Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2458/2021 AI generated

Appeal dismissed for untimely motivation of extraordinary remedy against peremption order

Case Number Decizia nr. 2458/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

In the final decision, the High Court of Cassation and Justice annulled the appeal for nullity, effectively upholding the appellate court's earlier order that declared the extraordinary appeal (contestație în anulare) perished, while also rejecting the defendant's incidental request to suspend proceedings due to judicial liquidation. The underlying dispute concerned a claim for late payment penalties arising from a construction contract, which had been dismissed at the appellate level based on the statute of limitations, leading to subsequent procedural battles over the perimation of the review petition due to the failure to submit signed grounds. The court determined that the appeal was null because the grounds for appeal were submitted outside the legal time limit; under the Civil Procedure Code, when the appeal period runs from the pronouncement of the judgment confirming perimation, the grounds must be filed within the same duration starting from the communication of that judgment, and the late filing triggered the sanction of decadența and nullity pursuant to Articles 185 and 489 of the Civil Procedure Code.

Legislator headnote

AI generated

art. 242 din C. proc. civ, art. 417 din C. proc. civ, art. 2030 lit. c) din C. civ, art. 36 din Legea nr. 85/2006, art. 493 alin. (3) din C. proc. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ; Appeal dismissed for untimely motivation of extraordinary remedy against peremption order: În drept, a invocat dispoziţiile art. 960, art. 969-970, art. 999, 1003, 1039, 1040, 1041, 1042, 1046 şi 1062 din C. civ.

Keywords

AI generated
nullity of contract grounds for cassation untimely filing civil judgment judicial review incidental proceedings

Cited Legislation

AI generated
art. 242 din C. proc. civ
În considerentele hotărârii s-a reţinut că, prin încheierea de şedinţă din 17 ianuarie 2020, în temeiul art. 242 din C. proc. civ., a fost suspendată judecata contestaţiei în anulare, pentru neîndeplinirea, de către contestatoare, a obligaţiei de a depune la dosar motivele contestaţiei semnate olograf.
art. 417 din C. proc. civ
art. 2030 lit. c) din C. civ
În dezvoltarea motivelor invocate în susţinerea admiterii căii extraordinare de atac, recurenta a arătat că a devenit moştenitoarea defunctei reclamante, A., la 2 octombrie 2018, iar în temeiul art. 2030 lit.
art. 36 din Legea nr. 85/2006
S.R.L., prin lichidator judiciar E., prin întâmpinare, a solicitat suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006.
art. 493 alin. (3) din C. proc. civ
Prin încheierea din 14 septembrie 2021, constatând întrunite condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., instanţa a dispus comunicarea raportului către părţile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art.
art. 493 alin. (4) din C. proc. civ
civ., instanţa a dispus comunicarea raportului către părţile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
art. 421 alin. (2) din C. proc. civ
La termenul din 16 noiembrie 2021, analizând recursul, sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
art. 248 alin. (1) din C. proc. civ
Ţinând seama de dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia nulităţii recursului, chestiune care primează în faţa oricăror alte cereri sau excepţii, reţinând următoarele:
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2021

Deliberând asupra cererii de recurs, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la 27 iunie 2013, sub nr. x/2013, reclamanta A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtele B. S.R.L. şi Agenţia Naţională pentru Locuinţe, obligarea acestora la plata sumei de 25.000 euro, reprezentând penalităţi de întârziere rezultate din contractul de construire încheiat de părţi şi legalizat sub nr. x din 29 noiembrie 2006, cu cheltuieli de judecată. Ulterior, la 15 iulie 2013, reclamanta a precizat cuantumul pretenţiilor la suma de 17.189 euro.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 960, art. 969-970, art. 999, 1003, 1039, 1040, 1041, 1042, 1046 şi 1062 din C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 7150 din 12 decembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2013, s-a luat act de renunţarea la judecarea cererii, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Locuinţe, fiind admisă cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost ea precizată, în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., care a fost obligată la plata sumei de 17.189 euro, în echivalentul în RON, la cursul de schimb B.N.R., din momentul plăţii, la care se adaugă cheltuieli de judecată în cuantum de 5.428,62 RON.

Împotriva acestei hotărâri, la 29 ianuarie 2014, pârâta B. S.R.L. a declarat apel, solicitând schimbarea în tot a sentinţei apelate şi, pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată ca prescrisă.

