Extradition for transnational cybercrime: mandatory refusal based on alleged ECHR Article 6 fair trial violations versus the premature assessment of procedural guarantees prior to the commencement of the foreign trial

Şedinţa publică din data de 01 februarie 2022

Asupra contestaţiei de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 7 din data de 17 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-au constatat îndeplinite condiţiile extrădării privind pe persoana extrădabilă A. şi, pe cale de consecinţă, a fost admisă cererea de extrădare formulată de autorităţile americane la data de 14.07.2021.

S-a dispus extrădarea şi predarea persoanei extrădabile în vederea judecării de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Nord al Statului Texas-Biroul Dallas în dosarul nr. x pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie la comiterea de fraudă şi activităţi înrudite în legătură cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, secţiunile 1029(a)(3) şi 371, cu respectarea regulii specialităţii.

A fost revocată măsura arestului la domiciliu dispusă prin încheierea nr. 1 din 08.01.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2022 şi a fost dispusă arestarea persoanei extrădabile A., în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 17.01.2022 până la data de 15.02.2022, inclusiv.

De asemenea, a fost emis mandatul de arestare şi s-a constatat că în prezenta procedură persoana extrădabilă a fost reţinută pentru 24 ore la data de 07.01.2022 şi plasată sub măsura arestului la domiciliu de la 08.01.2022 la 17.01.2022.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, inclusiv onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

Pentru a hotărî astfel, Curtea Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori a reţinut următoarele:

La data de 07.01.2022 s-a înregistrat adresa din 27.08.2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care a fost înaintată cererea de extrădare formulată de autorităţile americane, cu propunerea de luare a măsurii arestării persoanei extrădabile A. în vederea extrădării în Statele Unite ale Americii pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie la comiterea de fraudă şi activităţi înrudite în legătură cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, secţiunile 1029(a)(3) şi 371.

S-a menţionat în propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova că prin ordonanţa nr. 3/2022 din 07.01.2022, în conformitate cu prevederile art. 45 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus reţinerea pentru 24 de ore a numitului A., cu începere de la data de 07.01.2022, ora 17:10 până la 08.01.2022, ora 17:10.

La cererea de extrădare au fost anexate:

- nota verbală nr. 314 din data de 14.07.2021 emisă de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti înregistrată la Ministerul Justiţiei la data de 15.07.2021, prin care se solicită extrădarea cetăţeanului român;

- certificat emis de către Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii la data de 19.05.2021;

- certificat emis la data de 17.05. 2021 de către domnul B., director asociat în cadrul Oficiului pentru Afaceri Internaţionale al Departamentului de Justiţie al Statelor Unite ale Americii;

- declaraţia sub jurământ, în susţinerea cererii de extrădare a domnului C. procuror în cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul de Nord al Statului Texas la data de 06.04.2021;

- rechizitoriu emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite, Districtul de Nord al Statului Texas în cauza cu nr. x din data de 2.03.2021;

- mandat de arestare emis de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Nord al Statului Texas la data de 3.03.2021 în dosarul cu nr. x;

- dispoziţiile legale aplicabile din C. pen. al Statelor Unite ale Americii;

- declaraţia în sprijinul cererii de extrădare formulată la data de 6.04.2021 de către domnul D., agent special FBI;

- fotografiile cetăţeanului român.

Prin încheierea nr. 1 din 08.01.2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2022 s-a dispus măsura arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 08.01.2022 până la 06.02.2022, inclusiv şi s-a acordat termen la data de 17.01.2022 pentru ca persoana extrădabilă să formuleze în scris motivele opoziţiei la extrădare.

La data de 13.01.2022 persoana extrădabilă a depus în scris motivele opoziţiei la extrădare.

În urma examinării solicitării, s-a reţinut de către prima instanţă că a fost învestită cu cererea de extrădare a unui cetăţean român, procedură supusă condiţiilor prevăzute de Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008 şi art. 18-55 din Legea nr. 302/2004 rep.

În cuprinsul cererii de extrădare s-a aratat că autorităţile americane solicită extrădarea cetăţeanului român A. pentru a fi judecat de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Nord al Statului Texas-Biroul Dallas în dosarul nr. x, pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie la comiterea de fraudă şi activităţi înrudite în legătură cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, secţiunile 1029(a)(3) şi 371.

În cauză a fost emis rechizitoriul, înregistrat la data de 02.03.2021 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite-Districtul de Nord din Texas, în care A. este inculpat pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: conspiraţie la comiterea de fraudă şi activităţi înrudite în legătură cu dispozitive de acces (capul de acuzare nr. 1), faptă prevăzută de Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(3), pedeapsa maximă fiind 10 ani închisoare şi Secţiunea 371, pedeapsa maximă fiind 5 ani închisoare.

