Military pension recalculation suit blocked; appeal annulled as void for failure to challenge jurisdictional holding.

Şedinţa publică din data de 7 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 27 ianuarie 2020, pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia I civilă sub nr. x/2020, a fost înregistrată acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, Unitatea Militară 01037 Suceava, prin care a solicitat pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti privind recalcularea pensiei şi actualizarea celor 6 (şase) solde alese pentru calculul pensiei, la data deschiderii drepturilor de pensie (01.02.2017), conform art. 28 alin. (1) din Legea 223/2015 completată cu art. 40 pct. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015, transmiterea noilor date Casei de Pensii Sectoriale a M.Ap. N. (C. pen..S.) pentru revizuirea pensiei sale şi punerea în plată a diferenţelor rezultate, actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală începând cu data naşterii dreptului şi până la data plăţii efective.

La data de 3 februarie 2020, reclamantul a depus precizări la acţiune, prin care a arătat că solicitarea pe care a formulat-o are în vedere actualizarea pensiei conform soldelor din lunile august şi septembrie 2016, având ca bază legislaţia în vigoare la vremea respectivă.

La data de 26 februarie 2020, pârâţii Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul Apărării Naţionale şi UM 01037 Vatra Dornei au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii introductivă de instanţă, pe cale de excepţie, ca fiind inadmisibilă si tardiv formulată, iar pe fondul cauzei ca fiind nefondată.

Tribunalul Botoşani, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 347 din 24 iunie 2020, a admis excepţia tardivităţii acţiunii şi, pe cale de consecinţă, a respins ca tardivă acţiunea formulată de reclamantul A..

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A..

Prin decizia nr. 724 din 10 noiembrie 2020, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a admis apelul declarat de reclamantul A., împotriva sentinţei civile nr. 347 din 24 iunie 2020 pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia I civilă (dosar nr. x/2020), a anulat în tot sentinţa civilă nr. 347/24.06.2020 a Tribunalului Botoşani şi, admiţând excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, a respins cererea ca inadmisibilă.

În motivare, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că atunci când se solicită o modificare a drepturilor de pensie, pensionarul trebuie să se adreseze casei de pensii sectoriale cu o cerere asupra căreia aceasta se pronunţă prin decizie.

S-a arătat că această decizie poate fi contestată conform procedurii reglementate de art. 97-art. 99 din Legea nr. 223/2020, mai întâi în procedura administrativă prealabilă, apoi în faţa instanţei de judecată şi, prin urmare, cererea reclamantului de recalculare a pensiei nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti ci a casei sectoriale de pensii, care este un organ fără activitate jurisdicţională.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, recurentul-reclamant A., solicitând admiterea căii de atac astfel cum a fost formulată.

Recurentul-reclamant a arătat că potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare:

"Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:(...)". "(2) Pentru militarii, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie. Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii rezervă/încetării raporturilor de serviciu."

Aşadar, conform acestui articol, cele 6 solde alese pentru calculul pensiei trebuiau actualizate, nu doar copiate din statul de plată, cu drepturile de natură salarială avute la data deschiderii drepturilor de pensie. Acest fapt nu s-a materializat, întrucât ordonatorul doar a copiat sumele primite în cele 6 luni alese pentru calculul pensiei, ignorând însăşi actualizarea acestora la data deschiderii drepturilor de pensie, cu drepturile salariale deţinute în acel moment în care se face actualizarea, care nu fac parte din excepţiile legii, aşa cum prevedea legea şi aşa cum se poate vedea pe decizia de pensionare.

Este vorba de stabilirea pensiei, care se face din soldele alese şi actualizate când încă reclamantul era activ, subliniind acest lucru întrucât a văzut că altor colegi care au cerut această actualizare, pe de o parte li s-a spus, într-un mod cu totul eronat, din punctul său de vedere, că actualizarea acestor solde, este unul şi acelaşi lucru cu actualizarea pensiilor prevăzută de art. 60 din Legea nr. 223/2015, articol ce se aplică exclusiv persoanelor ce au calitatea de pensionar, deţinătoare a unei decizii de pensii, emisă pe baza unui dosar, în care se află şi situaţia soldelor actualizate alese de aceştia, iar pe de altă parte li s-a comunicat de către angajator actualizarea soldelor prevăzută de art. 28 se referă la actualizarea pe verticală a elementelor salariale.