Prin decizia civilă nr. 416 R din 17 martie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2013, a fost admis apelul societăţii pârâte, sentinţa primei instanţe fiind schimbată în sensul admiterii excepţiei prescripţiei şi respingerii acţiunii ca prescrisă. Totodată, intimata-reclamantă a fost obligată la plata către apelanta-pârâtă sumei de 4.286 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei civile nr. 416 R din 17 martie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2013, la 17 martie 2016, reclamanta a formulat contestaţie în anulare, solicitând anularea hotărârii atacate şi pronunţarea unei soluţii prin care să se menţină soluţia primei instanţe.

Prin decizia civilă nr. 426 A/2018 din 2 martie 2018 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2016, a admis excepţia perimării şi, în consecinţă, a constatat perimată calea extraordinară de atac formulată de reclamantă.

Împotriva acestei hotărâri, la 8 martie 2018, reclamanta A. a declarat recurs.

Prin decizia nr. 1389 din 19 septembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, a fost admis recursul contestatoarei A., hotărârea atacată fiind casată şi trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, sub dosar nr. x/2016.

În rejudecare, prin decizia civilă nr. 1506 A din 6 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2016, a fost admisă excepţia perimării contestaţiei în anulare şi, în consecinţă, constatată perimată calea de atac extraordinară declarată de contestatoarea C., în calitate de moştenitoare a defunctei A..

În considerentele hotărârii s-a reţinut că, prin încheierea de şedinţă din 17 ianuarie 2020, în temeiul art. 242 din C. proc. civ., a fost suspendată judecata contestaţiei în anulare, pentru neîndeplinirea, de către contestatoare, a obligaţiei de a depune la dosar motivele contestaţiei semnate olograf.

La 29 septembrie 2020, contestatoarea a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, iar la termenul de judecată din 6 noiembrie 2020, a fost invocată excepţia perimării contestaţiei în anulare, apreciindu-se că discutarea acestei excepţii primează în raport cu cererea de repunere pe rol.

Astfel, în cauză, ultimul act de procedură a fost îndeplinit la 17 ianuarie 2020, iar de la această dată şi până la momentul formulării cererii de repunere pe rol, respectiv 29 octombrie 2020, au trecut mai mult de 6 luni, fără ca partea contestatoare să îndeplinească vreun act în vederea judecării cauzei, care să întrerupă cursul perimării, în condiţiile art. 417 din C. proc. civ.

La 10 noiembrie 2020, recurenta C., în calitate de moştenitoare a defunctei A., a transmis prin poşta electronică declaraţie de recurs împotriva deciziei civile nr. 1506 A din 6 noiembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2016, precizând că motivele de recurs le va depune ulterior, printr-un memoriu separat.

La 8 martie 2021, recurenta a transmis, tot prin poşta electronică, motivele recursului, invocând ca temei de drept a căii de atac declarate prevederile art. 503-508 din C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor invocate în susţinerea admiterii căii extraordinare de atac, recurenta a arătat că a devenit moştenitoarea defunctei reclamante, A., la 2 octombrie 2018, iar în temeiul art. 2030 lit. c) din C. civ., la data decesului, respectiv 30 martie 2018, contractul de mandat care a fost încheiat cu mandatarul D. a încetat.

În aceste condiţii, toate procedurile de comunicare cu reclamanta au fost viciate, inclusiv la data suspendării judecării cauzei, prin încheierea de şedinţă din 17 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2016, pe motiv că nu au fost depuse motivele contestaţiei în anulare, deşi, susţine recurenta, acestea erau depuse şi semnate olograf.

Se învederează că instanţa avea cunoştinţă de decesul reclamantei A., la data suspendării cauzei; astfel, procedura de citare cu mandatarul este nulă, având în vedere încetarea contractului de mandat, ca urmare a decesului mandantului.

Recurenta a mai arătat că nu avea cunoştinţă de dosar şi nici nu a fost citată pentru termenul de judecată din 17 ianuarie 2020, când s-a dispus suspendarea cauzei, iar noul contract de mandat a fost încheiat după data suspendării cauzei. În aceste condiţii, la 29 septembrie 2020, când s-a solicitat repunerea pe rol, instanţa de judecată avea obligaţia repunerii sale în termen sau repunerii cauzei pe rol, fără a lua în discuţie perimarea.

