Request to transfer criminal appeal denied: media coverage and petitioner's public-official status insufficient to demonstrate reasonable suspicion of judicial impartiality

Asupra cererii de strămutare de faţă, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel A., la data de 9 iulie 2021, petentul B. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel A., susţinând că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii sale.

În argumentare, a arătat, în esenţă, că dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel A. are ca obiect contestaţia în anulare pe care a formulat-o, în temeiul art. 3, art. 64 alin. (1) lit. f) şi alin. (4), art. 53, art. 426 lit. d) şi art. 430 C. proc. pen. şi art. 6 par. l din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, împotriva deciziei penale nr. 316 din 11.05.2021, pronunţată de Curtea de Apel A. în dosarul nr. x/2016 (prin care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, interzicându-i-se, totodată, ca pedepse complementară şi accesorie, drepturile prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b), g) şi k) C. pen.), întrucât din completul de judecată care a pronunţat această decizie au făcut parte doi judecători care, în opinia sa, nu oferă suficiente garanţii de imparţialitate, fiind incompatibili să judece cauza.

A mai arătat că, în mod absolut previzibil, cererea sa de suspendare a executării deciziei contestate, formulată în cadrul contestaţiei în anulare, a fost respinsă, la data de 18.06.2021, după ce declaraţia de abţinere a unuia dintre membrii completului învestit cu judecarea dosarului nr. x/2021 a fost respinsă.

Înainte însă ca soluţia cu privire la cererea sa de suspendare a executării deciziei contestate să-i fie comunicată şi publicată oficial pe portal-ul instanţei, aceasta a apărut în presă, în publicaţia C..ro, care este deţinută de soţul unei doamne judecător la Curtea de Apel A., care nu a făcut parte din completul de contestaţie în anulare.

Altfel spus, deşi cererea de suspendare a executării deciziei contestate primise, ca termen iniţial de soluţionare, data de 25.06.2021, termen preschimbat ulterior pentru data de 18.06.2021, soluţia dispusă cu privire la aceasta, la termenul preschimbat, a fost publicată în C..ro imediat după pronunţare, înainte însă de a fi comunicată şi publicată oficial pe site-ul Curţii de Apel A.. Or, în acest context, este evident că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor acestei instanţe este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii sale, respectiv aceea de fost director al Casei Judeţene de Pensii Bihor, instituţie ai cărei medici şi asistenţi au fost trimişi în judecată şi condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie.

Sub acest ultim aspect, petentul a arătat că, după ce au fost reţinuţi şi, ulterior, arestaţi, medicii şi asistenţii din cadrul Casei Judeţene de Pensii Bihor au formulat denunţuri împotriva sa, identice până la semne de punctuaţie, în scopul evident de a-şi uşura situaţia juridică. Urmare acestor denunţuri, după aproximativ un an, a fost reţinut şi, ulterior, arestat, în prezenţa presei, care a primit detalii din dosarul de urmărire penală, deşi acestea nu aveau caracter public, fiind prezentat ca "tătucul şpăgarilor", chiar dacă asupra sa nu au fost găsite sume de bani şi nu există vreun flagrant sau dovadă că ar fi pretins/primit bunuri sau bani. Nu a avut şi nici nu are avere, conturi bancare, bunuri de preţ, etc., însă a fost membru D. şi a deţinut o funcţie de conducere din care trebuia să fie înlăturat.

Or, din modul în care s-au derulat procedurile penale împotriva sa, precum şi din modalitatea de soluţionare a cererii de suspendare a executării deciziei contestate rezultă, în mod evident, că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel A. este afectată.

De altfel, judecătorii aceleiaşi instanţe au fost expuşi în mod public ca fiind apropiaţi ai DNA şi executanţi ai ordinelor acestei structuri.

