Pension recalculation jurisdiction: Territorial competence determined by plaintiff's domicile per identity card in inter-court conflict
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ruled in favor of the Bucharest Court, designating it as the territorially competent instance to hear the case, thereby resolving a negative conflict of jurisdiction between the Bucharest and Vâlcea Courts. The dispute involved a pension recalculation claim filed by a plaintiff against the Sectoral Pensions House of the Intelligence Service, where both lower courts declared themselves incompetent based on conflicting interpretations of the plaintiff's domicile. The Court determined that jurisdiction was governed by the plaintiff's domicile at the time of filing, as stipulated in Article 154(1) of Law No. 263/2010 and Article 102 of Law No. 223/2015, and further established by Article 91 of the Civil Code that the identity card serves as proof of domicile. Since the plaintiff’s valid identity card identified a domicile in Bucharest, the Bucharest Court, Section VIII for labor and social security conflicts, was confirmed as the competent forum.
Legislator headnote
AI generatedart. 154 din Legea nr. 263/2010, art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, art. 102 din Legea nr. 223/2015, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 91 C. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Pension recalculation jurisdiction: Territorial competence determined by plaintiff's domicile per identity card in inter-court conflict: Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, instanţa a reţinut că devin incidente dispoziţiile art. 154 din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 15 decembrie 2021
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2020*, şi cererea conexă nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA SECTORIALĂ DE PENSII A SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢII, a solicitat recalcularea drepturilor de pensie.
La primul termen de judecată din 28 mai 2021 instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale teritoriale.
Prin sentinţa civilă nr. 4875 din 25 iunie 2021, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instantei şi a declinat competenţa de solutionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA SECTORIALĂ DE PENSII A SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢII, în favoarea Tribunalului Valcea.
Pentru a pronunţa această sentinţă, s-a reţinut că, prin cererea dedusă judecăţii, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta, actualizarea pensiei de serviciu şi plata diferenţelor de drepturi de pensie.
Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, instanţa a reţinut că devin incidente dispoziţiile art. 154 din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
De asemenea, s-a apreciat ca fiind incidente şi dispoziţiile art. 102 din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat potrivit cărora:
"Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul".
Raportat la împrejurarea că domiciliul reclamantului se regăseşte în circumscripţia Tribunalului Vâlcea, s-a reţinut că Tribunalul Bucureşti nu este competent din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză.
Primind dosarul, Tribunalul Vâlcea a reţinut, în esenţă, că, în raport cu prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi dispoziţiile art. 102 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi faţă de domiciliul menţionat în copia cărţii de identitate a reclamantului aflată la dosar, Tribunalul Bucureşti este instanţa căreia îi revine competenţa teritorială de soluţionare a litigiului.
Aşa fiind, prin sentinţa civilă nr. 2303 din 22 octombrie 2021 pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. Constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Bucureşti competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Se constată că reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA SECTORIALĂ DE PENSII A SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢII, a învestit instanţa cu o cerere având ca obiect recalculare pensie.
Conform art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:
"Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul." Alineatul 2 al aceluiaşi text legal prevede că "Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Totodată, potrivit art. 102 din Legeanr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
Raportat la obiectul acţiunii, coroborând dispoziţiile legale evocate se reţine că, în speţă, competenţa teritorială este determinată de domiciliul reclamantului, instanţele aflate în conflict având păreri divergente cu privire la stabilirea acestuia.
Înalta Curte subliniază că potrivit art. 91 C. civ.:
"dovada domiciliului se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate".
Se constată că, la data promovării prezentei cereri de chemare în judecată (21 septembrie 2020), reclamantul avea stabilit domiciliul pe raza municipiului Bucureşti, acesta depunând o copie a actului de identitate, CI seria x nr. x, eliberată la 25.09.2018, cu termen de valabilitate până la data de 26.12.2078 .
Astfel, întrucât competenţa teritorială este determinată de domiciliul reclamantului, iar înscrisurile depuse atestă faptul că acesta se află în Bucureşti, Înata Curte de Casaţie şi Justiţie constată că Tribunalul Bucureşti este instanţa căreia îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cererii deduse judecăţii.
În raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 decembrie 2021.