Execution of European Arrest Warrant for money laundering: mandatory detention for surrender and irrelevance of substantive defenses under mutual recognition

Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2022

Deliberând asupra contestaţiei declarate de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 4 din data de 8 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 4 din data de 8 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, s-a admis cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 13.12.2021 de către autorităţile judiciare din Irlanda - Înalta Curte în dosarul nr. x EXT pe numele persoanei solicitate A.. În temeiul art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 republicată s-a dispus predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare din Irlanda, cu respectarea regulii specialităţii. S-a dispus arestarea persoanei solicitate în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 08.01.2022 până la data de 06.02.2022, inclusiv şi emiterea mandatului de arestare. S-a constatat că în prezenta procedură persoana solicitată a fost reţinută pentru 24 ore la data de 07.01.2022, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care 1012 RON reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că la data de 07.01.2022 a fost înregistrată adresa nr. x/2021 din data de 07.01.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care s-a înaintat mandatul european de arestare emis la data de 13.12.2021 de către autorităţile judiciare din Irlanda - Înalta Curte în dosarul nr. x EXT pe numele persoanei solicitate A., cu propunerea de luarea măsurii arestării persoanei solicitate. Totodată, au fost înaintate procesul-verbal încheiat la data de 07.01.2022 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi ordonanţa de reţinere nr. 1 din 07.01.2022, prin care s-a dispus reţinerea persoanei solicitate A. pentru 24 ore, cu începere de la 07.01.2022, ora 15:29 până la 08.01.2022, ora 15:29.

În cuprinsul mandatului european de arestare, s-a arătat că acesta a fost emis la data de 13.12.2021 de către autorităţile judiciare din Irlanda - Înalta Curte, în baza a 12 mandate emise la 30.09.2021 de un Judecător de la Tribunalul Districtual, Districtul Dublin Metropolitan în legătură cu 7 capete de acuzare pentru Spălarea de bani contrar Secţiunii 7 din Actul Justiţiei Penale 2010 (Spălare de bani şi Finanţarea terorismului) şi 5 capete de acuzare pentru Folosirea unui instrument fals contrar Secţiunii 26 din Actul Justiţiei Penale 2001 (Furt şi Fraudă).

În fapt, din conţinutul mandatului a rezultat că persoana solicitată este urmărită penal de autorităţile judiciare din Irlanda întrucât:

Biroul Gărzii Naţionale de Infracţiuni Economice (GNECB) investighează în prezent un Grup Infracţional Organizat românesc (ROCG). Investigaţia se centrează pe patru persoane care sunt acuzate împreună, inclusiv A., persoana solicitată.

Persoana solicitată şi un al membru al ROCG au închiriat o cameră în Timbermills 188, Drumul Kilmore, Coolock, Dublin 5. Această adresă a fost folosită în mod repetat de suspecţi care au deschis conturi cu documente de identitate false, în special cărţi de identitate româneşti. În majoritatea cazurilor, suspecţii au folosit corespondenţa de la B. ca dovadă a adresei. Aceste conturi erau apoi folosite pentru a spăla fonduri obţinute din activităţi online frauduloase.

Un mandat de percheziţie a fost obţinut pe 3 iulie 2019 pentru Timbermills 188, Drumul Kylemore, Artane, Dublin 5. Au fost descoperite un număr mare de obiecte suspecte: accesorii asociate cu producerea de documente şi cărţi de identitate false; numeroase cărţi de identitate false de calitate superioară; extrase de cont pe diferite nume false; carduri de debit C. pe diferite nume false; poliţe frauduloase de asigurare a locuinţei; scrisori către diferite adrese legate de grupul infracţional organizat

Au fost descoperite la această adresă şi documente legate de persoana solicitată şi doi dintre cei patru acuzaţi.

GNECB s-a întâlnit cu diferitele instituţii financiare, inclusiv D. şi E., care au oferit documentaţie, inclusiv documente pentru deschiderea unui cont, documente de identitate şi detalii de tranzacţii ale conturilor, detaliate mai jos în legătură cu persoana solicitată. Au fost deschise mai multe conturi bancare folosind diferite aliasuri. Se crede că fondurile care intrau în conturi erau transferuri ale victimelor fraudei de-a lungul mai multor jurisdicţii. Dacă fondurile nu erau revocate de bancă, erau retrase rapid din bancomate.

Investigaţiile GNEB conduse la B. au arătat că poliţele pe numele Persoanei Solicitate au fost toate anulate pentru neplată sau anulate la început din cauza unei returnări a plăţii pe cardul de debit/credit folosit. Imaginile de pe camerele de supraveghere obţinute dintr-un număr de instituţii financiare au arătat persoana solicitată ţinând pachete mari de bani la diferite instituţii financiare.

