Late filing of civil appeal against remand for non-compliance with pre-trial mediation in delictual liability claim
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible due to late filing, thereby leaving in force the Court of Appeal’s decision that had previously annulled the first-instance ruling and remanded the case for a substantive review. The underlying dispute involved a commercial company seeking damages from a municipality and its mayor for the issuance of an unauthorized construction permit that was later annulled; while the first-instance tribunal had dismissed the claim as inadmissible on the grounds that the mandatory pre-trial mediation procedure for commercial disputes had not been followed, the appellate court reversed this, determining that the claim was delictual rather than contractual and that the counterclaim procedure exempted it from the mediation requirement under Article 720^1 of the former Civil Procedure Code. The decisive legal basis for the final outcome was the Court's application of public order norms regarding procedural deadlines, specifically Article 301 and Article 101 of the Civil Procedure Code, which established that the three-month deadline for lodging an appeal expired on the first working day following the weekend (October 18, 2021), rendering the appeal filed on October 19, 2021, time-barred.
Legislator headnote
AI generatedart. 480 alin. (3) C. proc. civ, art. 137 alin. (1) din C. proc. civ, art. 301 din C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Late filing of civil appeal against remand for non-compliance with pre-trial mediation in delictual liability claim: Prin urmare, instanţa de apel a reţinut că prejudiciul cauzat apelantei a luat naştere odată cu anularea actului administrativ unilateral, cu încălcarea de către autoritatea emitentă a prevederilor Legii nr. 50/1991, motiv pentru care nu se impunea aplicabilitatea prevederilor art. 720 indice 1 din vechiul C. proc. civ., respectiv parcurgerea procedurii concilierii, câtă vreme nu ne aflăm în ipoteza premisă din textul legal, respectiv "în procesele şi cererile dintre profesionişti evaluabile în bani şi derivate din raporturi contractuale".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2021
Asupra recursului, din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea reconvenţională înregistrată în dosarul nr. x/2013 al Judecătoriei Baia Mare, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL BAIA MARE, reprezentat de Primar şi PRIMARUL MUNICIPIULUI BAIA MARE, să se dispună:
- obligarea pârâţilor la plata sumei de 452.878 euro, echivalent în RON la data plăţii, reprezentând prejudiciul efectiv cauzat de către pârât prin emiterea autorizaţiei de construire nr. x/2005, cu încălcarea cerinţelor legale precum şi la plata dobânzii legale de la data introducerii acţiunii şi până la achitarea integrală a sumei datorate;
- obligarea pârâţilor la plata sumei de 1.800.000 euro, echivalent în RON la data plăţii, reprezentând beneficiul nerealizat ca urmare a anulării autorizaţiei de construire nr. x/2005;
- obligarea pârâţilor la plata sumei de 100.000 euro, echivalent în RON la data plăţii, reprezentând daune morale;
- cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă 2440 din 05 martie 2013, pronunţată în dosarul nr. x/2013, a fost admisă excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Baia Mare, s-a declinat competenţa materială pentru soluţionarea cererii reconvenţionale formulate de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL BAIA MARE, reprezentat de Primar şi PRIMARUL MUNICIPIULUI BAIA MARE, în favoarea Tribunalului Maramureş.
Prin sentinţa civilă nr. 328 din 12 martie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2013 al Tribunalului Maramureş, s-a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, excepţie invocată de pârâţii MUNICIPIUL BAIA MARE, reprezentat de Primar şi PRIMARUL MUNICIPIULUI BAIA MARE şi, în consecinţă, s-a respins acţiunea precizată promovată de reclamanta S.C. A. S.R.L.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel S.C. A. S.R.L., solicitând admiterea apelului, anularea sentinţei atacate şi, pe cale de consecinţă, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.
Prin decizia nr. 451 din 14 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, a fost admis apelul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 328 din 12 martie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2013 al Tribunalului Maramureş, care a fost anulată în tot, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a apreciat că Tribunalul Maramureş a procedat la aplicarea greşită a prevederilor art. 720 indice 1 alin. (1) din vechiul C. proc. civ., atunci când a pronunţat hotărârea pe calea excepţiei inadmisibilităţii cererii pentru neparcurgerea procedurii prealabile a concilierii în materie comercială.
În acest sens, instanţa de apel a reţinut că prin decizia civilă nr. 1575 din 18 octombrie 2006, pronunuţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2006, instanţa a dispus anularea autorizaţiei de construire nr. x din 27.04.2005 emisă de către Primarul Municipiului Baia Mare, reţinându-se în esenţă că documentaţia care a stat la baza emiterii autorizaţiei de construire ulterior anulate, nu cuprindea toate acordurile prevăzute de Legea nr. 50/1991.
Apelanta, apreciind că anularea autorizaţiei de construire reprezintă consecinţa directă a emiterii unui act administrativ fără verificarea de către primar a îndeplinirii cumulative a condiţiilor cerute de Legea nr. 50/1991 şi invocând astfel o culpă în sarcina acestuia, a promovat cererea reconvenţională.
