Territorial jurisdiction for execution contestation at debtor's domicile under garnishment.

Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la 21 ianuarie 2021 pe rolul Judecătoriei Sector 1 Bucureşti, secţia I Civilă, sub nr. x/2021, contestatoarea Autoritatea Pentru Administrarea Activelor Statului - A.A.A.S. a formulat, în contradictoriu intimatul A. şi cu terţul poprit B. S.A., contestaţie la executare împotriva actelor din dosarul de executare nr. 1529/EX/2013 instrumentat de BEJA C., prin care a solicitat anularea încheierii din 15 decembrie 2020 de stabilire a cheltuielilor de executare silită, încheierii din aceeaşi dată de actualizare a creanţei stabilite prin titlul executoriu cu rata inflaţiei, adresei din data de 21 decembrie 2020 privind sumele pe care le datorează contestatoarea în baza popririi înfiinţate la B. S.A., precum şi a întregii executări silite.

Totodată a solicitat suspendarea executării silite până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare şi obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, contestatoarea a invocat prevederile art. 712, art. 727 lit. f), art. 861 alin. (1) C. proc. civ., art. 136 din Constituţia României, O.U.G. nr. 23/2004, H.G. nr. 837/2004, O.G. nr. 22/2002, art. 4 din Legea nr. 85/2006 şi art. 36 din O.U.G. nr. 86/2006.

Prin sentinţa civilă nr. 4.689 din 25.05.2021, pronunţată de Judecătoria Sector 1 Bucureşti, secţia I civilă, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, invocată de intimat, prin întâmpinare şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect contestaţie la executare, în favoarea Judecătoriei Timişoara.

În motivarea acestei soluţii s-a reţinut că instanţa competentă să soluţioneze contestaţia la executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc care instrumenteză executarea potrivit dispoziţiilor art. 650 şi 713 alin. (1) C. proc. civ., în forma şi numerotarea de la momentul începerii executării silite.

Având în vedere faptul că sediul BEJA C. este în Timişoara, instanţa a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Timişoara.

2. Prin sentinţa nr. 11188 din 15.09.2021, pronunţată de Judecătoria Timişoara, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Timişoara, invocată din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Sector 1 Bucureşti.

Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, s-a suspendat judecata cauzei şi s-a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

La pronunţarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut Decizia nr. 348 din 17.06.2014 publicată în Monitorul Oficial nr. 529 din 16 iulie 2014, prin care Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 650 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, sunt neconstituţionale.

Având în vedere dispoziţiile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, de la momentul publicării deciziei menţionate anterior în Monitorul Oficial al României, instanţa a motivat că nu mai este posibilă aplicarea prevederilor art. 650 alin. (1) C. proc. civ. în stabilirea competenţei teritoriale, fiind datoare să-şi verifice competenţa conform normelor generale în materie care asigură, totodată, şi respectarea deciziei Curţii Constituţionale a României.

Pentru aceste motive, instanţa în temeiul art. 714 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. şi art. 107 alin. (1) din acelaşi cod, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Timişoara şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Sector 1 Bucureşti, în a carei rază teritorială îşi are sediul debitoarea Autoritatea Pentru Administrarea Activelor Statului - A.A.A.S.

3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 01 noiembrie 2021, sub acelaşi număr.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Judecătoria Sector 1 Bucureşti, secţia I civilă şi Judecătoria Timişoara, secţia I Civilă, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Sector 1 Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

În cauză, Autoritatea Pentru Administrarea Activelor Statului a formulat contestaţie la executare împotriva actelor de executare din dosarul execuţional nr. x/2013 al BEJA C., prin care a solicitat anularea încheierilor de stabilire a cheltuielilor de executare silită şi de actualizare a creanţei stabilite prin titlul executoriu cu rata inflaţiei, precum şi a adresei din data de 21.12.2020 privind sumele pe care le datorează în baza popririi înfiinţate la B. S.A.

Cu titlu preliminar, se reţine că norma aplicabilă prezentei cauze este Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., anterior modificării prin Legea nr. 138/2014, în vigoare la momentul declanşării procedurii de executare silită, respectiv la 8 noiembrie 2013, în conformitate cu prevederile art. 24 C. proc. civ.

Potrivit art. 711 alin. (1) C. proc. civ., incident în forma existentă la momentul începerii procedurii de executare silită, "împotriva executarii silite, a încheierilor date de executorul judecatoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare".

Conform prevederilor art. 713 alin. (1) C. proc. civ., în forma în vigoare la momentul declanşării procedurii de executare silită, "contestaţia se introduce la instanţa de executare" iar potrivit alin. (2) "în cazul urmăririi silite prin poprire, dacă domiciliul sau sediul debitorului se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul debitorul".

De asemenea, potrivit art. 650 alin. (1) C. proc. civ., în forma în vigoare la momentul declanşării procedurii de executare silită "instanţa de executare este judecatoria în circumscriptia căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel" iar conform alin. (2) "instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, s-a statuat că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă, formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu, este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În raport cu cele evocate, se constată că odată cu încuviinţarea executării silite este determinată instanţa de executare, ca regulă generală, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită şi singura instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia situaţiilor în care legea prevede în mod expres altfel.

De la regula generală privind instanţa competentă să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă există anumite derogări, printre care şi cea prevăzută de art. 713 alin. (2) C. proc. civ., incidentă potrivit regulilor de aplicare a legii în timp, în forma în vigoare la data începerii executării silite, anterior modificării prin Legea 138/2014, potrivit căreia în situaţia urmăririi silite prin poprire, dacă sediul debitorului se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul debitorul.

Astfel, instanţa în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul debitorul nu devine instanţă de executare, dar este competentă, în cazul urmăririi silite prin poprire, în speţă, să soluţioneze contestaţia la executare în raport de domiciliul sau sediul debitorului, dacă acesta se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare.

În cauză, Înalta Curte constată că între două instanţe deopotrivă competente, contestatoarea Autoritatea Pentru Administrarea Activelor Statului a ales să introducă contestaţia la executare la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în circumscripţia căreia se află sediul debitoarei, conform dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ. şi nu la instanţa de executare (Judecătoria Timişoara).

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 650 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu prevederile art. 713 alin. (2) şi art. 116 din acelaşi cod, în forma în vigoare la data începerii executării silite, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti era competentă să soluţioneze contestaţia la executarea silită efectuată prin poprire, în raport de domiciliul debitorului (Bucureşti-Sector 1), care se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se găseşte instanţa de executare.

Faţă de considerentele anterior expuse, şi prin raportare la dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 decembrie 2021.