Inadmissibility of Supreme Court appeal against final court of appeal decision resolving a revision petition
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as inadmissible, thereby leaving in force the Court of Appeal's decision that rejected the claimant's revision request. The dispute concerned a pension rights claim initially decided by the Bucharest Tribunal and subsequently affirmed by the Court of Appeal, against which the claimant subsequently filed a petition for revision that was dismissed as inadmissible by the same appellate court. In deciding the final appeal, the court applied the principle of the legality of appeals, holding that the decision on the revision request was a final judgment rendered by the court of appeal; under Article 513(5) of the Code of Civil Procedure, such judgments are subject only to the same means of appeal as the original judgment they review, meaning they are not susceptible to a separate appeal to the Supreme Court. Relying on Articles 457 and 634 of the Code of Civil Procedure and Article 129 of the Constitution, which restrict the means of attacking judicial decisions to those expressly provided by law, the court ruled that the decision resolving the revision petition was definitively final upon pronouncement and could not be challenged through this extraordinary appeal route.
Legislator headnote
AI generatedart. 513 alin. (3) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 513 alin. (5) C. proc. civ, art. 634 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 457 C. proc. civ; Inadmissibility of Supreme Court appeal against final court of appeal decision resolving a revision petition: Analizând cererea de revizuire formulată, din perspectiva art. 513 alin. (3) C. proc. civ., în raport de actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin decizia civilă nr. 5008 din 16 decembrie 2020 a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A., împotriva deciziei civile nr. 1707 din data de 23.06.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2019.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 16 decembrie 2021
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 1707 din data de 23.06.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2019, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta A. împotriva sentinţei civile nr. 4906 din data de 18.09.2019 şi împotriva încheierii de şedinţă din data de 18.09.2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatele Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti şi Casa Locală de Pensii Sector 4.
Împotriva deciziei civile nr. 1707/23.06.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2019, a formulat cerere de revizuire, înregistrată sub nr. x/2020 la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a, revizuienta A..
Analizând cererea de revizuire formulată, din perspectiva art. 513 alin. (3) C. proc. civ., în raport de actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin decizia civilă nr. 5008 din 16 decembrie 2020 a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A., împotriva deciziei civile nr. 1707 din data de 23.06.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2019.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurenta A., prin care a solicitat admiterea recursului, soluţionarea favorabilă a celor solicitate, care să conducă la acordarea pensiei de la data 01.02.2016 şi valorificarea tuturor drepturilor legitime.
La termenul din 16 decembrie 2021, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, a luat în examinare excepţia inadmisibilităţii recursului invocată de instanţă, din oficiu şi, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, a respins calea extraordinară de atac ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Obiectul cauzei de faţă este reprezentat de cererea de recurs formulată împotriva deciziei civile nr. 5008/16.12.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a, în dosarul nr. x/2020.
Prin decizia civilă nr. 5008 din 16 decembrie 2020 s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A., împotriva deciziei civile nr. 1707 din data de 23.06.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2019.
În acest cadru - al analizei asupra admisibilităţii căii de atac a recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 5008 din 16 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a, prin care a fost soluţionată o cerere de revizuire, Înalta Curte reţine că recursul este o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată doar în condiţiile şi cazurile expres prevăzute de lege.
Potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ. "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".
În cauză, hotărârea atacată cu recurs, respectiv decizia civilă nr. 5008 din 16 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a, în dosar nr. x/2020, are caracter definitiv, fiind pronunţată în soluţionarea unui cereri de revizuire.
Decizia nr. 5008 din 16 decembrie 2020. a aceleiaşi curţi de apel, prin care a fost soluţionată cererea de revizuire, ce face obiectul prezentului recurs, fiind supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată, este o hotărâre definitivă.
În accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv recurs pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.
Conform art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.
Dreptul de a exercita o cale de atac este unic şi se epuizează prin chiar exerciţiul lui. Partea interesată nu poate folosi de mai multe ori o cale de atac împotriva aceleiaşi hotărâri, deci nu se poate judeca de mai multe ori în aceeaşi cale de atac.
Este ştiut că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.
Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte urmează în temeiul art. 457 C. proc. civ. să respingă ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 5008 din 16 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 5008 din 16 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatele-pârâte CASA de PENSII a MUNICIPIULUI BUCUREŞTI şi CASA LOCALĂ de PENSII SECTOR 4.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 decembrie 2021.