În plus, presa locală a făcut presiuni asupra judecătorilor, publicând tot felul de articole legate de procesul său penal, dar şi de cel al medicilor de la Casa Judeţeană de Pensii Bihor, exemplificativ în acest sens fiind faptul că soluţia de condamnare cu suspendarea executării pedepsei, pronunţată de Tribunalul Bihor faţă de medicul E., a fost catalogată în presa locală ca fiind o "decizie scandaloasă", făcându-se astfel presiuni pentru condamnarea cu executare a medicului, ceea ce s-a şi întâmplat. Mai mult, judecătorul de la Tribunalul Bihor care a pronunţat soluţia anterior menţionată a fost discreditat de presa locală şi nevoit să se transfere la Judecătoria Salonta.

Or, în contextul prezentat este evident că, indiferent de probele din dosar, niciun judecător nu a mai îndrăznit să pronunţe o altă soluţie decât condamnarea la pedeapsa închisorii cu executare pentru medicii de la Casa de Pensii Bihor. Ca urmare, pe lângă "conformarea" faţă de dispoziţiile DNA, asupra judecătorilor instanţelor orădene s-a exercitat presiune şi prin presa locală.

A mai arătat că, deşi unul dintre membrii completului de apel învestit cu soluţionarea dosarului său, magistratul F., a fost judecător de drepturi şi libertăţi în dosarele nr. x/2015 şi nr. y/2015, în care a fost autorizată şi menţinută ulterior supravegherea tehnică, iar rezultatele procedeului probator au fost folosite în cauza sa (nr. x/111/2016), cererea de recuzare formulată împotriva acestuia a fost respinsă, împrejurare invocată pe calea contestaţiei în anulare ce face obiectul cererii de strămutare.

Raportat la aspectele învederate, petentul a conchis asupra lipsei de obiectivitate a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea contestaţiei în anulare, susţinând că un element suplimentar care afectează obiectivitatea actului de justiţie este mediatizarea excesivă a dosarelor sale penale, presa creând un climat de ostilitate prin prezentare sa ca un exponent al corupţiei.

În final, petentul a susţinut că întrucât, atât la judecata în apel, cât şi la judecarea cererii de suspendare formulată în cadrul contestaţiei în anulare, toate îndoielile sale privind lipsa de imparţialitate a judecătorilor au fost confirmate, devenind certitudini, în cauza sa au fost încălcate exigentele art. 6 par. 1 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, motiv pentru care se impune strămutarea judecării dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel A. la o curte de apel învecinată.

Cererii întemeiate, în drept, pe dispoziţiile art. 71 - 74 C. proc. pen., i-au fost ataşate: un extras al fişei dosarului nr. x/2021 de pe portal-ul Curţii de Apel A.; copia certificatului constatator al C. SR.L. şi articolele de presă:

- https://www.x.ro/stiri/Justiţie în beznă. Ce conţine dosarul foştilor procurori DNA A. acuzaţi că ar fi şantajat o duzină de judecători -18 decembrie 2019;

- https://G./DNA A. a confiscat justiţia din două judeţe -7 ianuarie 2019;

- https://www.x.ro/stiri/Doi procurori de la DNA A. vor fi revocati după apariţia unor înregistrări audio în care plănuiau să bage frica în oasele judecătorilor - 30 ianuarie 2019;

- https://www.x.ro/stiri/Şpăgar iertat: De ce a scăpat condamnat cu suspendare medicul E. de la casa de pensii - 27 februarie 2017;

- https://www.x.ro/stiri/Sentinţa întoarsă: Doctorul şpăgar E. de la casa de pensii a fost condamnat la închisoare cu executare - 28 iunie 2017;

- https://www.x.ro/stiri/Decizie revoltatoare a Tribunalului Bihor: Doctorul E. de la pensii, trimis în judecată de DNA pentru 235 de şpăgi, a fost condamnat cu suspendare - 20 februarie 2017;

- https://www.x.ro/stiri/actualitate-2/Curtea de Apel A. -Închisoare cu executare pentru fostul director al Casei de Pensii Bihor - 11 mai 2021;