Directorul Procuraturii Publice a ordonat, pe 3 septembrie 2021, proces sub acuzare după cum urmează: 7 capete de acuzare pentru Spălare de bani contrar Secţiunii 7 din Actul Justiţiei Penale 2010 (Spălare de bani şi Finanţarea terorismului); 5 capete de acuzare pentru Folosirea unui instrument fals contrar Secţiunii 26 din Actul Justiţiei Penale 2001 (Furt şi Fraudă).

Infracţiunile nr. 1 şi nr. 2 - Spălare de bani şi Folosirea unui instrument fals: Contul numărul x Codul naţional de sortare x a fost deschis pe 15 martie 2019 la AIB. O carte de identitate românească pe numele lui G. (cu o fotografie a persoanei solicitate) a fost produsă ca şi fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un H.. Un număr de tranzacţii fraudulente suspecte au fost identificate pe acest cont între 15.

Infracţiunea nr. 3 - Folosirea unui instrument fals: Contul numărul x Codul naţional de sortare x a fost deschis pe 26 martie 2019 la AIB. O carte de identitate românească pe numele lui I. (cu o fotografie a persoanei solicitate) a fost produsă ca şi fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un Scrisoare Liberty Home Insurance.

Infracţiunile nr. 4 şi nr. 5 Spălare de bani şi Folosirea unui instrument fals: Contul numărul x Codul naţional de sortare x a fost deschis pe 8 martie 2019 la AIB. O carte de identitate românească pe numele lui J. (cu o fotografie a persoanei solicitate) a fost produsă ca şi fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un H.. Un număr de tranzacţii fraudulente suspecte au fost identificate pe acest cont între 8 martie 2019 şi 15 aprilie 2019.

Infracţiunile nr. 6 şi nr. 7 - Spălare de bani şi Folosirea unui instrument fals: Contul numărul x Codul naţional de sortare x a fost deschis pe 7 martie 2019 la AIB. O carte de identitate românească pe numele lui K. (cu o fotografie a persoanei solicitate) a fost produsă ca şi fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un H.. Un număr de tranzacţii fraudulente suspecte au fost identificate pe acest cont între 7 martie 2019 şi 25 martie 2019.

Infracţiunile nr. 8 şi nr. 9 - Spălare de bani şi Folosirea unui instrument fals: Contul numărul x Codul naţional de sortare x a fost deschis pe 6 februarie 2019 pe numele lui L. la AIB. O carte de identitate românească falsă pe numele lui L. (cu o fotografie a persoanei solicitate) a fost produsă ca şi fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un H.. Un număr de tranzacţii fraudulente suspecte au fost identificate pe acest cont între 6 februarie 2019 şi 13 mai 2019.

Infracţiunea nr. 10 - Spălare de bani: Contul numărul x Codul naţional de sortare x a fost deschis pe 22 ianuarie 2019 la AIB. O carte de identitate românească pe numele lui A. (cu o fotografie a persoanei solicitate) a fost produsă ca şi fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un H.. Un număr de tranzacţii fraudulente suspecte au fost identificate pe acest cont între 22 ianuarie 2019 şi 4 aprilie 2019.

Infracţiunea nr. 11 - Spălare de bani: Contul numărul x Codul naţional de sortare x a fost deschis pe 29 ianuarie 2019 la F.. O carte de identitate românească pe numele lui A. (cu o fotografie a persoanei solicitate A.) a fost produsă ca şi fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un H.. Un număr de tranzacţii fraudulente suspecte au fost identificate pe acest cont între 29 ianuarie 2019 şi 1 1 martie 2019.

Infracţiunea nr. 12 - Spălare de bani: Contul numărul x a fost deschis pe 20 martie 2019 la KBC pe numele lui A.. Un paşaport românesc pe numele lui A. (cu o fotografie a persoanei solicitate) a fost produs ca şi fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un extras de cont de la D.. Un număr de tranzacţii fraudulente suspecte au fost identificate pe acest cont între 26 martie 2019 şi 11 iulie 2019.

La termenul din data de 8 ianuarie 2022, a fost audiată persoana solicitată A., care a precizat că nu este de acord să fie predată autorităţilor judiciare din Irlanda şi nu renunţă la regula specialităţii.

