Scanned appeal without original signature reinstated; signature-exception ruling quashed and remanded for merits review.

Şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2021

Asupra recursului civil de faţă;

A.Obiectul cererii introductive.

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 27 noiembrie 2018, pe rolul Tribunalului Vâlcea, sub nr. x/2018, reclamanţii A., B. Lucian, B., D., au chemat în judecată pe pârâţii E. şi S.C. F. S.A., solicitând obligarea acestora la plata sumei de câte 100.000 Euro, cu titlul de daune morale, pentru B. şi A., în calitate de copii ai victimei B.; câte 50.000 Euro, cu titlul de daune morale, pentru B. Lucian şi D., în calitate de nepoţi ai victimei B.; 10.000 Euro cu titlu de daune materiale, pentru B., precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

2. În motivarea cererii, reclamanţii au susţinut că la data de 12.12.2015, în jurul orelor 17:40, numitul E. conducea pe raza comunei Nicolae Bălcescu, sat Pleşoiu, judeţul Vâlcea, autoturismul marca x, înmatriculat cu nr. x, autoturism ce deţinea poliţă de asigurare RCA emisă de pârâta S.C. F. S.A., din direcţia com. Galicea - com. N .Bălcescu.

3. Ajungând pe raza localităţii Nicolae Bălcescu, sat Pleşoiu, judeţul Vâlcea, în zona imobilului nr. 110, autoturismul condus de numitul E., a intrat în impact frontal cu bicicleta pe care se afla tatăl, respectiv bunicul părţilor, B..

În urma impactului B., a decedat pe loc, la vârsta de 71 ani.

4. Au precizat reclamanţii că dosarul penal nr. x/2016 privind accidentul de circulaţie în care numitul E. are calitatea procesuală de inculpat, este înregistrat la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti şi nu a fost soluţionat până la această dată, în schimb, procurorul militar care soluţionează dosarul, le-a comunicat faptul că dosarul se va soluţiona prin încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei conform dispoziţiilor art. 478 şi urm. din C. proc. pen.

5. Pârâta S.C. F. S.A a formulat întâmpinare, reclamând diminuarea pretenţiilor materiale solicitate de către reclamanţi şi acordarea acestor daune materiale în cuantumul dovedit cu înscrisuri justificative şi admiterea în parte a daunelor morale, potrivit practicii, jurisprudenţei şi echităţii din România; a susţinut pârâta că, în cauză, sunt aplicabile Normele aprobate prin Ordinul Comisiei Supraveghere a Asigurărilor privind asigurarea obligatorie de răspundere civila pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de autovehicule. Despăgubirea pe care asigurătorul RCA o poate acorda nu este echivalentă şi nu urmează în totalitate despăgubirea pe care persoana vinovata este obligată să o plătească în conformitate cu principiul reparării integrale a prejudiciului.

B.Hotărârea primei instanţe

6. Prin sentinţa civilă nr. 174 din 21 februarie noiembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia a I civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost admis, în parte, capătul de cerere privind plata daunelor materiale şi s-a dispus obligarea pârâtei S.C. F., la plata către reclamantul B. a unor daune materiale în cuantum de 983,69 RON, reprezentând contravaloarea cheltuielilor avansate pentru organizarea înmormântării şi a parastaselor şi a fost admis, în parte, capătul de cerere privind plata daunelor morale, dispunându-se obligarea pârâtei S.C. F. la plata către reclamanţii A., B. Lucian, B. şi D., a echivalentului în RON a sumei de 4.000 EURO, cu titlu de daune morale.

S-a luat act că reclamanţii solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.

C. Calea de atac exercitată împotriva hotărârii primei instanţe.

7. În termen legal reclamanţii au formulat apel împotriva sentinţei primei instanţe, pe care au criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 466 şi urm. C. proc. civ.

Intimaţii nu au formulat întâmpinare.

8. Prin încheierea camerei de consiliu din 1 iulie 2020, secţia I civilă, din cadrul Curţii de Apel Piteşti, a declinat competenţa de soluţionare a apelului declarat împotriva sentinţei nr. 174 din 21 februarie noiembrie 2020 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2018, în favoarea secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, dosarul fiind înregistrat sub nr. x/2018.

D.Hotărârea instanţei de apel

9. Prin decizia nr. 450/A-C din 5 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal:

A fost admisă excepţia de nulitate.

A fost anulat apelul declarat de reclamanţii A., B. LUCIAN, B. şi D., împotriva sentinţei nr. 174 din 21 februarie noiembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia a I civilă, în dosarul nr. x/2018, intimaţi fiind pârâta F. S.A. şi intervenientul E., pentru lipsa semnăturii.

E. Considerentele instanţei de apel.

10. În cursul şedinţei de judecată din 05.10.2020, în raport de faptul că la dosar s-a depus cererea de apel doar în formă scanată, iar nu în original, în format scris, fără ca ulterior forma scanată să fie semnată olograf în original, a fost invocată, din oficiu, excepţia de nulitate a apelului.