Deşi recurentul-reclamant a crezut că angajatorul interpretează şi aplică legea unitar, deşi eronat, din punctul său de vedere, cum a mai precizat, a aflat că, acesta face aplicare preferenţială a legii, aplicând-o doar anumitor persoane, doar elementelor salariale care cred dumnealor că se actualizează şi, în care fac actualizarea pe orizontală, aşa cum prevede şi legea numai cum şi cui consideră dumnealor.

Conform bazei de calcul a pensiei sale, se poate observa cu uşurinţă că, deşi în ultimele 4 luni de activitate a primit o nouă gradaţie, ca urmare a îndeplinirii stagiului complet de activitate pentru obţinerea acesteia şi deşi este un element salarial al soldei funcţiei de bază al unui angajat, ordonatorul nu i-a actualizat această gradaţie în lunile alese, copiind soldele aşa cum au fost plătite fără a face actualizarea acestora aşa cum prevede legea, refuzând recunoaşterea unui drept câştigat, respectiv al vechimii efective în muncă.

Dacă se întreabă cineva de ce nu a făcut această cerere în acest timp, recurentul subliniază că nu a avut dovezi scrise că acelaşi ordonator face aplicare preferenţială a legii, până de curând.

Dar foşti colegi ai săi cu care mai ţine legătura, i-au arătat atât răspunsurile de la angajator şi C. pen..S. care spuneau că actualizarea soldelor este tot una cu actualizarea pensiei, dar şi dovezi că altora li s-a făcut această actualizare prevăzută de lege şi pentru o zi în care au prins o majorare a unui element salarial din solda funcţiei de bază şi care, ca şi în cazul său, nu face parte din excepţiile prevăzute de lege.

Aşa cum arată inclusiv juristul instituţiei, într-o intervenţie într-o acţiune pe rol a unor colegi, angajatorul face confuzie între: actualizarea bazei de calcul. conform art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat care este o operaţiune prealabilă stabilirii/recalculării pensiei şi actualizarea cuantumului pensiilor militare care se referă exclusiv, la drepturi de pensie deja stabilite în temeiul art. 60 din Legea 223/2015.

Totodată, recurentul-reclamant a susţinut că a contactat în nenumărate rânduri atât telefonic cât şi personal persoanele juridice îndreptăţite prin lege să facă aceste revizuiri şi actualizări a pensiei militare a acestuia, fiind nevoit ca în cele din urmă să întocmească şi să trimită o plângere prealabilă angajatorului dar termenul de răspuns al acestuia poate depăşi termenul general de prescripţie şi, în consecinţă, a înaintat şi o cerere care, în cazul în care angajatorul îşi recunoaşte greşeala şi o repară în conformitate cu legea, va renunţa în scris la prezenta acţiune şi implicit la judecarea cauzei.

Recurentul a arătat şi că a fost încadrat în cadrul U.M. 01037 Vatra Dornei, judeţul Suceava, pe funcţia de Comandant Companie, drept urmare a întocmit şi trimis o cerere către comandantul U.M. 01037 Vatra Dornei prin care l-a rugat să dispună actualizarea cuantumului pensiei sale la data deschiderii dreptului la pensie, conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, activitate pe care a neglijat să o desfăşoare în beneficiul său din interpretarea în mod eronat a legislaţiei în vigoare la data de 0l.02.2017, dată la care a fost trecut direct în retragere.

A menţionat în respectiva cerere că a beneficiat de ultima gradaţie ca vechime începând cu luna octombrie a anului 2016. Actualizarea vizează întocmai această majorare a soldei, care s-a aplicat doar pentru 4 luni din baza de calcul a cuantumului soldei. După efectuarea acestei operaţiuni, a rugat comanda U.M. 01037 Vatra Dornei să trimită documentaţia aferentă către Casa Sectorială de Pensii a M.Ap. N. cu modificările survenite în dosarul de pensie al acestuia pentru revizuire şi actualizare acestei pensii conform legislaţiei.