În baza acuzaţiilor din rechizitoriu la data de 3 martie 2021 Tribunalul Districtual al Statelor Unite-Districtul de Nord din Texas a emis un mandat de arestare pe numele lui A..

Din descrierea faptelor a rezultat că, începând din luna martie 2016 şi continuând cel puţin până în luna mai 2018, în Districtul de Nord din Texas şi în alte părţi, inculpatul A., cu bună ştiintă s-a combinat, a conspirat, s-a unit şi s-a înţeles cu alte persoane cunoscute sau necunoscute marelui juriu să comită anumite infracţiuni împotriva Statelor Unite, respectiv: fraudă şi activităţi înrudite în legătură cu dispozitive de acces, cu prevederilor din Titlul 18, Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(3) şi 371.

Ca parte a conspiraţiei, inculpatul şi alte persoane s-au îmbogăţit nelegal prin obţinerea de acces fraudulos, fără autorizare, la sisteme informatice din întreaga lume. Inculpatul şi alţii au exfiltrat şi au extras informaţii ale cardurilor de credit din sisteme informatice protejate şi au vândut informaţiile prin forumuri online de carduri. Cumpărătorii co-conspiratori cumpărau informaţii ale cardurilor de credit de la inculpat, după care le foloseau în mod fraudulos ca să cumpere bunuri şi servicii în Districtul de Nord din Texas şi în alte părţi.

În scopul perpetuării conspiraţiei şi a atingerii scopului acesteia, au fost comise printre altele următoarele fapte concrete în Districtul de Nord din Texas şi în alte părţi, de către inculpat şi conspiratorii săi:

a. În jurul datei de 29 octombrie 2017, A. folosind numele de utilizator "E." a trimis un mesaj numelui de utilizator "xff0dc0a" şi a dat adresa IP şi acreditările de logare pentru serverul victimei F.. aflată în Statele Unite cu scopul de a extrage informaţiile de card de credit.

b. Începând de la 17 octombrie 2017 şi până la 23 aprilie 2018, A. folosind numele de utilizator "buchetta@jabb3r.de" a avut conversaţii cu "G." şi "barcelona1986@default.rs" privind analiza şi actualizarea vânzărilor de carduri de credit din forumul "H.".

c. Aproximativ la data de 19 martie 2018 şi la 29 martie 2018, A., folosind numele de utilizator "turan1@jabbim.com" a trimis un mesaj unui agent federal aflat în Districtul de Nord din Texas şi a dat adresa IP şi acreditările de logare pentru serverul victimă F.. aflat în Statele Unite, cu scopul extragerii de informatii de carduri de credit.

d. Aproximativ la data de 27 martie 2018, A., folosind numele de utilizator "turan1@abbim.com" a trimis un mesaj unui agent federal aflat în Districtul de Nord din Texas şi adat IP şi acreditările de logare pentru serverul victimei L.P. aflat în Emiratele Arabe Unite, cu scopul de a extrage informaţii ale cardurilor de credit.

e. Aproximativ la data de 19 aprilie 2018, A. a accesat https://card-ok.com/go.php ca să verifice dacă 14 numere diferite de carduri de credit pot fi folosite.

f. Începând aproximativ de la 19 aprilie 2018, A. folosind numele de utilizator "buchetta@jabb3r.de" a trimis un mesaj lui "x@x.ro şi a discutat despre folosirea unui malware de extragere de informaţii din memoria POS a serverelor victimă.

g. În jurul datei de 30 aprilie 2018, A. a accesat online forumurile cunoscute "H." şi "I." cu scopul de a vinde informaţii de carduri de credit furate.

h. În jurul lunii ianuarie 2018, A. a vândut un număr de card de credit cu ultimele cifre 1988, care a fost folosit fraudulos de un cumpărător ca să achite o factură la J. în valoare de 1.149,00 USD, în Districtul de Nord din Texas şi în alte părţi.

i. În jurul lunii martie 2018, A. a vândut un număr de card de credit cu ultimele cifre 3103, care a fost folosit fraudulos de un cumpărător ca să plătească la K., L. şi M. în valoare totală de 239,64 USD în Districtul de Nord din Texas şi în alte părţi.

j. În jurul lunii mai 2018, A. a vândut un număr de card de credit cu ultimele cifre 5952, care a fost folosit fraudulos de un cumpărător ca să achite o factură la J. în valoare de 574,56 USD, în Districtul de Nord din Texas şi în alte părţi.

k. În jurul datei de 24 mai 2018, A. a deţinut şi a vândut peste 240.000 de carduri de credit aparţinând victimelor aflate în Districtul de Nord din Texas şi din alte părţi. Cumpărătorii cardurilor de credit au folosit cardurile de credit respective ca să efectueze cumpărări de bunuri şi servicii în Districtul de Nord din Texas şi în alte părţi.

