Revision for contradiction of judgments rejected as time-barred; appeal dismissed

Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Prin plângerea înregistrată la data de 24 februarie 2017 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2017, petenta S.C. A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; Administraţia Naţională "APELE ROMÂNE" şi Administraţia Bazinală de Apă Banat, anularea procesului-verbal de constatare a depăşirii concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate, nr. x/09.02.2017.

Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1939/2017 din 27 martie 2017, a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi teritoriale, competenţa de soluţionare a cauzei fiind declinată în favoarea Judecătoriei Lugoj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Lugoj, sub acelaşi număr de dosar, la data de 2 mai 2017.

Prin sentinţa civilă nr. 510/2018 din 23 februarie 2018, pronunţată de Judecătoria Lugoj, în dosarul nr. x/2017, s-au respins excepţiile de nelegalitate a avizului de gospodărire a apelor nr. 26/09.02.2009 şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 384/31.10.2016, ca inadmisibile; s-au admis excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului Ministerul Mediului, a intimatului Ministerul Apelor şi Pădurilor şi a intimatei Administraţia Naţională "APELE ROMÂNE"; s-a respins plângerea formulată de petenta S.C. A. S.A. Lugoj, în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Administraţia Naţională "APELE ROMÂNE", ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală; s-a respins plângerea formulată de petenta S.C. A. S.A. Lugoj, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT, ca neîntemeiată; fără cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta S.C. A. S.A., înregistrat iniţial pe rolul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Timiş la data de 2 mai 2018.

Prin încheierea din 14 ianuarie 2019 Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă a amânat pronunţarea asupra cauzei la 23 ianuarie 2019.

Prin decizia civilă nr. 27/A/LP din 23 ianuarie 2019, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a respins excepţia puterii de lucru judecat, invocată de apelantă; s-a respins cererea de apel formulată de apelanta-reclamantă S.C. A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 510 din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Lugoj, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT, având ca obiect plângere împotriva procesului-verbal de control nr. x/09.02.2017.

La data de 8 aprilie 2019 revizuenta S.C. A. S.A. a formulat cerere de revizuire împotriva încheierii din 14 ianuarie 2019 şi a deciziei civile nr. 27/A/LP din 23 ianuarie 2019, pronunţate de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, înregistrată la Tribunalul Timiş sub nr. x/2019, invocând prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1, pct. 5 şi pct. 8 din C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 678/2020 din 26 iunie 2020, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a disjuns revizuirea întemeiată pe prevederile art. 509 (1) pct. 8 C. proc. civ. şi s-a dispus formarea unui nou dosar, precum şi înaintarea acestuia, spre competentă soluţionare, Curţii de Apel Timişoara; s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu intimata Administraţia Bazinală de Apă Banat, împotriva deciziei nr. 27/A/LP/23.01.2019 şi a încheierii de amânare a pronunţării din data de 14 ianuarie 2019, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 (1) pct. 1 şi pct. 5 C. proc. civ.

La data de 29 iunie 2020 s-a format dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Timiş, secţia a II-a civilă, acesta fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, la data de 2 iulie 2020.

Prin decizia civilă nr. 525/A din 9 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepţia de tardivitate a cererii de revizuire, invocată din oficiu; s-a respins cererea de revizuire formulată revizuenta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT împotriva încheierii civile din 14.01.2019 şi a deciziei civile nr. 27/A/23.01.2019, ambele pronunţate de Tribunalul Timiş, în dosarul cu nr. x/2017; nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

În argumentarea acestei soluţii, Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă a reţinut că hotărârea a cărei revizuire s-a solicitat este decizia civilă nr. 27/A/LP din 23 ianuarie 2019, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

Întrucât această decizie a devenit definitivă la momentul pronunţării - potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 şi alin. (2) din C. proc. civ., raportat la art. 6 alin. (7) din Anexa nr. 3 la O.U.G. nr. 107/2002 şi la art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., cu modificările şi completările ulterioare (în considerarea deciziei nr. 14/2018, pronunţate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2017) - termenul de o lună, prevăzut de dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. s-a împlinit la data de 23 februarie 2019.

Faţă de împrejurarea că revizuenta a depus cererea de revizuire, prin poştă, la data de 3 aprilie 2019, Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă a constatat că aceasta a fost tardiv formulată şi a respins-o ca atare.

La data de 23 decembrie 2020 recurenta-revizuentă S.C. A. S.A. a transmis, prin e-mail, recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 525/A din 9 noiembrie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2020, la data de 1 februarie 2021.

