Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2594/2021 AI generated

Peremption of cassation appeal in supply contract dispute following suspension for party absence

Case Number Decizia nr. 2594/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice constated the expiry (perimare) of the appeal in cassation filed by the claimant-supplier, thereby upholding the appellate court's decision that had terminated the underlying lawsuit under insolvency legislation. The dispute originated from a supply contract claim for outstanding payment and late penalties, where the trial court admitted the principal claim and rejected the defendant-counterclaimant's set-off request, while the appellate court subsequently annulled the trial judgment and ceased the actions pursuant to Article 75(1), second sentence of Law No. 85/2014, citing the opening of insolvency proceedings against the defendant. The cassation appeal, which challenged the application of the insolvency termination provision and argued for a merits review, was declared expired as a result of the parties' failure to ensure procedural continuity; the Court applied Articles 416 and 422 of the New Civil Procedure Code, determining that more than six months elapsed without procedural acts following the suspension of the hearing in February 2021, resulting in the nullity of the procedural acts performed before the cassation court.

Legislator headnote

AI generated

art. 493 alin. (2) din C. proc. civ, art. 494 alin. (4) C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ, art. 422 alin. (1) din C. proc. civ; Peremption of cassation appeal in supply contract dispute following suspension for party absence: A anulat în tot sentinţa civilă apelată şi în temeiul dispoziţiilor art. 75 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 85/2014, a încetat acţiunile judiciare având ca obiect cererea principală şi cererea reconvenţională.

Keywords

AI generated
annulment of contract suspension of payments termination of proceedings cassation review insolvency Civil Procedure Code

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov la 25 aprilie 2014, sub nr. x/2014, reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei să achite suma de 426.267,01 RON, reprezentând rest de plată în baza contractului de furnizare x/16.05.2013-984/156.05.2013 şi a sumei de 13.427,41 RON penalităţi de întârziere calculate până la data de 24 martie 2014 şi actualizarea cuantumului penalităţilor până la data efectivă a plăţii.

Pârâta S.C. B. S.R.L. a formulat întâmpinare înregistrată la 4 august 2014 prin care a solicitat declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti; de asemenea, a solicitat respingerea cererii principale ca neîntemeiată

Pe cale reconvenţională, pârâta a solicitat să se constate dreptul său de a reţine sumele solicitate de reclamantă, cu titlu de penalităţi de întârziere, conform clauzelor contractuale

Prin sentinţa civilă nr. 72 din 19 ianuarie 2015 pronunţată în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Braşov s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a Civilă la 4 februarie 2015.

La data de 6 aprilie 2015, reclamanta a formulat o precizare de acţiune prin care modifică câtimea obiectului cererii solicitând instanţei obligarea pârâtei la plata sumei de 425.560,21 RON rest de plată. Suma indicată rezultă din factura fiscală nr. x/17.02.2013 în valoare de 414.194,10 RON din care a rămas neachitată suma de 92.315,17 RON şi factura fiscală nr. x/19.12.2013 în valoare de 416.165,70 RON din care a rămas neachitată suma de 333.245,04 RON. Pentru fiecare factură emisă de reclamantă s-a emis o factură de storno pentru suma reprezentând avansul de 20% achitat de pârâtă conform contractului.

Prin capătul 2 de cerere se solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 41.492,12 RON penalităţi de întârziere calculate conform art. 8.5 din contract începând cu data de 17.02.2014 până la data introducerii acţiunii.

Se solicită actualizarea cuantumului penalităţilor începând cu data introducerii acţiunii - 24 aprilie 2014 şi până la data efectivă a plăţii.

Totodată, pârâta a depus precizarea cererii reconvenţionale solicitând constatarea dreptului său de a obţine de la reclamantă contravaloarea penalităţilor de întârziere în cuantum de 534.774,51 RON, din care 426.267,01 RON contravaloarea facturii fiscale nr. x/14.02.2014.

Prin sentinţa civilă nr. 456 din 28 ianuarie 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2015 s-a admis cererea principală formulată de reclamanta A. S.A. şi a fost obligată pârâta-reclamantă B. S.R.L. să plătească reclamantei-pârâte suma de 425.560,21 RON, reprezentând rest de plată în baza contractului de furnizare x/16.05.2013 - 984/16.05.2013 şi 41.492,12 RON, cu titlu de penalităţi de întârziere calculate până la data de 24.03.2014, precum şi în continuare penalităţi de 0,15% pe zi de întârziere, până la plata efectivă.

Prin aceeaşi sentinţă a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reconvenţională formulată de B. S.R.L..