La termenul din data de 8 ianuarie 2022 a fost audiată persoana extrădabilă A., care a precizat că se prevalează de efectele regulii specialităţii şi nu este de acord să fie extrădată către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii.

Astfel, raportat la opoziţia la extrădare se apreciază că motivele invocate de cetăţeanul român nu se încadrează în cazurile obligatorii sau opţionale de refuz al extrădării prev. de art. 21 alin. (1) lit. a) şi art. 22 din Legea nr. 302/2004 rep.

În cadrul procedurii de executare a cererii de extrădare, conform art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 instanţa de judecată, în calitate de autoritate judiciară nu este competentă să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei (prezenţa acesteia pe teritoriul statelor unde se reclama savârşirea faptelor, existenţa sau inexistenţa probelor cu privire la implicarea sa în comiterea infracţiunilor de a căror comitere este acuzat, aspecte invocate de apărare la cele două termene de judecată), sau să se pronunţe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuate de autoritatea judiciară emitentă nici asupra oportunităţii extrădării.

Cât priveşte motivele de opoziţie formulate în scris de persoana supusă procedurii de extrădare, acestea au fost circumscrise cazului de refuz prevăzut de 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 - nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul CEDO sau al oricărui alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de Romania, făcându-se trimitere în acest sens la faptul că A. nu a fost informat de derularea procedurilor în ceea ce îl priveşte, nu a putut să îşi formuleze apărări în cauză şi nici nu a fost reprezentat de un avocat sau de un alt reprezentant convenţional în faţa autorităţilor statului Texas.

Curtea a constatat că în cauză cererea de extrădare a fost formulată în vederea judecării persoanei, punerea sa sub acuzare realizându-se la 02.03.2021 de Tribunalul Districtual al Statelor Unite-Districtul de Nord din Texas, prin urmare procedurile judiciare sunt în curs. Or, echitatea procedurilor penale în sensul art. 6 din CEDO se examinează întotdeauna în ansamblu - pentru a se putea stabili în ce măsura acestea au fost apte să asigure persoanei acuzate un cadru eficient pentru a-şi organiza şi exercita apărarea - fiind cel puţin prematur la acest moment să se evalueze întrunirea acestei condiţii, în contextul unui proces ce încă nu a început.

În acelaşi timp Curtea a reţinut că persoana extrădabilă a fost informată despre faptul că face obiectul unor investigaţii referitoare la săvărşirea unor infracţiuni informatice -dosar (la domiciliul său s-a realizat o percheziţie ca urmare a solicitării autorităţilor americane, s-a procedat la indisponibilizarea unor sume de bani, măsură contestată ulterior, a fost audiat cu ocazia efectuării perchezitiei), însă nu a efectuat demersuri în vederea stabilirii stadiului anchetei ce îl privea (susţinerile apărării referitoare la imposibilitatea stabilirii statului care efectuează ancheta fiind nedovedite, în condiţiile în care s-au rezumat la simple afirmaţii referitoare la refuzul autorităţilor naţionale de a le comunica aceste aspecte, sau la pretinsa contactare a consulului României din SUA, care la rândul său ar fi susţinut că nu poate obţine astfel de informaţii).

La dosar s-a depus doar o cerere formulată aparent la 27.10.2021 (data menţionată olograf de avocatul persoanei supuse procedurii de extrădare), adresată DIICOT - Structura Centrală, fără nicio dovadă că aceasta a fost şi înaintată la instituţia destinatară şi în cuprinsul căreia nu sunt formulate cereri referitoare la identitatea autorităţilor americane care au solicitat efectuarea percheziţiei, ci exclusiv cu privire la calitatea clienţilor şi situaţia bunurilor sechestrate - sumele de bani.

Pe de altă parte, s-a constatat că nu este incident nici un alt motiv obligatoriu sau opţional de refuz al extrădării prevăzute de art. 21 şi 22 din Legea nr. 302/2004 sau de Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii.

Instanţa a reţinut că cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare americane cuprinde informaţiile prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, este admisibilă, fiind îndeplinite şi condiţiile prev. de art. 2 din acelaşi tratat privind pedepsirea infracţiunilor reţinute în sarcina persoanei extrădabile, faptele sunt prevăzute de legea ambelor părţi, fiind sancţionate cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an.

În privinţa măsurilor privative de libertate dispuse în cauză se reţine că persoana extrădabilă a fost reţinută pentru 24 de ore la data de 07.01.2022, prin încheierea nr. 1 din 08.01.2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2022 s-a dispus măsura arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 zile, de la 08.01.2022 la 06.02.2022, ce va fi revocată ca urmare a incidenţei dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004.

În cadrul procedurii de extrădare în cazul unei soluţii de admitere, prin sentinţa prin care instanţa se pronunţă asupra executării cererii de extrădare, se dispune întotdeauna arestarea persoanei extrădabile în vederea predării, o atare dispoziţie fiind în concordanţă cu natura acestui mijloc specific de cooperare internaţională.

