Labor wage claim revision declared inadmissible for lack of jurisdiction and remanded to the lower court
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the revision request as inadmissible due to lack of material jurisdiction, declining competence in favor of the Maramureș County Court, which remains the competent authority to process the case. The dispute concerned a labor law claim for unpaid wages and moral damages that was initially annulled by the lower court for failing to specify a legal basis or concrete facts, and the petitioner subsequently filed a revision action against this procedural ruling without citing any statutory ground for revision under Article 509(1) of the Code of Civil Procedure. Applying Article 510(1) of the Code of Civil Procedure, which mandates that a revision action be filed with the court that issued the challenged decision, the Supreme Court determined it lacked jurisdiction over a judgment rendered by a County Court, thereby upholding the principle that only the originating court possesses the authority to retract its own decisions via this extraordinary remedy.
Legislator headnote
AI generatedart. 200 alin. (2) C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 248 alin. (2) C. proc. civ, art. 510 alin. (1) C. proc. civ, art. 132 alin. (1) C. proc. civ; Labor wage claim revision declared inadmissible for lack of jurisdiction and remanded to the lower court: Potrivit art. 510 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere", iar alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că "în cazul în care se invocă motive care atrag competenţe diferite, nu va opera prorogarea competenţei".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2021
Asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
1. Prin cererea înregistrată la 15 iulie 2020, pe rolul Tribunalului Maramureş, secţia I civilă, sub numărul x/2020, precizată ulterior, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtelor B. şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Baia Mare la plata drepturilor salariale restante în cuantum de 130 RON şi a daunelor morale de 100.000 Euro.
Reclamantul nu a motivat în drept cererea de chemare în judecată.
Prin încheierea din 17 iulie 2020, instanţa în temeiul prevederilor art. 200 alin. (2) C. proc. civ., a trimis spre competentă soluţionare cauza completurilor de litigii de muncă din cadrul secţiei I Civile a Tribunalului Maramureş.
Prin încheierea civilă nr. 753 din 17 august 2020, pronunţată de Tribunalul Maramureş, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, a anulat cererea formulată de petentul A., reţinând că acţiunea introductivă nu cuprindea niciun petit şi nicio descriere concretă a faptelor pretins ilicite cu care este învestită instanţa, a modului în care acestea atrag răspunderea pârâţilor, tipul de răspundere incidentă, legătura dintre răspunderile celor doi pârâţi, instanţa fiind în imposibilitatea de a stabili cadrul procesual obiectiv sub aspectul cauzei şi al obiectului în condiţiile în care nu este indicată concret şi clar pretenţia dedusă judecăţii, natura acesteia şi nici nu sunt dezvoltate motive de fapt suficiente pentru a putea califica juridic cererea ori pentru a stabili ce se impune în concret şi efectiv fiecărui pârât.
2. Împotriva acestei încheieri, petentul A. a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsă ca nefondată prin încheierea nr. 870 din 16 septembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Maramureş, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.
3. Prin cererea înregistrată la 27 mai 2021 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2021, revizuentul A. a solicitat revizuirea dosarului nr. x/2019 al Curţii de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, precum şi a dosarului nr. x/2020 al Tribunalului Maramureş, secţia I civilă, fără a se indica motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În dezvoltarea cererii sale, revizuentul a prezentat opinii proprii privind situaţia de fapt a cauzei şi soluţiile pronunţate de instanţe în dosarele mai sus menţionate, în sensul netemeiniciei acestora, fără precizarea temeiului de drept.
La termenul din 12 octombrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, având în vedere că cererea de revizuire are ca obiect hotărârile judecătoreşti pronunţate în dosare distincte, în temeiul art. 111 alin. (3) din Hotărârea C.S.M. nr. 1375/2015, pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, a constatat că există o eroare de înregistrare şi repartizare a cererilor de revizuire şi procedând la verificarea fişei ECRIS a dosarului nr. x/2021 a constat că este învestită prin repartizare aleatorie doar cu soluţionarea cererii de revizuire formulată împotriva hotărârii pronunţate în dosarul nr. x/2019
Prin urmare, Înalta Curte a dispus ca cererea de revizuire formulată de revizuentul A. cu referire la hotărârea pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Maramureş, secţia I civilă să fie înaintată în vederea înregistrării unui dosar separat şi repartizării aleatorii.
4. Cauza având ca obiect cererea de revizuire a încheierii civile nr. 753 din 17 august 2020, pronunţate de Tribunalul Maramureş, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost înregistrată la 15 octombrie 2021 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2021.
La 5 noiembrie 2021, intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţiile inadmisibilităţii şi necompetenţei materiale a Înaltei Curţi, precum şi lipsei calităţii sale procesuale pasive.
De asemenea, la 3 decembrie 2021, intimata B. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a invocat, în principal, excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi, dar şi a tardivităţii formulării cererii de revizuire, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (2) C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea cererii de revizuire, faţă de dispoziţiile art. 510 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu prevederile art. 132 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 510 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere", iar alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că "în cazul în care se invocă motive care atrag competenţe diferite, nu va opera prorogarea competenţei".
Raţiunea instituirii acestei norme de competenţă izvorăşte din natura juridică a revizuirii, care este o cale extraordinară de atac, de retractare. Din această perspectivă, numai instanţa care a pronunţat hotărârea are abilitarea conferită de lege să o retracteze, din motivarea căii extraordinare de atac nefiind conturate alte elemente care să justifice incidenţa unei reguli derogatorii privind stabilirea competenţei.
În speţă, revizuentul a supus acestei căi de atac extraordinare o hotărâre pronunţată de Tribunalul Maramureş şi nu a indicat expres una din dispoziţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1-11 C. proc. civ., iar din cuprinsul cererii nu rezultă vreunul din motivele de revizuire prevăzute de lege.
Faţă de caracterul imperativ al normei prevăzute de textul de lege evocat şi având în vedere că prin prezenta cerere se solicită revizuirea unei hotărâri pronunţate de Tribunalul Maramureş, în raport cu dispoziţiile art. 510 alin. (1) C. proc. civ., rezultă că, pentru soluţionarea cererii de revizuire, competenţa revine Tribunalului Maramureş.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 132 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 510 alin. (1) C. proc. civ., urmează a declina competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii civile nr. 753 din 17 august 2020, pronunţate de Tribunalul Maramureş, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, în favoarea Tribunalului Maramureş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii civile nr. 753 din 17 august 2020, pronunţate de Tribunalul Maramureş, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, în favoarea Tribunalului Maramureş.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 decembrie 2021.