- https://H./DNA l-a reţinut pe B., directorul Casei Judeţene de Pensii Bihor - 9 iunie 2016;

- https://H./Ţîrle trimis în judecată din cauza "bursei" de şpăgi de la Casa de Pensii - 4 iulie 2016;

- https://www.x.ro/Ştirile judeţului Bihor/Patru ani de închisoare cu executare pentru fostul director al Casei de Pensii Bihor - 11 mai 2021;

- https://www.x.ro/Fostul director al Casei de Pensii Bihor, B., a fost încarcerat în Penitenciarul A. - 12 mai 2021;

- https://www.x.ro/Fostul şef al Casei de Pensii Bihor, B., rămâne în penitenciar. Curtea de Apel A. i-a respins o cerere de suspendare a executării pedepsei - 18 iunie 2021.

2. Cererea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 14 iulie 2021, sub nr. x/2021, fixându-se termen pentru judecarea acesteia la data de 14 septembrie 2021.

La data de 19 august 2021, Curtea de Apel A. a transmis la dosar informaţiile prev. de art. 73 alin. (3) C. proc. pen., în cuprinsul cărora a comunicat că dosarul a cărui strămutare se solicită are ca obiect contestaţia în anulare formulată de petentul B. împotriva Deciziei penale nr. 316 din 11.05.2021, pronunţată de Curtea de Apel A. în dosarul nr. x/2016 (prin care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată), dar şi un scurt istoric al termenelor şi soluţiilor dispuse în cauză până la data formulării cererii de strămutare, precum şi situaţia compunerii completului de judecată învestit cu judecarea cauzei.

În fine, Curtea a comunicat şi un succint punct de vedere asupra cererii de strămutare, susţinând că motivele invocate de petent în susţinerea acesteia nu pot conduce la concluzia că imparţialitatea judecătorilor din Cadrul Curţii de Apel A. ar putea fi afectată ca urmare a împrejurărilor, calităţii părţilor şi obiectului cauzei a cărei strămutare se solicită, neexistând suspiciuni care să poată fi considerate justificate în mod obiectiv şi care să pună sub semnul îndoielii obiectivitatea acestora.

La termenul fixat în cauză, 14 septembrie 2021, apărătorul desemnat din oficiu pentru petentul B. şi reprezentantul Ministerului Public şi-au expus concluziile asupra cererii de strămutare, acestea fiind detaliat redate în practicaua prezentei sentinţe.

*

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul B., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (I.). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare - existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel A., instanţă pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2021, este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei constând în intensa mediatizare a dosarului, în special în publicaţia C..ro, deţinută de soţul unui judecător al Curţii de Apel A. şi judecarea cauzei de către magistraţii orădeni care au "fost expuşi public ca fiind apropriaţi DNA şi executanţi ai ordinelor acestei structuri", precum şi a calităţi petentului B. care, la momentul săvârşirii faptelor pentru care a fost condamnat, deţinea funcţia de director al Casei Judeţene de Pensii Bihor, Înalta Curte constată că acestea nu sunt susţinute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparţialităţii instanţei.

Prioritar, notează că mediatizarea intensă a cauzei este argumentată de petentul B. pe aspectul publicării, în cotidiene online locale (ebihoreanul.ro, crişana.ro, H., bihon.ro şi C..ro), a unor articole vizând împrejurările cauzei şi soluţiile pronunţate în dosarul în care a fost cercetat şi condamnat definitiv, precum şi soluţia dată cererii sale de suspendare a executării deciziei din apel, formulată în contestaţia în anulare ce face obiectul dosarului a cărei strămutare o solicită.

