Road traffic accident damages appeal annulled for failure to articulate valid cassation grounds

Şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Prin cererea înregistrată la data de 11 august 2016 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.A., în contradictoriu cu intervenientul C., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

• obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 500.000 euro(echivalent în RON 1.350.000 RON la cursul B.N.R. de 4,50 RON/euro), reprezentând despăgubiri materiale şi morale urmare a accidentului rutier suferit de reclamant produs din vina numitului C. petrecut în data de 06.08.2015, în jurul orelor 1200, pe DN 39, la intrarea spre Staţiunea Olimp, în timp ce conducea un autoturism înmatriculat sub nr. x, autovehicul pentru care la acea dată era încheiată o poliţă de asigurare R.C.A. la S.C. B. S.A.;

• obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea litigiului;

Prin sentinţa civilă nr. 1276 din 9 mai 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2016, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. şi cu intervenientul C.; pârâta a fost obligată la plata sumei de 5.421,76 RON şi sumei de 5.394 RON, reprezentând daune materiale, precum şi la plata sumei de 20.000 euro, reprezentând daune morale; de asemenea, pârâta a fost obligată la plata sumei de 700 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariul de expert.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin decizia civilă nr. 769 din 3 iulie 2020, a anulat apelul formulat de apelantul-reclamant A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.A. şi cu intervenientul C., împotriva sentinţei civile nr. 1276/09.05.2019 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca netimbrat; a admis apelul declarat de apelanta-pârâtă S.C. B. S.A., în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1276/09.05.2019 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, aceasta fiind schimbată, în parte, în sensul că pârâta a fost obligată la plata sumei de 10.000 Euro (echivalentul RON la data plăţii), cu titlu de daune morale; reclamantul a fost obligat la plata sumei de 1.015 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către pârâtă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurentul-reclamant A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 28 decembrie 2020.

Recurentul-reclamant A. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel, apreciind că sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 şi pct. 6 din C. proc. civ.

Intimata-pârâtă S.C. B. S.A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat anularea cererii de recurs, ca netimbrată, apreciind că recurentul-reclamant ar trebui să achite o taxă judiciară de timbru calculată la valoarea despăgubirilor solicitate. Totodată, a invocat excepţia nulităţii recursului, cu referire la faptul că principala critică a recurentului-reclamant vizează cuantumul daunelor morale acordate de către instanţa de apel.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., prin care s-a propus admiterea excepţiei nulităţii recursului, având în vedere că recurentul-reclamant A. nu a formulat critici de nelegalitate ce pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

Prin încheierea din 27 mai 2021, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului către părţi, cu menţiunea că acestea pot depune punct de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare.

Părţile nu au înţeles să uzeze de acest drept.

Ulterior, s-a fixat termen la 4 noiembrie 2021 pentru examinarea stadiului recursului.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, a constatat că excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare este neîntemeiată, întrucât recurentul-reclamant a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 100 RON, datorată conform dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din O.U.G. privind taxele judiciare de timbru, avându-se în vedere motivele de recurs invocate, respectiv art. 488 alin. (1) pct. 4 şi pct. 6 din C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte a luat în examinare excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă S.C. B. S.A., în temeiul art. 248 C. proc. civ., asupra căreia se reţin următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din acelaşi act normativ, "menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".

Totodată, potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., "aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din analiza coroborată a dispoziţiilor legale anterior evocate rezultă că prin cererea de recurs trebuie să se arate motivele de nelegalitate pe care aceasta se întemeiază şi dezvoltarea lor, astfel încât să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Aşadar, neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute limitativ de legea procesual civilă, precum şi formularea acestora cu depăşirea termenului legal sunt sancţionate cu anularea recursului.

Soluţia la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Se reţine că recursul este o cale nedevolutivă de atac, în cadrul căreia nu pot fi analizate critici privind temeinicia hotărârii recurate, indiferent de gradul de nemulţumire al recurentului cu privire la soluţia pronunţată.

Prin raportare la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că prin prezentul recurs nu au fost dezvoltate critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, nu se poate considera că afirmaţiile recurentului-reclamant din cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, în sensul exigenţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) din C. proc. civ.. Acestea trebuie interpretate în sensul formulării unei argumentaţii juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori aplicate greşit de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţa de apel în legătură cu dispoziţiile legale menţionate, instanţa de recurs neputându-se substitui părţii, în sensul de a completa deductiv argumentaţia căii de atac.

În speţă, cererea de recurs nu conţine precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, recurentul-reclamant menţionând doar că instanţa de apel a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti şi că motivarea soluţiei cuprinde motive străine de natura cauzei.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea unor nemulţumiri faţă de soluţia pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală.

Faţă de considerentele expuse, întrucât accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea căii de atac, dând eficienţă prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), coroborate cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, va anula recursul declarat de recurentul-reclamant A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 769 din 3 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 noiembrie 2021.