Recurenta-revizuentă S.C. A. S.A. a susţinut faptul că instanţa a admis, în mod greşit, excepţia de tardivitate a cererii de revizuire, întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În opinia recurentei, termenul de exercitare a căii de atac în retractare se calculează de la data comunicării deciziei civile nr. 27/A/LP din 23 ianuarie 2019, respectiv de la 4 martie 2019.

A arătat că în situaţia în care tardivitatea nu s-a invocat la prima instanţă de judecată aceasta nu mai poate fi invocată nici de părţi şi nici de instanţă, din oficiu, cu referire la faptul că în dosarul nr. x/2019 s-a soluţionat cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., dosar în care nu s-a pus problema tardivităţii formulării acesteia.

Totodată, recurenta-revizuentă a invocat, în cuprinsul cererii de recurs, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., arătând că termenul nu poate să curgă decât de la momentul la care au fost cunoscute motivele de respingere a cererii de revizuire.

A solicitat să fie avut în vedere art. 506 alin. (1) C. proc. civ., din cuprinsul căruia rezultă că termenul curge de la comunicarea hotărârii.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 şi pct. 7 din C. proc. civ.

Intimata ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

La data de 16 martie 2021 recurenta-revizuentă S.C. A. S.A. a depus răspuns la întâmpinare.

Conform art. 493 alin. (2) - (4) din C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, deci, anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, a fost întocmit un raport asupra admisibilităţii în principiu a recursului, raport care, după analiza în completul de filtru, a fost comunicat părţilor, cu menţiunea că acestea pot depune punct de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare.

Recurenta-revizuentă S.C. A. S.A. a înţeles să-şi exercite acest drept.

Prin încheierea din 4 noiembrie 2021 s-a admis, în principiu, recursul declarat de recurenta-revizuentă S.C. A. S.A., stabilindu-se termen pentru judecata pe fond a căii extraordinare de atac la data de 9 decembrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când s-a pronunţat prezenta decizie.

Analizând hotărârea recurată, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte reţine următoarele:

Recurenta-revizuentă a indicat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 şi pct. 7 din C. proc. civ., potrivit cărora casarea unei hotărâri se poate cere când instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei şi în situaţia în care s-a încălcat autoritatea de lucru judecat.

Examinarea criticilor prezentate sumar în cererea de recurs relevă însă că acestea nu se încadrează în ipotezele normative reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 7 din C. proc. civ.

Aceasta, deoarece aspectele de nelegalitate invocate de către recurenta S.C. A. S.A., vizând, în esenţă, faptul că s-a admis, în mod greşit, excepţia tardivităţii cererii de revizuire, întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu se circumscriu motivelor de casare anterior menţionate, căci ele nu pun în discuţie nemotivarea hotărârii, motivarea contradictorie sau existenţa exclusiv a unor motive străine de natura cauzei şi nici încălcarea autorităţii de lucru judecat, ci doar ignorarea unor norme de procedură.

Totodată, se constată că instanţa care a soluţionat cererea de revizuire a argumentat soluţia pronunţată cu respectarea cerinţelor impuse de art. 425 lit. b) din C. proc. civ., decizia atacată conţinând elementele ce fac posibil controlul hotărârii în calea de atac.

Analiza pe fond a criticilor prin prisma reîncadrării astfel stabilite dovedeşte caracterul nefondat al căii de atac exercitate, în considerarea argumentelor expuse în cele ce succed:

Recurenta-revizuentă S.C. A. S.A. a susţinut faptul că instanţa învestită cu soluţionarea cererii de revizuire, întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a admis, în mod greşit, excepţia de tardivitate, fără să ţină cont de împrejurarea că termenul de exercitare a căii de atac în retractare se calculează de la data comunicării deciziei civile nr. 27/A/LP din 23 ianuarie 2019, respectiv de la 4 martie 2019.

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze. În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

Prin calcularea termenului de revizuire de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, care coincide cu data pronunţării acesteia, nu este încălcat dreptul la apărare consacrat de art. 24 din Constituţie, întrucât instanţa de revizuire nu are competenţe să examineze pe fond temeinicia hotărârii atacate, ci analizează doar dacă prin ultima hotărâre a fost încălcată autoritatea lucrului judecat a unei hotărâri pronunţate anterior.

Chiar dacă autoritatea de lucru judecat priveşte atât dispozitivul hotărârii judecătoreşti, cât şi considerentele pe care acesta se sprijină, în cazul motivului de revizuire privind contrarietatea de hotărâri este protejat numai efectul negativ, nu şi efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, aspect ce rezultă din conţinutul dispoziţiilor art. 513 alin. (4) teza I din C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, incidentă în cauză potrivit art. 25 alin. (1) şi art. 27 C. proc. civ.

