Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 694/2022 AI generated

Conflict of jurisdiction: retention of administrative subject-matter competence at appeal despite lower court's non-admissibility of material incompetence ex officio

Case Number Decizia nr. 694/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction between the Civil and Administrative sections of the Court of Appeal Galați, definitively assigning the case to the Administrative and Fiscal section for hearing on the appeal. The dispute concerned a claim by a private company for compensation owed under a specific veterinary law following the authorities' refusal to pay monthly sums required by legislation, where the lower court had previously dismissed the claim on the merits. The decisive legal basis was the principle of procedural consistency, which requires the appellate court to retain the subject-matter jurisdiction of the first-instance court (which was the Administrative and Fiscal section); the Court held that the material jurisdictional exception could not be raised ex officio at the appellate stage to transfer the case to the Civil section, as this would circumvent the imperative provisions requiring such exceptions to be raised at the first instance, thereby invalidating the civil section's declination.

Legislator headnote

AI generated

art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 136 C. proc. civ, art. 136 alin. (2) C. proc. civ, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 123 alin. (3) C. proc. civ, art. 130 alin. (2) C. proc. civ; Conflict of jurisdiction: retention of administrative subject-matter competence at appeal despite lower court's non-admissibility of material incompetence ex officio: The dispute concerned a claim by a private company for compensation owed under a specific veterinary law following the authorities' refusal to pay monthly sums required by legislation, where the lower court had previously dismissed the claim on the merits. The decisive legal basis was the principle of procedural consistency, which requires the appellate court to retain the subject-matter jurisdiction of the first-instance court (which was the Administrative and Fiscal section); the Court held that the material jurisdictional exception could not be raised ex officio at the appellate stage to transfer the case to the Civil section, as this would circumvent the imperative provisions requiring such exceptions to be raised at the first instance, thereby invalidating the civil section's declination.

Keywords

AI generated
conflict of jurisdiction civil dispute assigned competence administrative authority veterinary legislation fiscal law

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
decizia civilă nr. 15/2021
Prin decizia civilă nr. 15/2021 din 18 noiembrie 2021 pronunţată de la Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr.
decizia civilă nr. 11/2022
decizia nr. 40/2020
Distinction between land registry rectification for substantive property defects and complaint against registration decisions
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Provides the legal basis for the High Court to establish jurisdiction in resolving the negative conflict of competence between the two sections of the Court of Appeal Galați.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 17 martie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal la 3 noiembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila, achitarea sumei de 70.000 RON (respectiv: 10.000 RON/lună de la data intrării în vigoare a Legii nr. 236/2019 şi până la data apariţiei O.U.G. nr. 117/2020, perioada fiind 16.12.2019 - 24.07.2020), conform art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019, sumă ce va fi actualizată cu rata inflaţiei, considerând că ANSVSA refuză a soluţiona favorabil cererea pentru perioada anterioară O.U.G. nr. 117/2020, când suma de 10.000 RON/lună se acorda fiecărui deţinător de contract (valid), fără decont justificativ.

Prin sentinţa civilă nr. 857 din 11 februarie 2021 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă excepţia necompetenţei materiale; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) teza întâi şi alin. (4) din Legea nr. 554/2004, în vigoare din data de 2 august 2018, "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său", iar cum reclamantul are sediul în judeţul Brăila, se impune admiterea excepţiei necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti cu consecinţa declinării competenţei în favoarea Tribunalului Brăila, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 6 aprilie 2021 sub nr. x/2020.

Tribunalul Brăila, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 287/Fca din 9 iunie 2021 a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în temeiul Legii nr. 219/1998 şi al H.G. nr. 446/03.06.1999 privind aprobarea concesionării unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional a fost încheiat între reclamantă şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei contractul de concesionare nr. x/01.09.1999 având ca obiect prestarea activităţilor sanitare veterinare de interes public naţional din cadrul CSV Jirlău, prevăzute în Programului acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi protecţia mediului. Contractul urma să-şi producă efectele de la 1 septembrie 1999 până la 1 septembrie 2014. În anul 2014 a fost încheiat actul adiţional nr. x/2014 prin care durata contractul a fost prelungită până la 1 martie 2022.

În acest sens, instanţa a reţinut că trebuie îndeplinire anumite condiţii pentru a se beneficia de dreptul acordat de lege, respectiv de a se depune deconturi şi documente justificative în vederea încasării sumei de 10.000 RON lunar, iar reclamanta nu a făcut dovada întocmirii şi depunerii acestor documente.

Împotriva acestei sentinţe, reclamantă S.C. A. S.R.L. a declarat apel, înregistrat sub nr. x/2020 la Curtea de Apel Galaţi, secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal.

