Pension recalculation action: Cassation appeal perempted for six months of procedural inaction

Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2021

Asupra constatării perimării cererii de recurs, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la 29 martie 2018 pe rolul Tribunalului Hunedoara, secţia I civilă, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara, la recalcularea drepturilor de pensie şi emiterea unei noi decizii prin care să se determine punctajul mediu anual prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, prevăzut pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale, majorarea punctajului lunar cu 50 % pentru perioada în care şi-a desfăşurat activitatea în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, calcularea punctajul în conformitate cu art. 96 din Legea nr. 263/2010, aşa cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 103 din 14.12.2017 şi să se dispună plata sumelor ce i se cuvin cu titlu de drepturi de pensie rezultate ca urmare a recalculării, începând cu 01.01.2016.

Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, în cuantum de 500 RON.

În drept, reclamantul a invocat prevederile din Legea nr. 263/2010, Legea nr. 19/2000, O.U.G. nr. 100/2008, Legea nr. 218/2008 şi Legea nr. 192/2015.

Prin sentinţa civilă nr. 971 din 25.06.2018, pronunţată de Tribunalul Hunedoara, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă excepţia prematurităţii acţiunii, invocată de pârâtă ca neîntemeiată, a fost admisă acţiunea formulată de către reclamant, a fost obligată pârâta la emiterea unei decizii de recalculare a drepturilor de pensie aparţinând reclamantului, începând cu data de 01.01.2016, prin creşterea cu 50% a punctajelor anuale realizate în perioadele în care reclamantul a desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă, prin utilizarea la calculul punctajului mediu anual a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.

De asemenea, a fost obligată pârâta la plata diferenţelor de pensie rezultate din recalculare, începând cu data de 01.01.2016 şi a sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.

2. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara, prin care a solicitat în principal, anularea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe iar, în subsidiar, anularea hotărârii şi rejudecarea cauzei, cu consecinţa respingerii acţiunii, inclusiv a capătului de cerere privind cheltuielile de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din 18 decembrie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 520 alin. (4) C. proc. civ., până la publicarea în Monitorul Oficial al României a deciziei nr. 81/2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în dosarul nr. x/2018.

Prin decizia civilă nr. 1276 din 3 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, s-a admis apelul declarat de pârâtă, s-a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că a fost respinsă acţiunea formulată de reclamant. S-au menţinut celelalte dispozitiile referitoare la respingerea exceptiei prematurităţii acţiunii.

3. Împotriva încheierii de şedinţă din 18 decembrie 2018 a declarat recurs reclamantul A. la 15 aprilie 2019, solicitând admiterea căii de atac şi casarea încheierii atacate.

Recurentul a susţinut că s-a reţinut, în mod eronat, că deciziile nr. 69/2018 şi nr. 81/2018 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au relevanţă în cauză întrucât acestuia nu i-a fost emisă decizia de recalculare de către Casa Judeţeană de Pensii, deşi art. 1691 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 prevede că recalcularea prevăzută la alin. (1)-(4) se efectuează în termen de 24 de luni, calculat de la 1 ianuarie 2016.

Potrivit recurentului reţinerea în privinţa sa a unui alt stagiu complet de cotizare decât cel stabilit prin decizia de pensionare încalcă dispoziţiile art. 116 din Legea nr. 26/2010, care dispune că încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.

Intimata-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara a depus întâmpinare la 27 mai 2019, prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului şi menţinerea încheierii atacate ca fiind legală şi temeinică.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 22 aprilie 2019.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2019, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză cu menţiunea că părţile pot depune punct de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.

La 11 decembrie 2019 intimata a depus punct de vedere la raportul întocmit în cauză, prin care a invocat excepţiile tardivităţii formulării recursului, lipsei de interes şi nulităţii recursului, iar pe find, a solicitat respingerea recursului.

Prin încheierea din 17 martie 2020 s-a respins excepţia tardivităţii cererii de recurs, s-a admis în principiu recursul, s-a prorogat discutarea excepţiei lipsei de interes şi s-a constatat suspendarea judecăţii de plin drept, în temeiul art. 42 alin. (6) din Capitolul V al Anexei nr. 1 cuprinse în Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 212 din 16 martie 2020.

Prin încheierea din 15 septembrie 2020 s-a suspendat judecata recursului în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. cu motivarea că, deşi legal citate, părţile nu s-au prezentat şi nu au cerut judecata în lipsă.

La data de 17 iunie 2021 a fost întocmit referatul cu propunerea de fixare a unui termen în vederea constatării perimării potrivit dispoziţiilor art. 416 C. proc. civ., instanţa stabilind termen la 2 noiembrie 2021.

Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (2) C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepţia perimării cererii de recurs şi a reţinut următoarele:

Buna administrare a justiţiei impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condiţiilor impuse de lege, precum şi ca acestea să se succeadă cu respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător.

Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni" iar potrivit alin. (2) "termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă".

Perimarea este sancţiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerinţa de a exista continuitate între actele de procedură şi constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găseşte din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părţii, timp de 6 luni.

Perimarea, pe lângă rolul sancţionator, are şi natura unei prezumţii de desistare, care reiese din lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea cauzei.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părţii, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment fiind reprezentat de data pronunţării încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei.

Înalta Curte constată că judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. prin încheierea de şedinţă din 15 septembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

În cauză, se constată că de la momentul suspendării a trecut un termen mai mare de 6 luni.

Prin urmare, constatând că dosarul a rămas în nelucrare din vina părţilor, mai mult de 6 luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condiţiile art. 417 - 418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 raportat la art. 416 alin. (1) şi (2) şi art. 420 din acelaşi cod, va constata perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de şedinţă din 18 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de şedinţă din 18 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 noiembrie 2021.