Or, publicarea, în cotidiene de interes local, în stadiile procesuale anterioare ale dosarului în care s-a pronunţat decizia contestată, a unor articole vizând evoluţia acestuia, în cuprinsul cărora sunt redate etapele procesuale parcurse în cauză, obiectul acuzaţiilor aduse petentului, funcţia deţinută de acesta la momentul săvârşirii faptelor şi soluţiile pronunţate de instanţe, respectiv publicarea, în actualul stadiu - a unei informări cu privire la soluţia dată cererii de suspendare a executării deciziei contestate relevă, într-adevăr, un anumit grad de interes media pentru speţă şi pentru persoana petentului, însă nu pun în evidenţă pretinsa mediatizare locală excesivă a cauzei, respectiv, o acţiune mediatică zonală concertată împotriva acestuia, de natură a crea presiune asupra magistraţilor învestiţi cu judecarea cauzei aflate în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare.

De altfel, articolele invocate nu aduc în discuţie, în mod real, aspecte în raport de care să se poată aprecia asupra unei eventuale lipse de imparţialitate a magistraţilor Curţii de Apel A., instanţă învestită, în prezent, în contestaţie în anulare, singurul articol publicat ulterior înregistrării cauzei pe rolul instanţei anterior menţionate (14 iunie 2021), respectiv "Fostul şef al Casei de Pensii Bihor, B., rămâne în penitenciar. Curtea de Apel A. i-a respins o cerere de suspendare a executării pedepsei" (publicat la data de 18 iunie 2021), cuprinzând doar o informare laconică cu privire la soluţia de respingere a cererii petentului de suspendare a executării deciziei contestate, iar nu şi informaţii relative la calea extraordinară de atac ce face obiectul dosarului de strămutat, de natură să contureze o anumită conduită a magistraţilor învestiţi cu judecarea acesteia.

Celelalte articole invocate de petent vizează cauza în care acesta a fost condamnat definitiv (dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel A.), iar nu situaţia dosarului nr. x/2021 şi au apărut în presă într-un interval de timp semnificativ anterior învestirii Curţii de Apel A. cu soluţionarea contestaţiei în anulare, respectiv, în perioada 9 iunie 2016 - 12 mai 2021.

Deopotrivă, vizează soluţiile pronunţate într-un dosar penal conex celui al petentului, în care a fost judecat E., medic specialist în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală al Casei Judeţene de Pensii Bihor şi alţi medici din cadrul aceleiaşi instituţii.

În fine, restul articolelor de presă ataşate de petent cererii, apărute în publicaţii online locale şi naţionale (ebihoreanul.ro, G. şi gândul.ro) abordează aspecte legate de acuzaţiile aduse unor procurori din cadrul DNA - S.T. A. într-un dosar de notorietate, precum şi de soluţiile de condamnare pronunţate faţă de medicul E., subalternul petentului, într-un dosar penal conex. Fiind extranee cauzei aflate în prezent în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, în mod evident, aceste elemente nu pot susţine temerea că judecătorii învestiţi în prezent cu judecarea acesteia nu pot da dovadă de imparţialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât şi obiectiv.

În mod asemănător, nici aspectele vizând judecarea cauzei de către magistraţii orădeni care, potrivit petentului, au "fost expuşi public ca fiind apropriaţi DNA şi executanţi ai ordinelor acestei structuri", fundamentate pe articolele de presă anterior menţionate, nu susţin suspiciunea lipsei de imparţialitate a judecătorilor acestei instanţe.

Argumentele petentului evocă, în realitate, îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorilor învestiţi în primă instanţă şi apel cu judecarea cauzei, antamând critici referitoare la legalitatea şi temeinicia soluţiei definitive de condamnare, iar nu bănuieli cu privire la obiectivitatea judecătorilor învestiţi ulterior în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare.

În strânsă corelaţie cu argumentul vizând mediatizarea intensă a cauzei, petentul B. a invocat şi faptul publicării soluţiei de respingere a cererii sale de suspendare a executării deciziei contestate, formulate în dosarul obiect al cererii de strămutare, în presa locală, înainte de a-i fi comunicată şi publicată oficial pe site-ul Curţii de Apel A., susţinând că acesta reprezintă o împrejurare de natură a naşte suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor acestei instanţe.