În acest sens, s-a pronunţat Curtea Constituţională, prin decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 27 mai 2020 şi prin decizia nr. 536 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2020, sesizată cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. din perspectiva momentului de la care se calculează termenul procedural de exercitare a acestei căi extraordinare de atac în situaţia în care nerespectarea autorităţii de lucru judecat este determinată de contrarietatea considerentelor pe care se bazează hotărârile prin raportare la care se invocă motivul de revizuire menţionat.

Instanţa de contencios constituţional a statuat că:

"faptul că termenul de introducere a cererii de revizuire curge de la pronunţarea ultimei hotărâri nu împiedică accesul la justiţie al părţii şi nu contravine prevederilor art. 129 din Constituţie referitoare la exercitarea căilor de atac, întrucât demonstrarea existenţei motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu presupune cu necesitate cunoaşterea considerentelor dezvoltate de instanţa care a pronunţat ultima hotărâre, ci implică doar argumentarea existenţei identităţii de părţi, obiect şi cauză din cele două procese, lucru posibil şi în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită".

Curtea a mai reţinut că "obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor". Tot astfel, Curtea a statuat că "în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu a procedat astfel în scopul restrângerii accesului liber la justiţie, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21".

De asemenea, s-a constatat că "formularea şi motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoaşterea argumentării instanţei care a stat la baza pronunţării hotărârii atacate, astfel că stabilirea momentului pronunţării ca început al termenului de introducere a revizuirii nu îngrădeşte accesul liber la justiţie al revizuentului şi nici dreptul său la un proces echitabil".

Noua concepţie a C. proc. civ. din perspectiva sensului pe care legiuitorul îl conferă, prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 18 decembrie 2018, efectelor autorităţii de lucru judecat la care se referă art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu este aplicabilă în cauză.

Aceasta, deoarece dispoziţiile procedurale ale Legii nr. 310/2018 se aplică, de regulă, numai proceselor şi executărilor silite începute ulterior intrării în vigoare, raportat la art. 24 din C. proc. civ., potrivit căruia dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.

În continuare, ţinând cont de prevederile art. 25 alin. (1) din acelaşi cod, potrivit cărora procesele în curs de judecată începute sub legea veche rămân supuse acestei legi, rezultă că art. 513 alin. (4) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 61 din Legea nr. 310/2018, nu se aplică procesului de faţă care, la momentul intrării în vigoare a acestui act normativ, era deja început (plângerea formulată de petenta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT, fiind înregistrată la 24 februarie 2017, sub nr. x/2017, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal), ci exclusiv celor demarate ulterior datei de 21 decembrie 2018.

În speţă, ultima hotărâre pretins potrivnică - decizia civilă nr. 27/A/LP din 23 ianuarie 2019, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017 - a cărei anulare s-a solicitat pe calea revizuirii, a rămas definitivă la data pronunţării, respectiv la 23 ianuarie 2019, conform prevederilor art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I raportat la alin. (2) teza finală, al aceluiaşi articol din C. proc. civ., faţă de decizia nr. 14/05.03.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 322 din 12 aprilie 2018, prin care s-a statuat că "în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (7) teza a III-a din anexa nr. 3 la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 raportat la dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., cu modificările şi completările ulterioare, hotărârea prin care se rezolvă plângerea este supusă numai căii de atac a apelului", fiind pronunţată în apel, într-un dosar având ca obiect plângerea împotriva procesului-verbal de control nr. x/09.02.2017.

Aşadar, termenul imperativ de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a început să curgă la data de 23 ianuarie 2019.

Fiind un termen stabilit pe luni, devin aplicabile dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 3 teza I din C. proc. civ., care prevăd că termenele socotite pe luni se împlinesc în ziua corespunzătoare din ultima lună.

Cum termenul de revizuire de o lună a început să curgă la 23 ianuarie 2019, rezultă că ultima zi în care putea fi depusă cererea de revizuire a fost 25 februarie 2019 (prima zi lucrătoare care a urmat zilei de 23 februarie 2019), conform dispoziţiilor art. 181 alin. (2) din C. proc. civ.

În acest context, instanţa supremă constată că formularea cererii de revizuire în luna aprilie 2019 s-a făcut cu nerespectarea termenului imperativ defipt de lege, ceea ce a atras decăderea părţii din dreptul de a exercita calea de atac în retractare a revizuirii întemeiate pe motivul contrarietăţii, conform art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

Având în vedere aceste considerente, decizia atacată se dovedeşte a fi legală, aşa încât, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., recursul declarat în cauză urmează să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-revizuentă S.C. A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 525/A din 9 noiembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 decembrie 2021.