S-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispoziţiile legale, în sensul că în cuprinsul acestuia sunt menţionate identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate, este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, respectiv 12 mandate emise la 30.09.2021 judecătorul de la Tribunalul Districtual, Districtul Dublin Metropolitan (în legătură cu 7 capete de acuzare pentru spălarea de bani contrar Secţiunii 7 din Actul Justiţiei Penale 2010 spălare de bani şi finanţarea terorismului şi 5 capete de acuzare pentru folosirea unui instrument fals contrar Secţiunii 26 din Actul Justiţiei Penale 2001- furt şi fraudă), s-a precizat încadrarea juridică a infracţiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, sunt descrise circumstanţele săvârşirii faptelor şi este specificată pedeapsa maximă prevăzută de legea statului solicitant pentru aceste fapte, respectiv 14 ani închisoare pentru infracţiunea de spălarea de bani şi 10 ani închisoare pentru infracţiunea de folosirea unui instrument fals.

Prima instanţă a constatat totodată că infracţiunile menţionate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate sunt infracţiuni grave, în privinţa cărora, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 9 din Legea nr. 302/2004 rep, nu este necesară verificarea îndeplinirii condiţiei dublei incriminări.

Cât priveşte obiecţiile formulate de persoana solicitată, Curtea a constatat că acestea, pe de o parte, nu privesc identitatea, iar pe de altă parte, motivul pentru care persoana solicitată nu a exprimat un acord de predare, nu se încadrează între motivele obligatorii sau facultative pentru care autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, motive prevăzute de dispoziţiile art. 99 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 302/2004 rep. Astfel, persoana solicitată a arătat că nu este de acord cu predarea, motivând că nu a comis faptele menţionate în mandatul european de arestare.

S-a apreciat că solicitarea apărării privind luarea măsurii controlului judiciar în vederea predării este neîntemeiată în raport cu prevederile legale ce reglementează această procedură specială. Astfel, dispoziţiile art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 rep prevăd că, dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prev. la art. 99, judecătorul se poate pronunţa prin sentinţă, potrivit art. 109, deopotrivă asupra arestării şi predării persoanei solicitate.

În cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare, spre deosebire de perioada în care solicitarea de punere în executare a mandatului european este în curs de soluţionare (când, prin încheiere, se pot lua fie măsura arestării, fie măsuri alternative neprivative de libertate), în cazul unei soluţii de admitere, prin sentinţa prin care instanţa se pronunţă asupra executării mandatului european de arestare, se dispune întotdeauna arestarea persoanei solicitate în vederea predării, o atare dispoziţie fiind în concordanţă cu natura acestui mijloc specific de cooperare internaţională.

Prima instanţă a avut în vedere şi faptul că scopul bunei desfăşurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare poate fi atins doar prin dispunerea arestării în vederea predării, circumstanţele personale ale persoanei solicitate nejustificând luarea unei măsuri mai puţin grave, în condiţiile în care predarea autorităţilor străine a persoanei solicitate se poate face doar în stare de arest preventiv.

S-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispoziţiile legale, au fost respectate drepturile persoanei solicitate, nu este incident vreun motiv de refuz obligatoriu sau opţional al executării mandatului european de arestare, prev. de dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 302/2004 rep, cererea de executare a mandatului european de arestare fiind admisibilă, în conformitate cu dispoziţiile art. 109 din Legea 302/2004 rep.

Pentru considerentele de mai sus, Curtea a admis cererea de executare a mandatului european de arestare şi a dispus predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare din Irlanda, cu respectarea regulii specialităţii, prev. de art. 117 din Legea nr. 302/2004 rep. S-a dispus arestarea persoanei solicitate în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 08.01.2022 până la data de 06.02.2022, inclusiv şi emiterea mandatului de arestare. S-a constatat că în prezenta procedură persoana solicitată a fost reţinută pentru 24 ore la data de 07.01.2022.

Împotriva sentinţei penale nr. 4 din data de 8 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022 formulat contestaţie, persoana solicitată A..

În esenţă, a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea sentinţei, respingerea cererii şi punerea în libertate, arătând că nu a săvârşit niciuna din faptele pentru care este cercetat, doreşte să execute pedeapsa într-un penitenciar din România şi nu este de acord cu predarea.

Examinând contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 4 din data de 8 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, în raport de motivele invocate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, instanţa de control judiciar notează că, potrivit dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată:

"Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate". Totodată, alin. (2) al aceluiaşi text de lege statuează în sensul că:

"Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002", modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L81/24 din 27 martie 2009.

Din dispoziţiile art. 85 şi urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, rezultă că rolul instanţei de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă.

În acest fel, se pune în practică principiul recunoaşterii şi încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanţa română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă. Raţiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanţia că infractorii nu se pot sustrage justiţiei, acesta reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în faţa justiţiei statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.

În cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, respectiv Legea nr. 302/2004, instanţa de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competenţa să se pronunţe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuate de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.

Înalta Curte verificând îndeplinirea condiţiilor care legitimează punerea în executare a mandatului european de arestare privind pe numitul A., se constată că autorităţile judiciare din Irlanda au înaintat mandatul european de arestare emis la 13.12.2021 cu propunerea de luarea măsurii arestării persoanei solicitate, Directorul Procuraturii Publice a ordonat, pe 3 septembrie 2021, proces sub acuzare după cum urmează: 7 capete de acuzare pentru spălare de bani contrar Secţiunii 7 din Actul Justiţiei Penale 2010 (Spălare de bani şi Finanţarea terorismului); 5 capete de acuzare pentru folosirea unui instrument fals contrar Secţiunii 26 din Actul Justiţiei Penale 2001 (furt şi fraudă).

Înalta Curte reţine că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi formă ale mandatului european de arestare, în sensul că în cuprinsul acestuia sunt menţionate identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate, este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, respectiv 12 mandate emise la 30.09.2021 judecătorul de la Tribunalul Districtual, Districtul Dublin Metropolitan (în legătură cu 7 capete de acuzare pentru spălarea de bani contrar Secţiunii 7 din Actul Justiţiei Penale 2010 spălare de bani şi finanţarea terorismului şi 5 capete de acuzare pentru folosirea unui instrument fals contrar Secţiunii 26 din Actul Justiţiei Penale 2001- furt şi fraudă). De asemenea, încadrarea juridică a infracţiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, fiind descrise circumstanţele săvârşirii faptelor şi specificată pedeapsa maximă prevăzută de legea statului solicitant pentru aceste fapte, respectiv 14 ani închisoare pentru infracţiunea de spălarea de bani şi 10 ani închisoare pentru infracţiunea de folosirea unui instrument fals.

Aşadar, infracţiunile menţionate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate sunt infracţiuni grave, în privinţa cărora, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 9 din Legea nr. 302/2004 republicată nu este necesară verificarea îndeplinirii condiţiei dublei incriminări.

În cuprinsul dispoziţiilor art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, sunt reglementate cazurile în care autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, iar la alin. (2) al aceluiaşi articol sunt enumerate cazurile ce constituie motive opţionale de refuz al executării mandatului european de arestare.

În acord cu instanţa de fond, Înalta Curte constată, pe de o parte, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opţionale de refuz la predare, prevăzute în mod expres şi limitativ de art. 99 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (2) din Legea nr. 302/2004, iar pe de altă parte, că persoana solicitată nu a ridicat obiecţiuni cu privire la identitatea sa. Totodată, se reţine că nu este aplicabilă niciuna dintre situaţiile de refuz facultativ la predare prevăzute de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Principiul recunoaşterii reciproce care stă la baza structurii Deciziei cadru 2002/584, presupune, potrivit articolului 1 alin. (2) din aceasta, că statele membre sunt, în principiu, obligate să dea curs unui mandat european de arestare (Hotărârea din 16 noiembrie 2010, Mantello, C 261/09, EU:C:2010:683, punctul 36). Astfel, potrivit dispoziţiilor Deciziei cadru 2002/584, statele membre nu pot refuza executarea unui astfel de mandat decât în cazurile de neexecutare obligatorie prevăzute la articolul 3, precum şi în cazurile de neexecutare facultativă enumerate la articolele 4 şi 4a din aceasta. În plus, executarea unui mandat european de arestare nu poate fi supusă de autoritatea judiciară de executare decât condiţiilor definite la articolul 5 din decizia cadru (Hotărârea Curţii din 29 ianuarie 2013, R C 396/11, EU:C:2013:39, punctul 36). Prin urmare, autorităţile judiciare din România sunt obligate să pună în executare mandatul european de arestare chiar dacă persoana solicitată susţine că nu doreşte predarea către autorităţile judiciare din Irlanda.

În ceea ce priveşte critica formulată de apărare prin care se solicită înlocuirea acestei măsuri cu măsura controlului judiciar, Înalta Curte reţine, prioritar, că arestarea persoanei solicitate în vederea predării este obligatorie în situaţia dată, în care s-a dispus admiterea cererii de executare a mandatului european de arestare. Legea specială nu permite o măsură alternativă în această situaţie, întrucât predarea persoanei solicitate către autorităţile străine nu se poate face decât în stare de arest.

Pe cale de consecinţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 4 din data de 8 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în raport de alin. (6) al aceluiaşi articol, onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 253 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 4 din data de 8 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 253 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 ianuarie 2022.