Altfel spus, invocând, pe de o parte, faptul că soluţia de respingere a cererii sale de suspendare a executării deciziei de condamnare era "previzibilă" în contextul respingerii declaraţiei de abţinere formulată de unul dintre membrii completului de contestaţie în anulare, iar pe de altă parte, că această soluţie ar fi fost publicată în presă în condiţiile anterior menţionate, petentul susţine că aceste aspecte fundamentează temerea că în calea extraordinară de atac prev. de art. 426 C. proc. pen. nu va avea parte de o judecată corectă.

Or, soluţiile date declaraţiei de abţinere formulate de unul dintre membrii completului de judecată învestit cu soluţionarea contestaţiei în anulare (şi cererii de suspendare a executării deciziei contestate formulată în această procedură) nu pot fi cenzurate în actuala procedură nici măcar în mod indirect. Strămutarea constituie un remediu pentru situaţiile în care împrejurări obiective, strict prevăzute de lege, impun derogări de la normele generale de competenţă teritorială, nicidecum un mijloc de cenzurare a soluţiilor date incidentelor procedurale grefate pe pretinsa incompatibilitate a anumitor magistraţi.

Ca urmare, în lipsa unor informaţii verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivităţii tuturor judecătorilor Curţii de Apel A., aspectele punctuale invocate de petent nu susţin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparţialitatea acestora, aceeaşi concluzie impunându-se şi în raport de susţinerile nedovedite ale petentului privind contextul publicării celei din urmă soluţii în presa locală.

În fine, Înalta Curte constată că nu există date obiective care să releve că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel A. ar putea fi afectată urmare a calităţii petentului.

Împrejurarea că, la momentul săvârşirii faptelor pentru care a fost condamnat definitiv, petentul B. deţinea funcţia de director al Casei Judeţene de Pensii Bihor, nu este aptă a susţine eo ipso temerea că asupra obiectivităţii judecătorilor instanţei anterior menţionate planează o suspiciune rezonabilă.

În virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii judecători au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile fără părtinire şi cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare, asumându-şi, totodată, riscul ca unele dintre soluţiile pe care le pronunţă să facă obiectul unor articole de presă.

În mod special, în cauzele penale, implicarea unor părţi care deţineau ori deţin funcţii publice este relativ frecventă, tocmai în considerarea particularităţilor subiectului activ al unora dintre infracţiunile ce pot face obiectul judecăţii, astfel încât nu se poate prezuma că simpla calitate a unei persoane participante la procedură ar fi suficientă pentru a da naştere unor prejudecăţi în rândul magistraţilor.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate a judecătorilor învestiţi cu judecarea cauzei obiect al cererii de strămutare, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Pentru a justifica admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, supunând controlului de constituţionalitate a posteriori dispoziţiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M.Of. , Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor date sau informaţii referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părţilor, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că imparţialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziţie a petentului că anumite împrejurări preexistente pot determina o judecată părtinitoare a cauzei obiect al cererii de strămutare, chiar dacă este susţinută de bună-credinţă, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile, de natură a crea unui observator neutru suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor unei instanţe este afectată.

În caz contrar, suspiciunea exprimată cu privire la parţialitatea judecătorilor curţii de apel are, în realitate, valoarea unei simple alegaţii, ce nu este confirmată de un minimum de date obiective care să susţină o atare temere şi să legitimeze eventuala strămutare a cauzei.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmaţiile petentului B., simpla susţinere că instanţa de contestaţie în anulare nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel A..

Având în vedere soluţia pronunţată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, urmând ca, în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul aflat în stare de detenţie, în cuantum de 313 RON, să fie plătit din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel A..

Obligă petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petent, în cuantum de 313 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 septembrie 2021.

GGC - MM