Recurenta a mai susţinut că, prin cererea din 29 noiembrie 2019, a adus la cunoştinţa instanţei noua adresă la care doreşte să-i fie comunicare actele întocmite în cauză, respectiv Bucureşti, Str. x, tronson 1A şi 2A, însă nu i-a fost comunicat la această adresă niciun act de procedură.

La 26 martie 2021, intimata B. S.R.L., prin lichidator judiciar E., prin întâmpinare, a solicitat suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin care s-a reţinut că recursul nu a fost motivat în termen.

Prin încheierea din 14 septembrie 2021, constatând întrunite condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., instanţa a dispus comunicarea raportului către părţile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

În cauză a fost acordat termen, în complet de filtru, pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate în principiu a recursului.

La termenul din 16 noiembrie 2021, analizând recursul, sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte va respinge cererea de suspendare a judecăţii, formulată de intimata-pârâtă B. S.R.L., prin administrator judiciar E., având în vedere că această cerere nu poate fi analizată în procedura de filtru, în care sunt analizate doar condiţiile de formă ale recursului. Doar în măsura în care aceste condiţii sunt îndeplinite, fondul recursului, precum şi eventualele cererile incidentale, cum este cererea de suspendare a judecăţii, urmează să fie examinate în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Cum în cauză, condiţiile de admisibilitate în principiu a recursului nu sunt îndeplinite, cererea de suspendare a cauzei, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, va fi respinsă pentru acest motiv.

Ţinând seama de dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia nulităţii recursului, chestiune care primează în faţa oricăror alte cereri sau excepţii, reţinând următoarele:

Potrivit art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare.

Calculul termenelor este reglementat de art. 181 din C. proc. civ., iar la alin. (1) pct. 2 al aceluiaşi articol se prevede expres că, atunci când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul şi nici ziua când acesta se împlineşte.

În cauză, hotărârea care constată perimarea, respectiv decizia civilă nr. 1506 A/2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost pronunţată la data de 6 noiembrie 2020, dată de la care curge termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru exercitarea recursului.

Raportat la prevederile art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., care reglementează calculul termenelor procedurale stabilite pe zile, termenul de recurs s-a împlinit la data de 12 noiembrie 2020.

Înalta Curte constată că cererea de recurs a fost depusă în data 10 noiembrie 2020, însă motivele de recurs au fost înainte de parte, prin poşta electronică, abia în data de la 8 martie 2021, cu depăşirea termenului de 5 zile prevăzut de lege. Aceasta, întrucât alin. (5) al art. 470 din C. proc. civ., care se aplică, potrivit art. 494 din acelaşi cod, şi în instanţa de recurs, statuează ritos că, în cazul în care termenul pentru exercitarea recursului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea recursului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.

Comunicarea deciziei atacate, prin care s-a constatat perimată contestaţia în anulare promovată de parte, a avut loc în data de 28 decembrie 2020, potrivit dovezii aflate la dosar de apel, comunicarea fiind făcută, contrar susţinerilor recurentei, la noua adresă indicată de parte prin cererea din 29 noiembrie 2019, respectiv Bucureşti, Str. x, tronson 1A şi 2A.

Având în vedere dispoziţiile menţionate anterior, referitoare la termenul de motivare a recursului declarat împotriva hotărârii prin care s-a constatat perimarea, Înalta Curte reţine că motivele de recurs au fost depuse cu depăşirea termenului legal.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3), care permite ca motivele de casare de ordine publică să fie ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în şedinţă publică, normă care, însă, nu este aplicabilă în speţă.

Potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate". Articolul invocat prevede sancţiunea procedurală a decăderii în cazul nerespectării termenelor prevăzute de lege.

În raport de cele prezentate, având în vedere că termenul legal pentru motivarea căii extraordinare de atac a recursului a fost depăşit, Înalta Curte va anula recursul contestatoarei.

Văzând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de suspendare a judecăţii, formulată de intimata-pârâtă B. S.R.L., prin administrator judiciar E..

Anulează recursul declarat de contestatoarea C. împotriva deciziei civile nr. 1506 A din 6 noiembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 noiembrie 2021.