11. Sub acest aspect, instanţa de apel a constatat că, la dosar, s-a înregistrat cerere de apel formulată împotriva sentinţei civile nr. 174/21.02.2020 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2018, însă aceasta este înregistrată în formă scanată (iar nu în original, în format scris), fără ca forma scanată existentă la dosar să cuprindă semnătura electronică sau olografă, în original, a celor menţionaţi ca titulari ai cererii.

12. S-a mai reţinut că:

Potrivit art. 148 C. proc. civ. "Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă (…), precum şi semnătura.

Potrivit art. 268 C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii":

"(1) Semnătura unui înscris face deplină credinţă, până la proba contrară, despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuia. Dacă semnătura aparţine unui funcţionar public, ea conferă autenticitate acelui înscris, în condiţiile legii. (2) Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condiţiile prevăzute de lege."

De asemenea, potrivit art. 470 C. proc. civ.:

"(1) Cererea de apel va cuprinde următoarele menţiuni:

(...) e) semnătura.

(3) Cerinţele de la alin. (1) lit. b) şi e) şi cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii, iar cele de la alin. (1) lit. c) şi d), sub sancţiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condiţiile art. 196 alin. (2) (…)".

13. Întrucât semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie scrisă de mâna acelei părţi, neputând să fie dactilografiată, imprimată sau înlocuită prin parafă.

Importanţa semnăturii olografe rezidă în necesitatea de a se asigura că actul de procedură provine de la persoana care se pretinde că l-ar fi efectuat şi că exprimă manifestarea de voinţă a acesteia cu privire la conţinutul actului.

14. C. proc. civ. permite trimiterea cererii de chemare în judecată prin e-mail, însă numai în scopul primirii de dată certă (cererea primind dată certă la data înregistrării acesteia), dar şi pentru a facilita înregistrarea acesteia într-un anumit timp, fără ca acest fapt să scutească partea de a complini ulterior lipsa semnăturii olografe în original, în termenul acordat de instanţă în acest scop, numai în acest mod existând certitudinea că cererea emană de la cel menţionat ca fiind petent.

15. De asemenea, prin art. 149 alin. (1) C. proc. civ., se prevede regula potrivit căreia cererea se va depune în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare şi un exemplar pentru instanţă, exceptând cazurile în care părţile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calităţi juridice, când se va face într-un singur exemplar şi nu în atâtea exemplare câte părţi sunt.

16. Excepţiile de la regula potrivit căreia cererea se va depune în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare şi un exemplar pentru instanţă, trebuie să fie prevăzute expres de lege, neputând fi deduse pe cale de interpretare.

17. Fiind exclusă aplicarea prevederilor alin. (2)-(4) ale art. 149 C. proc. civ. la formularea cererii de apel, reiese că trimiterea unei atare cereri în formă scanată sau în copie ori fotocopie, prin poştă electronică sau printr-o altă modalitate care nu asigură depunerea cererii în formă scrisă în original, nu poate respecta cerinţa formei scrise prevăzute de lege care implică, în mod obligatoriu, şi semnătura în original a titularului cererii de apel.

18. Este real că art. 199 C. proc. civ. prevede posibilitatea înregistrării cererii prin poştă electronică în formă scanată, însă acest articol, aşa cum are şi denumirea marginală (înregistrarea cererii), priveşte doar înregistrarea cererii, nu şi forma acesteia, prin textul de lege fiind arătat, în mod expres, că cererea sosită scanată, transmisă prin poştă electronică, se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de intrare, după care se predă preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta, care va lua măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii, fără a se arăta în vreun fel, prin norma în discuţie, că această cerere primită în formă scanată (copie sau fotocopie) trebuie comunicată părţii adverse sau că suplineşte forma scrisă a cererii cerută de art. 148 alin. (1) C. proc. civ. Ceea ce înseamnă că prevederile art. 199 vizează strict înregistrarea cererii, nu şi forma cererii, urmând ca doar completul de judecată, căruia îi este repartizată aleatoriu cererea, să verifice dacă această cerere, după ce este înregistrată, îndeplineşte sau nu cerinţele prevăzute de lege, între care şi forma scrisă.

F. Calea de atac împotriva hotărârii instanţei de apel.

19. Împotriva acestei decizii au declarat recurs recurenţii-reclamanţi B., B. Lucian, D. şi A., aducându-i următoarele critici:

20. Cererea de apel a fost formulată, semnată şi ştampilată de reprezentantul convenţional, avocat G., care a înaintat-o, împreună cu împuternicirea avocaţială, prin e-mail, primei instanţe.

21. După ce cauza a fost declinată de la secţia I Civilă la secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la primul termen de judecată, respectiv 5 octombrie 2020, în lipsa recurenţilor-reclamanţi şi a reprezentantului lor convenţional, instanţa de apel a invocat, din oficiu, excepţia lipsei semnăturii apelanţilor, pe care a pus-o în discuţia părţilor prezente şi pe care, ulterior, a admis-o prin decizia recurată.

