Appeal against appellate ruling on reconsideration motion held inadmissible as "appeal against an appeal"
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the claimant's appeal against a Court of Appeal decision that had itself dismissed as inadmissible the claimant's appeal against a first-instance ruling rejecting their motion for reconsideration; the Court held that the earlier appellate decision was final under art. 634(1)(5) C. proc. civ. and could not be appealed, as doing so would constitute an impermissible "appeal against an appeal" under art. 483 C. proc. civ., thereby leaving the original dismissal in force. The underlying dispute involved a labor and social insurance matter in which the claimant challenged a procedural ruling via multiple successive appeals. The decisive legal basis was the principle that appeal avenues are strictly regulated by statute (art. 126 Constitution, art. 6 ECHR), and only judgments specified by law may be subject to appeal, with final decisions being those no longer open to ordinary appeals.
Legislator headnote
AI generatedart. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, Art. 483 C. proc. civ; Appeal against appellate ruling on reconsideration motion held inadmissible as "appeal against an appeal": 634(1)(5) C. proc. civ. and could not be appealed, as doing so would constitute an impermissible "appeal against an appeal" under art. 483 C. proc. civ., thereby leaving the original dismissal in force. The underlying dispute involved a labor and social insurance matter in which the claimant challenged a procedural ruling via multiple successive appeals. The decisive legal basis was the principle that appeal avenues are strictly regulated by statute (art. 126 Constitution, art. 6 ECHR), and only judgments specified by law may be subject to appeal, with final decisions being those no longer open to ordinary appeals.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited as the legal basis for which decisions are subject to appeal, used to establish the inadmissibility of the appeal.
Cited to show that decisions in appeal are final and cannot be appealed again, supporting the inadmissibility ruling.
Cited, along with its paragraph 5 referring to Art. 499, to justify rejecting the appeal as inadmissible in the principal examination.
Full text
Şedinţa publică din data de 15 decembrie 2021
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 30 martie 2021, pronunţată de către Tribunalul Dolj, în dosarul nr. x/2020, s-a respins cererea de reexaminare formulată de A. prin reprezentant B., ca inadmisibilă.
Împotriva acestei încheieri, a formulat recurs reclamanta A., prin reprezentant B., criticând-o pentru netemeinice şi nelegalitate.
Prin decizia nr. 18 din 24 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta A., prin reprezentant B., împotriva încheierii din 30 martie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, de Tribunalul Dolj.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta A., prin reprezentant B., solicitând admiterea recursului formulat şi, modificarea deciziei recurate, în sensul admiterii acţiunii.
Intimatul-pârât GUVERNUL ROMÂNIEI nu a formulat întâmpinare.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.
Reglementarea condiţiilor şi a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie şi nu încalcă drepturile reglementate ale justiţiabililor, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea în limitele competenţei atribuite prin lege fiind de ordine publică.
Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ. pot fi atacate cu recurs numai hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.
Conform dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.:
"sunt hotărâri definitive… hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii".
În actuala reglementare, hotărârile definitive, enumerate în art. 634 alin. (1) pct. 1-6 C. proc. civ., într-o exprimare succintă, sunt acele hotărâri care nu mai pot fi atacate nici cu apel, nici cu recurs, fie pentru că a expirat termenul pentru declararea căii de atac, fie pentru că legea nu prevede posibilitatea atacării lor.
În speţă, împotriva încheierii din 30 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. x/2020, reclamanta A., prin reprezentant B. a exercitat calea de atac a recursului, acesta fiind soluţionat prin decizia nr. 18 din 24 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, în sensul respingerii recursului, ca inadmisibil.
Astfel, decizia nr. 18 din 24 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale nu este o hotărâre susceptibilă de recurs, pentru că ar însemna să se exercite recurs la recurs, ceea ce nu este permis, în raport cu dispoziţiile art. 483 şi art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. care reglementează condiţiile exercitării acestei căi de atac.
Nu în ultimul rând, este de amintit prioritatea examinării excepţiei inadmisibilităţii căii de atac, întrucât, pentru a da eficienta principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, instanţa este obligată a examina căile de atac cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.
Aşa fiind, în condiţiile în care recursul declarat în cauză nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate în principiu, la care se referă art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în raport de prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. PRIN REPREZENTANT B. împotriva deciziei nr. 18 din 24 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. PRIN REPREZENTANT B. împotriva deciziei nr. 18 din 24 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 decembrie 2021.