Admissibility appeal on stamp-duty constitutional reference quashed for lack of statutory grounds, interim order upheld.

Şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2021

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

În cadrul cererii de strămutare a dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Piteşti, petentul A. a formulat cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a Civilă, prin încheierea din 15 septembrie 2021, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de petentul A. cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Excepţia de neconstituţionalitate vizează prevederile art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 cu privire la formularea contestaţiei în anulare pentru care se achită taxa judiciară de timbru, în cuantum de 100 RON.

Pentru a dispune astfel, instanţa a examinat condiţiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, reţinând că petentul a învestit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o cerere de strămutare a dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Piteşti, în cadrul căreia a formulat cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, norme ce nu au legătură cu soluţionarea acestei cereri.

Pentru aceste motive, Înalta Curte a apreciat că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale nu întruneşte condiţiile de admisibilitate.

Prin cererea transmisă, prin poşta electronică, la data de 16 septembrie 2021, A. a declarat recurs împotriva încheierii din 15 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosar nr. x/2021.2.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 16 septembrie 2021, sub nr. x/2021/a1.2 şi repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului de judecată nr. 7.

Recurentul şi-a exprimat nemulţumirea faţă de soluţia dată faţă de cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, apreciind că încheierea atacată, întruneşte dispoziţiile art. 483 C. proc. civ., pentru examinarea conformităţii acesteia cu regulile de drept aplicabile.

Recurentul a solicitat admiterea recursului.

În combaterea recursului, intimata B. a formulat întâmpinare, prin care a invocat pe cale de excepţie nemotivarea recursului, solicitând pentru acest motiv anularea acestuia. În subsidiar, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raportat la dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., va analiza excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata B., excepţie care va fi admisă pentru următoarele considerente:

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. stabileşte că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanţa de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, şi concluzia că cerinţa motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluţia şi motivele cuprinse în hotărârea recurată.

Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi, în acelaşi timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanţa învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judecătoresc eficient.

Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigenţe, referindu-se la aspecte străine de soluţia dispusă prin hotărârea recurată şi de considerentele care susţin în mod necesar această soluţie, trebuie considerat că cerinţa motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate.

În litigiul pendinte, se reţine că, prin cererea de recurs formulată, recurentul îşi exprimă nemulţumirea generată de împrejurarea privind respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionale a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, formulată în cadrul cererii de strămutare.

Criticile se referă la citarea dispoziţiilor art. 483 C. proc. civ., privind obiectul şi scopul recursului.

Procedând într-o asemenea manieră, recurentul nu a indicat în concret care sunt motivele de nelegalitate ce pot fi imputate încheierii atacate şi nici nu a formulat critici, care, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de lege, să poată susţine nelegalitatea actului de procedură atacat.

În condiţiile în care motivele de fapt ale recursului sunt străine de acelea expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., sancţiunea care intervine, în sensul prevederilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., este cea a nulităţii, care operează nu doar atunci când recursul este nemotivat, ci şi atunci când criticile propriu-zise nu sunt susceptibile de încadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de lege.

Cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi act normativ, va constata nul recursul declarat de A. împotriva încheierii din 15 septembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosar nr. x/2021.2.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 15 septembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimaţii B.E.J. C., D. S.A., E. S.A., CASA JUDEŢEANĂ de PENSII VÂLCEA şi B..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 noiembrie 2021.