22. În opinia recurenţilor-reclamanţi, instanţa de apel le-a încălcat dreptul la apărare, deoarece la dosar exista delegaţia de reprezentare a apărătorului ales, însă acesta nu s-a putut prezenta la primul termen de judecată, fiind internat în spital în perioada 28 septembrie 2020 - 5 octombrie 2020, aşa după cum rezultă din dovezile anexate.

23. Instanţa de apel a încălcat prevederile art. 14 alin. (5) şi ale art. 224 C. proc. civ., deoarece nu a respectat principiul contradictorialităţii, nepunând în discuţia lor excepţiile invocate, recurenţii-reclamanţii neputând să-şi exprime punctul de vedere cu privire la excepţia nesemnării cererii de apel.

24. Admiterea excepţiei de nulitate a apelului pe motiv că cererea este nesemnată, s-a făcut cu încălcălcarea dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Ordinul nr. 46 din 8 mai 2020 al Preşedintelui Curţii de Apel Piteşti, dar şi cu informarea de pe pagina de internet a acestei instanţe din care reiese că, "cererile de chemare în judecată, căile de atac, orice alte acte adresate instanţelor se vor transmite, de regulă, prin mijloace electronice, pe adresa de e-mail a instanţei sau prin telefax".

25. Au fost încălcate şi dispoziţiile art. 196 alin. (2) teza a II-a din C. proc. civ., care prevede că dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipseşte la acel termen va trebui să semneze cererea la primul termen următor la care este legal citat, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie.

G. Considerentele instanţei de recurs.

Analizând decizia recurată, prin raportare la criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

26. Aşa după cum rezultă din considerentele instanţei de apel, la termenul din 5 octombrie 2020, a fost pusă în discuţia părţilor, din oficiu, excepţia de nulitate a apelului, invocându-se lipsa semnăturii olografe în original, reclamanţii nefiind prezenţi la acel termen.

Aceasta s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor din C. proc. civ., sub mai multe aspecte:

27. Au fost încălcate dispoziţiile art. 14 alin. (5) raportat la art. 196 alin. (2) C. proc. civ., în sensul că la respectivul termen reclamanţii nu au fost prezenţi, iar cum instanţa de apel a pus, din oficiu, în discuţie lipsa semnăturii, aceştia trebuiau înştiinţaţi prin citaţie, în legătură cu acest aspect, or, instanţa de apel nu a procedat în acest fel, încălcând drepturile procesuale ale reclamanţilor, atât prin încălcarea principiului contradictorialităţii (art. 14 alin. (5), cât şi prin încălcarea dreptului la apărare, prevăzut de art. 13 C. proc. civ., reclamanţii având angajat un apărător ales, care, din motive de sănătate, nu a putut fi prezent în instanţă la termenul din 5 octombrie 2020.

28. De asemenea, instanţa de apel a aplicat în mod greşit prevederile art. 470 C. proc. civ. în ce priveşte lipsa semnăturii de pe cererea de apel, interpretând în mod eronat prevederile art. 199 din C. proc. civ.

29. În realitate, cererea de apel cuprinde semnătura părţilor, cât timp, dispoziţiile art. 199 alin. (1) C. proc. civ., permit transmiterea cererilor sub formă scanată, prin poşta electronică.

Instanţa de apel a făcut o confuzie în ce priveşte actul ce poartă semnătura originală şi forma de transmitere a acestuia, textul de lege arătat mai sus permiţând depunerea nu doar a documentului olograf ci şi a formei scanate, transmis prin mijloacele electronice, această din urmă cale neconfundându-se cu înscrisul în formă electronică.

30. Prin urmare, în realitate, cererea de apel a reclamanţilor îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în ce priveşte semnătura.

31. Aceasta cu atât mai mult cu cât, la termenul la care a fost invocată din oficiu excepţia de nulitate a cererii de apel, motivat de faptul că ar fi lipsit semnătura olografă, erau în vigoare dispoziţiile Legii nr. 114/2021, care, la art. 5 alin. (2) arată că "…. cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum şi orice alte acte de procedură adresate instanţei, pentru care legea prevede condiţia formei scrise şi care nu se depun direct în instanţă, se transmit prin mijloace electronice".

32. De altfel, în aplicarea acestor dispoziţii legale a fost emis Ordinul nr. 46 din 8 mai 2020 al Preşedintelui Curţii de Apel Piteşti, care prevede, la art. 6 alin. (2), că cererile de chemare în judecată, căile de atac şi orice alte acte adresate instanţelor se vor transmite prin mijloace electronice, pe adresa de e-mail a instanţei sau prin telefax.

33. Având în vedere cele de mai sus, în baza art. 496 şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa decizia recurată şi va trimite cauza spre rejudecarea cauzei, pe fond, la aceeaşi instanţă de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenţii-reclamanţi B., B. Lucian, D. şi A. împotriva deciziei nr. 405/A-C din 5 octombrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează decizia recurată şi trimite cauza spre o nouă judecată instanţei de apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 4 noiembrie 2021.