descoperită înainte de executarea integrală a obligaţiei de muncă în folosul comunităţii. Zilele-amendă neexecutate prin muncă în folosul comunităţii la data condamnării definitive pentru noua infracţiune, înlocuite cu închisoarea, se adaugă la pedeapsa pentru noua infracţiune;"

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale mai sus invocate rezultă că înlocuirea zilelor de muncă în folosul comunităţii cu zile de închisoare, în ipoteza în care persoana condamnată nu execută această obligaţiile în condiţiile stabilite de instanţă, se dispune de instanţa de executare iar în situaţia în care persoana condamnată săvârşeşte o noua infracţiune înainte de executarea integrală a obligaţiei de muncă în folosul comunităţii se dispune de instanţa care judecă această infracţiune.

Analizând actele aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că, prin sentinţa penală nr. 3220 din 5.12.2019, pronunţată de Judecătoria sector 5 Bucureşti în dosarul x/2019 s-a dispus înlocuirea obligaţiei de plată a amenzii penale în cuantum de 2700 RON aplicată lui B. prin sentinţa penală nr. x/04.04.2019 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, pronunţată în dosarul x/2018, cu obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 270 zile.

Ulterior, prin sentinţele nr. 2470 din 1.10.2020 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi nr. 2783/03.12.2020 pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti s-a dispus condamnarea lui B. la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat în formă continuată respectiv la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt în stare de recidivă postexecutorie fără, însă, a se face aplicarea, de către niciuna dintre cele doua instanţe, a dispoziţiilor art. 64 alin. (5) lit. b) C. proc. pen.

Faţă de situaţia de fapt reţinută în cele de mai sus, respectiv faptul că s-a omis a se face aplicarea prevederilor art. 64 alin. (5) lit. b) C. proc. pen. de către cele două instanţe de judecată ce l-au condamnat pe B. pentru săvârşirea unor infracţiuni înainte de executarea integrală a obligaţiei de muncă în folosul comunităţii, în speţă, urmează a se reţine incidenţa art. 65 alin. (5) lit. a) C. proc. pen., situaţie în care instanţa competentă a se pronunţa asupra cererii de înlocuire a zilelor de muncă în folosul comunităţii este instanţa de executare, conform art. 561 alin. (1) teza I C. proc. pen.

În acest context argumentativ, Înalta Curte arată că, dispoziţiile art. 561 C. proc. pen., ce reglementează materia înlocuirii obligaţiei de a presta muncă în folosul comunităţii, au caracterul unor norme speciale ce derogă de cele cu caracter general aplicabile în ceea ce priveşte cererile, propunerile, sesizările care pot fi formulate de o persoana condamnată în cursul executării pedepsei şi care atribuie competenţa de soluţionare a acestora, instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere (de exemplu, cererile în materia modificărilor de pedepse prevăzute în art. 585 C. proc. pen., în materia liberării condiţionate prevăzute în art. 587 C. proc. pen., în materia întreruperii executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, conform art. 593 C. proc. pen., sau în materia contestaţiei la executare conform art. 597 - 598 C. proc. pen.).

Ca atare, Înalta Curte reţinând dispoziţiile art. 561 alin. (1) teza I C. proc. pen., constată că în speţă, instanţa competentă a se pronunţa asupra cererii formulate de Serviciul de Probaţiune Bucureşti privind înlocuirea celor 270 de zile de muncă în folosul comunităţii la care B. a fost obligat prin sentinţa penală nr. 3220 din 5.12.2019, este Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, ca instanţă de executare în accepţiunea art. 553 C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul Serviciul de Probaţiune Bucureşti şi intimatul B. în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul Serviciul de Probaţiune Bucureşti şi intimatul B. în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 decembrie 2021.

GGC - MM