Prin urmare, instanţa de apel a reţinut că prejudiciul cauzat apelantei a luat naştere odată cu anularea actului administrativ unilateral, cu încălcarea de către autoritatea emitentă a prevederilor Legii nr. 50/1991, motiv pentru care nu se impunea aplicabilitatea prevederilor art. 720 indice 1 din vechiul C. proc. civ., respectiv parcurgerea procedurii concilierii, câtă vreme nu ne aflăm în ipoteza premisă din textul legal, respectiv "în procesele şi cererile dintre profesionişti evaluabile în bani şi derivate din raporturi contractuale".
Aceasta deoarece, astfel cum a arătat instanţa de apel, procedura concilierii directe îşi are aplicabilitatea doar în materia raporturilor contractuale dintre profesionişti, or cererea apelantei privind plata unor despăgubiri derivă dintr-un raport juridic delictual.
Mai mult decât atât, Curtea a apreciat că în prezenta cauză sunt aplicabile prevederile art. 720 indice 5 din vechiul C. proc. civ., drept pentru care procedura prealabilă a concilierii nu se impunea a fi efectuată în ipoteza în care apelanta şi-a formulat pretenţiile prin intermediul cererii reconvenţionale.
Cum hotărârea a fost pronunţată pe calea excepţiei inadmisibilităţii, în raport de dispoziţiile art. 480 alin. (3) C. proc. civ., instanţa de apel a dispus admiterea apelului, cu consecinţa anulării hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe pentru a proceda la soluţionarea pe fond a cererii reconvenţionale.
Pârâţii PRIMARUL MUNICIPIULUI BAIA MARE şi MUNICIPIUL BAIA MARE REPREZENTAT PRIN PRIMAR au declarant recurs împotriva deciziei nr. 451 din 14 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă motivele fiind, în esenţă, următoarele:
Recurenţii apreciază că instanţa de apel a interpretat eronat prevederile art. 720 indice 1 şi art. 720 indice 5 din vechiul C. proc. civ. care reglementează obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile.
Recurenţii arată că cererea reconvenţională a fost formulată tardiv în dosarul nr. x/2012 care derivă prin declinarea competenţei din dosarul nr. x/2011.
Recurenţii susţin că dosarul iniţial înregistrat la data de 23.09.2011 a fost dosarul nr. x/2011 aflat pe rolul Tribunalului Maramureş, care ulterior a fost transpus către Judecătoria Baia Mare formându-se dosarul nr. x/2012.
Contrar celor reţinute de către Curtea de Apel Cluj, recurenţii arată că obiectul litigiului este de natură comercială, fiind tranşat de trei completuri diferite, prin încheieri interlocutorii definitive - acceptate şi neatacate de către reclamantă, statuări asupra cărora nu se mai poate reveni.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 din vechiul C. proc. civ.
Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat note scrise.
În raport de prevederile art. 137 alin. (1) din C. proc. civ., examinând, cu prioritate, excepţia tardivităţii formulării cererii de recurs, Înalta Curte o va admite, pentru următoarele considerente:
Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece, se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.
În ce priveşte calculul termenului prevăzut de art. 301 din C. proc. civ., vor fi aplicate dispoziţiile art. 101 alin. (1) din acelaşi cod, care dispun în sensul că:
"Termenele se înţeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul".
Obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.
Raportat la aceste considerente, Înalta Curte constată că recurenţilor le-a fost comunicată hotărârea recurată la data de 30 septembrie 2021, aşa cum rezultă din dovezile aflate la dosar apel, iar recursul a fost declarat la data de 19 octombrie 2021, aşa cum reiese din dovada aflată la dosar recurs, peste termenul prevăzut de lege.
Înalta Curte reţine că termenul pentru declararea recursului s-a împlinit la data de 16 octombrie 2021, zi nelucrătoare - sâmbăta. Ca atare, în raport de prevederile art. 101 alin. (5) din vechiul C. proc. civ., termenul a fost prelungit până la sfîrşitul primei zile de lucru următoare, respectiv 18 octombrie 2021 - luni, astfel că recursul depus la registratura Curţii de apel Cluj la data de 19 octombrie 2021 a fost formulat în afara termenului legal.
Cum recurenţii nu au formulat o cerere de repunere în termen şi nici nu au dovedit o împrejurare mai presus de voinţa lor de împiedicare a promovării recursului în termenul legal prevăzut de lege, Înalta Curte urmează să admită excepţia invocată din oficiu şi, în consecinţă, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul declarat de recurenţii-pârâţi PRIMARUL MUNICIPIULUI BAIA MARE şi MUNICIPIUL BAIA MARE REPREZENTAT PRIN PRIMAR împotriva deciziei nr. 451 din 14 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenţii-pârâţi PRIMARUL MUNICIPIULUI BAIA MARE şi MUNICIPIUL BAIA MARE REPREZENTAT PRIN PRIMAR împotriva deciziei nr. 451 din 14 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 decembrie 2021.