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta S.C. B. S.R.L. solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii cererii principale ca neîntemeiată şi admiterii cererii reconvenţionale, respectiv constatarea că este îndreptăţită să primească penalităţi de întârziere în sumă de 426.267 RON, iar în urma compensării să fie obligată să plătească reclamantei suma de 108.507,49 RON.

Prin decizia civilă nr. 539/A din 19 iunie 2019, Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă a admis apelul formulat de apelanta pârâtă S.C. B. S.A. prin lichidator judiciar C. SPRL împotriva sentinţei civile nr. 456 din 28 ianuarie 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu intimata S.C. A. S.A. prin administrator judiciar D. SPRL.

A anulat în tot sentinţa civilă apelată şi în temeiul dispoziţiilor art. 75 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 85/2014, a încetat acţiunile judiciare având ca obiect cererea principală şi cererea reconvenţională.

Împotriva acestei decizii, recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. prin administrator special E. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Criticile aduse deciziei recurate au în vedere faptul că sentinţa de fond a fost pronunţată la data de 28 ianuarie 2016, dată la care împotriva societăţii reclamante nu a fost deschisă procedura insolvenţei.

La data deschiderii procedurii insolvenţei societăţii pârâte, reclamanta A. S.A. a înscris creanţa la masa credală, admisă de către judecătorul sindic sub rezerva soluţionării definitive a dosarului nr. x/2015 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Recurenta-reclamantă critică decizia instanţei de apel, având în vedere că prin soluţia pronunţată a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece admiterea creanţei la masa credală a pârâtei depinde în mod direct de soluţia care va fi dispusă în prezenta cauză.

Totodată apreciază că instanţa a comis o gravă eroare prin admiterea apelului fără a analiza pe cauza pe fond.

Se mai reproşează instanţei de apel că au fost aplicate greşit dispoziţiile art. 75 alin. (1) teza II din Legea nr. 85/2014, consecinţa aplicării acestei dispoziţii legale fiind suspendarea acţiunii şi în niciun caz admiterea apelului motivat de deschiderea procedurii insolvenţei.

În continuare, recurenta reclamantă prezintă considerentele legate de fondul cauzei, solicitând să fie reţinute ca relevante şi corecte argumentele instanţei de fond în sprijinul admiterii acţiunii.

În raport de aceste considerente, recurenta-reclamantă solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din Camera de consiliu din 29 octombrie 2020, potrivit dispoziţiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., în unanimitate, s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 6 noiembrie 2020, părţile nedepunând punct de vedere.

Prin încheierea din 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a admis în principiu recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.A. prin administrator special E. şi administrator judiciar F. SPRL împotriva deciziei nr. 184/A din 5 martie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă şi a acordat termen la data de 18 februarie 2021.

Prin încheierea pronunţată la 18 februarie 2021, Înalta Curte a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.

Prin rezoluţia instanţei din 27 septembrie 2021, părţile au fost citate în vederea discutării perimării cererii de recurs, cauza fiind repusă pe rol la termenul de judecată din 25 noiembrie 2021.

Asupra incidentului perimării judecării recursului, invocat din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

Buna administrare a justiţiei impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condiţiilor impuse de lege, precum şi ca acestea să se succeadă cu respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător.

Potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Perimarea este sancţiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerinţa de a exista continuitate între actele de procedură şi constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găseşte din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părţii, timp de 6 luni.

Perimarea, pe lângă rolul sancţionator, are şi natura unei prezumţii de desistare, care reiese din lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea cauzei.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părţii, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment putând fi reprezentat de data încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei.

Înalta Curte constată că judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. prin încheierea de şedinţă din 18 februarie 2021.

Aşadar, faţă de data la care s-a dispus suspendarea judecăţii, respectiv 18 februarie 2021 şi prezentul termen de judecată 25 noiembrie 2021, reiese că au trecut mai mult de 6 luni în care pricina a rămas în nelucrare din culpa părţilor.

Prin urmare, faţă de cele ce preced, urmează să se admită excepţia perimării şi să se constate perimată cererea de recurs, formulată de recurenta-reclamantă A. S.A. prin administrator special E. şi administrator judiciar F. SPRL împotriva deciziei nr. 184/A din 5 martie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.R.L. prin lichidator judiciar C. SPRL, cu consecinţa prevăzută de art. 422 alin. (1) din C. proc. civ., text ce lipseşte de efect toate actele de procedură îndeplinite în faţa instanţei care a aplicat această sancţiune procedurală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de recurs declarată de recurenta-reclamantă A. S.A. prin administrator special E. şi administrator judiciar F. SPRL împotriva deciziei nr. 184/A din 5 martie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.R.L. prin lichidator judiciar C. SPRL.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2021.