Prin decizia civilă nr. 15/2021 din 18 noiembrie 2021 pronunţată de la Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020 a fost admisă excepţia de necompetenţă materială şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a apelului declarat de apelanta reclamantă S.C. A. S.R.L., în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia a II -a civilă.

Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut că pretenţiile reclamantului decurg din executarea unui contract administrativ, iar în privinţa acestora legiuitorul a înţeles să reglementeze norme speciale, sub aspectul procedurii de soluţionare a litigiilor născute, în speţă, Legea nr. 101/2016;

Tot în acest context s-au reţinut şi considerentele deciziei nr. 17/2017 pronunţată de Înalta Curte prin care s-a admis recursul în interesul legii şi s-a statuat că "în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, împotriva hotărârilor pronunţate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepţia cazului prevăzut de dispoziţiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare", precum şi ale deciziei Înaltei Curţi nr. 40/18.05.2020 prin care s-a stabilit că "hotărârea pronunţată în primă instanţă în procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se atacă cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare la instanţa ierarhic superioară, secţia sau completul specializat în litigii cu profesionişti, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016".

Prin urmare, văzând că, în primă instanţă, cauza a fost soluţionată de secţia mixtă a tribunalului, instanţa de apel a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a Civilă a Curţii de Apel Galaţi.

Pe rolul secţiei a II-a Civile a Curţii de Apel Galaţi cauza a fost înregistrată sub nr. x/2020*.

Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, prin decizia civilă nr. 11/2022 din 19 ianuarie 2022 a admis excepţia de necompetenţă materială procesuală a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Galaţi, apreciind că soluţionarea în primă instanţă a cauzei de către un complet specializat în contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Brăila atrage competenţa aceleiaşi secţii din cadrul Curţii de Apel Galaţi de soluţionare a căii de atac împotriva hotărârii pronunţate de tribunal.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 4 martie 2022, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între secţiile care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Potrivit art. 136 C. proc. civ. există conflict negativ de competenţă când două secţii specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Înalta Curte constată că cele două secţii specializate ale Curţii de Apel Galaţi s-au declarat deopotrivă şi reciproc necompetente funcţional.

Competenţa pentru soluţionarea conflictului aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie conform art. 136 alin. (2) C. proc. civ.

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii formulate, Înalta Curte constată că cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila, a fost soluţionată în primă instanţă de Tribunalul Brăila, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca urmare a declinării de competenţă prin sentinţa civilă nr. 857/11.02.2021 pronunţată de Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, iar apelul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 287/Fca din 9 iunie 2021 pronunţată de Tribunalul Brăila, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a fost înregistrat la Curtea de Apel Galaţi, secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal.

Aşadar, faţă de obiectul principal al cererii, respectiv refuzul nejustificat al autorităţii de a soluţiona cererea de acordare a sumei de 10.000 RON lunar, în baza Legii nr. 236/2019, cerere întemeiată pe art. 10 din Legea nr. 554/2004 şi în raport cu dispoziţiile art. 123 alin. (3) C. proc. civ., competenţa materială procesuală de soluţionare a cauzei în primă instanţă, a fost stabilită în mod definitiv în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal, aspect ce nu a fost criticat prin intermediul căii de atac.

Prin urmare aspectul referitor la secţia competentă să soluţioneze cauza în funcţie de materia dedusă judecăţii nu mai poate fi pus în discuţie din oficiu în scopul determinării competenţei de soluţionare a căii de atac declarate şi al dezinvestirii completului din cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, în favoarea secţiei a II-a civile din cadrul aceleiaşi curţi, întrucât s-ar eluda în acest fel dispoziţiile imperative ale art. 130 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

Totodată, trebuie reţinute statuărilor constante ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit cărora, în căile de atac se păstrează în mod corespunzător competenţa materială procesuală a instanţei care a judecat litigiul în fond - decizia nr. 18/206 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, paragraful 164 şi decizia nr. 40/2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, paragraful 132.

Prin urmare, având în vedere că dispoziţiile legale anterior enunţate exclud posibilitatea invocării din oficiu a excepţiei de necompetenţă materială procesuală de către instanţa învestită cu soluţionarea căii de atac şi având în vedere că în primă instanţă cauza a fost soluţionată de Tribunalul Brăila de un complet specializat în materia contenciosului administrativ şi fiscal, competenţa de soluţionare a căii de atac promovată de reclamantă aparţine secţiei pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Galaţi, pe rolul căreia a fost iniţial înregistrată.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi faţă de dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii ce face obiectul cauzei, în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 martie 2022.