Pension recalculation: peremption of cassation appeal due to six-month procedural dormancy
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ordered the lapse (perimare) of the appellant's appeal, resulting in the final validation of the prior appellate decision that had dismissed the original action for lack of procedural capacity. The case involved a pension recalculation dispute where the appellant failed to sign the original appeal document, leading to the appellate court's declaration of lapse, which the appellant then challenged via a cassation appeal without specifying grounds of illegality; after the trial was suspended for parties' failure to appear, the Supreme Court confirmed the procedural default. Relying on Article 416 of the Civil Procedure Code, the court determined that the six-month statutory deadline for procedural continuity expired because the case remained dormant for more than six months following the October 2020 suspension order, with no valid interruption or suspension grounds under Articles 417–418 applied, thereby extinguishing the appeal due to the appellant's lack of diligence.
Legislator headnote
AI generatedart. 242 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 alin. (2) din C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 416 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ; Pension recalculation: peremption of cassation appeal due to six-month procedural dormancy: Prin încheierea din 28 aprilie 2020 s-a admis în principiu recursul şi s-a constatat suspendarea judecăţii de plin drept, în temeiul art. 42 alin. (6) din Capitolul V al Anexei nr. 1 cuprinse în Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020 şi al art. 63 alin. (11) din Anexa nr. 1 la Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020, privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2021
Asupra perimării cererii de recurs, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 13 iulie 2017 pe rolul Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Locală de Pensii a Sectorului 5 Bucureşti, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună recalcularea pensiei.
Reclamantul nu a indicat vreun temei de drept.
Prin sentinţa civilă nr. 7411 din 20 octombrie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a respins acţiunea reclamantului ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosinţă.
2. Împotriva acestei hotărâri la 22 decembrie 2017 reclamantul A. a declarat apel prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Prin încheierea din 8 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări, s-a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ., pentru neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în sarcina sa, de a semna în original apelul formulat. Ulterior, a fost stabilit din oficiu termen de judecată la 29 martie 2019 pentru verificarea condiţiilor perimării.
Prin decizia nr. 1846/2019 din 29 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017, s-a admis excepţia perimării şi s-a constatat perimat apelul declarat de reclamant.
3. Împotriva acestei decizii, la 3 aprilie 2019, a formulat recurs reclamantul A., prin care a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, fără a indica motivele de nelegalitate pe care se întemeiază.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la 27 mai 2019.
Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.
Prin încheierea din 28 ianuarie 2020, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză cu menţiunea că părţile pot depune punct de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.
La 10 martie 2020 recurentul a depus punct de vedere la raportul întocmit în cauză, prin care a solicitat, în esenţă, admiterea recursului.
Prin încheierea din 28 aprilie 2020 s-a admis în principiu recursul şi s-a constatat suspendarea judecăţii de plin drept, în temeiul art. 42 alin. (6) din Capitolul V al Anexei nr. 1 cuprinse în Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020 şi al art. 63 alin. (11) din Anexa nr. 1 la Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020, privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020.
Prin încheierea din 13 octombrie 2020 s-a suspendat judecata recursului în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. cu motivarea că, deşi legal citate, părţile nu s-au prezentat şi nu au cerut judecata în lipsă.
La data de 17 iunie 2021 a fost întocmit referatul cu propunerea de fixare a unui termen în vederea constatării perimării potrivit dispoziţiilor art. 416 C. proc. civ., instanţa stabilind termen la 2 noiembrie 2021.
La 24 septembrie 2021 recurentul a depus precizări prin care a arătat că litigiul cu Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti a fost soluţionat favorabil.
Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepţia perimării cererii de recurs şi a reţinut următoarele:
Buna administrare a justiţiei impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condiţiilor impuse de lege, precum şi ca acestea să se succeadă cu respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător.
Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni" iar potrivit alin. (2) "termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă".
Perimarea este sancţiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerinţa de a exista continuitate între actele de procedură şi constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găseşte din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părţii, timp de 6 luni.
Perimarea, pe lângă rolul sancţionator, are şi natura unei prezumţii de desistare, care reiese din lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea cauzei.
Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părţii, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment fiind reprezentat de data pronunţării încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei.
Înalta Curte constată că judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. prin încheierea de şedinţă din 13 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.
În cauză, se constată că de la momentul suspendării a trecut un termen mai mare de 6 luni.
Prin urmare, constatând că dosarul a rămas în nelucrare din vina părţilor, mai mult de 6 luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condiţiile art. 417 - 418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 raportat la art. 416 alin. (1) şi (2) şi art. 420 din acelaşi cod, va constata perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1846/2019 din 29 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1846/2019 din 29 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 noiembrie 2021.