S-a specificat în respectiva cerere că reprezintă şi procedură prealabilă în vederea deschiderii unei acţiuni la instanţa de judecată competentă să soluţioneze cauza în cazul unui răspuns nefavorabil, mai exact la Tribunalul Botoşani.

În baza principiului nediscriminării, a legilor arătate, a Constituţiei României, recurentul-reclamant a solicitat admiterea cererii sale.

În drept, s-au invocat dispoziţiile: Legea nr. 223/2015, art. 28 alin. (1) cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, art. 90-96 şi următoarele; Legea nr. 284/2010, art. 67 şi următoarele; Constituţia României cu privire la interzicerea discriminării şi respectarea legilor internaţionale cu privire la drepturile fundamentale umane; Legea nr. 53/2003 din 24 ianuarie 2003 cu modificările şi completările ulterioare, Codul Muncii.

Intimaţii-pârâţi MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE şi CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE au depus întâmpinări prin care au invocat excepţia nulităţii recursului.

Analizând excepţia nulităţii recursului, Înalta Curte constată că este întemeiată şi, în raport de reglementarea cuprinsă în art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va anula cererea de recurs, pentru următoarele argumente:

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) din acelaşi Cod, "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Aşadar, din dispoziţiile imperative ale art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. se reţine că instanţele au obligaţia de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerinţa nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.

În calea extraordinară de atac a recursului controlul de legalitate nu poate fi exercitat decât în măsura în care argumentele părţii prin care este exprimată nemulţumirea faţă de soluţia adoptată în apel se circumscriu motivelor de recurs prevăzute, astfel cum s-a menţionat în dispoziţiile art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Din interpretarea acestor norme, rezultă că nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea hotărârii recurate, întrucât a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivelor de recurs, iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestora, în sensul formulării de critici pertinente ale deciziei ce formează obiectul recursului.

În speţă, din expunerea criticilor aduse deciziei recurate, rezultă că nu au fost invocate motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., iar criticile la adresa deciziei recurate nu au legătură cu argumentele reţinute în motivarea deciziei recurate.

Cererea de recurs conţine, până la identitate, aceleaşi argumente cu cele ale cererii de apel, recurentul modificând în conţinutul cererii de recurs doar menţiunea referitoare la hotărârea atacată.

Prin criticile invocate în cererea de recurs recurentul-reclamant şi-a exprimat nemulţumirea privind modul de stabilire a situaţiei de fapt prin raportare la probele administrate, însă dezvoltarea acestora nu permite încadrarea şi analizarea din perspectiva motivelor de recurs prevăzute de lege, motiv pentru care nu pot fi reţinute ca şi critici de nelegalitate.

În calea extraordinară de atac a recursului, trebuie subliniat că nu are loc o devoluare a fondului cauzei, ceea ce constituie obiect al judecăţii fiind exclusiv legalitatea hotărârii pronunţate în apel.

Prin urmare, se reţine că susţinerile recurentului se referă la chestiuni de fond ale cauzei, criticile vizând soluţia pronunţată de prima instanţă, iar nu la soluţia instanţei de apel şi argumentele acestei instanţe, prin care a admis excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti şi a respins cererea reclamantului ca inadmisibilă, motivat de faptul că acesta nu a respectat procedura administrativă prealabilă, cererea sa fiind de competenţa casei sectoriale de pensii, care este un organ fără activitate jurisdicţională.

În consecinţă, fără să combată în vreun fel argumentele instanţei de apel şi fără a formula critici susceptibile de cenzură în recurs, recurentul a nesocotit existenţa judecăţii anterioare şi natura căii de atac a recursului.

Pentru aceste argumente, constatând că recurentul-reclamant nu s-a conformat obligaţiei reglementate de dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere şi inexistenţa motivelor de ordine publică care să inducă aplicarea art. 488 alin. (3) C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 724 din 10 noiembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 724 din 10 noiembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2021.