S-a avut în vedere şi faptul că scopul bunei desfăşurări a procedurii de executare a cererii de extrădare poate fi atins doar prin dispunerea arestării în vederea extrădării, apărările formulate în sensul că nu este necesară arestarea preventivă fiind suficientă dispoziţia de a se prezenta în faţa autorităţilor americane sunt neîntemeiate, în condiţiile în care predarea autorităţilor străine a persoanei extrădate se poate face doar în stare de arest preventiv.

Împotriva sentinţei penale nr. 7 din data de 17 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, a formulat contestaţie, în termen legal, persoana extrădabilă A..

Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 25 ianuarie 2022, fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 2, cu termen de judecată la 1 februarie 2022.

Contestaţia nu a fost motivată, însă, cu ocazia dezbaterilor, apărătorul ales al contestatorului-persoană solicitată a reiterat aspectele invocate în faţa primei instanţe, respectiv: faptul că este incident cazul prevăzut de art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004, apreciind că nu sunt întrunite elementele necesare pentru a garanta un proces echitabil; faptul că nu i s-a adus la cunoştinţă numele statului american care îl judecă, deşi a efectuat demersuri în acest sens.

Examinând legalitatea şi temeinicia încheierii contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana solicitată A., cât şi din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază contestaţia ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Înalta Curte constată că judecătorul fondului a analizat în mod pertinent şi detaliat condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a se dispune extrădarea.

Astfel, potrivit art. 20 din Legea nr. 302/2004, cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor tratatelor bilaterale şi pe bază de reciprocitate.

În cauză, persoana extrădabilă A. este cetăţean român, iar între România şi Statele Unite ale Americii a fost încheiat Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008. Potrivit art. 1, părţile convin să-şi extrădeze reciproc, în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare.

Referitor la dubla incriminare, condiţie impusă atât de art. 24 din Legea nr. 302/2004, cât şi de art. 2 din Tratat, Înalta Curte reţine că toate infracţiunile enunţate dau loc la extrădare, având corespondent în legislaţia română, fiind îndeplinită, aşadar, cerinţa dublei incriminări, întrucât faptele respective, indiferent de forma de participaţie şi independent de încadrarea juridică şi terminologia folosită, sunt incriminate şi de legea penală română.

De asemenea, ambele fapte pot atrage potrivit legislaţiei ambelor state aplicarea unor pedepse privative de libertate de cel puţin 1 an, fiind respectată condiţia prev. de art. 26 din Legea nr. 302/2004, iar în raport cu data comiterii faptelor nu s-a împlinit termenul de prescripţie al răspunderii penale nici potrivit legislaţiei statului solicitant, nici potrivit C. pen. român (art. 33 din Legea nr. 302/2004).

În continuare, instanţa supremă constată că persoana extrădabilă nu este exceptată de la extrădare, conform art. 19 alin. (1) lit. a) rap. la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, în raport cu care cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor din tratatele bilaterale şi pe bază de reciprocitate şi, respectiv, potrivit art. 3 din Tratat, care prevede că extrădarea între cele două state semnatare (România şi Statele Unite ale Americii) nu poate fi refuzată pe baza cetăţeniei persoanei căutate.

Referitor la motivul obligatoriu de refuz, invocat de apărare, prevăzut de art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004, potrivit căruia "nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de România", Înalta Curte reţine că nu are incidenţă în cauză întrucât, pe de o parte, acesta nu poate fi analizat în procedura finalizată cu emiterea mandatul de arestare emis de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Nord al Statului Texas la data de 03.03.2021, în dosarul cu nr. x, iar, pe de altă parte, extrădarea persoanei extrădabile se solicită tocmai pentru participarea la procedura derulată în faţa autorităţilor judiciare americane, cu respectarea tuturor garanţiilor dreptului la un proces echitabil, care implică şi participarea persoanei acuzate in personam la proces.

Referitor la susţinerile apărării, în sensul că persoana solicitată nu a fost informată despre statul care derulează procedurile în ceea ce îl priveşte, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, având în vedere că punerea sa sub acuzare s-a realizat la 02.03.2021 de Tribunalul Districtual al Statelor Unite-Districtul de Nord din Texas, care, la data de 03.03..2021, a şi emis mandatul de arestare în dosarul cu nr. x.

Înalta Curte reţine, totodată, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opţionale de refuz al extrădării (art. 21 şi 22 din Legea nr. 302/2004).

Aşadar, pentru considerentele arătate, constatând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 7 din data de 17 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., având în vedere culpa sa procesuală, îl va obliga pe acesta la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 253 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 7 din data de 17 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul-persoană extrădabilă la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană extrădabilă A. în sumă de 253 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 01 februarie 2022.