Inadmissibility of cassation appeal in labor classification dispute under Article 483(2) CPC

Şedinţa publică din data de 31 martie 2021

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 27 septembrie 2019 pe rolul Tribunalului Teleorman, sub nr. x/2019, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L. prin administrator special C., încadrarea în grupa I de muncă.

Prin sentinţa civilă nr. 9 din 14 ianuarie 2020, Tribunalul Teleorman, secţia Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta A..

Prin decizia civilă nr. 3158 din 1 octombrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins apelul formulat de reclamantă.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta A., solicitând casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată.

Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Autoarea căii de atac susţine că instanţa de apel a încălcat şi a aplicat greşit normele de drept material edictate de Ordinul MMPS nr. 50/1990 şi de Ordinul MMPS nr. 333/1995 atunci când a reţinut ca fiind corectă încadrarea recurentei în grupa II de muncă în loc de grupa I, astfel cum a solicitat aceasta.

Recurenta-reclamantă şi-a întemeiat cererea de recurs pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reţine următoarele:

Recursul vizează decizia civilă nr. 3158 din 1 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale prin care s-a respins apelul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 9 din 14 ianuarie 2020 pronunţată de Tribunalul Teleorman într-un litigiu având ca obiect încadrarea reclamantei în grupa I de muncă. Instanţa supremă reţine că decizia recurată a fost pronunţată în cadrul unei acţiuni din materia litigiilor de muncă, în calea de atac a apelului.

Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, prevăzut de art. 457 C. proc. civ., regulă ce are şi valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 483 alin. (2) C. proc. civ. şi dând eficienţă prevederilor art. 496 alin. (1) teza a II-a din acelaşi cod, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 3158 din 1 octombrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 3158 din 1 octombrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 martie 2021.