Recourses against non-contentious corporate governance ruling dismissed as inadmissible

Şedinţa publică din data de 1 noiembrie 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, sub nr. x/2019 pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia a II-a civilă, reclamantele A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii C., D. şi E., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună autorizarea convocării adunării generale a asociaţilor societăţii C. S.R.L.în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a eventualei soluţii de admitere, cu arătarea datei, orei, locului ţinerii primei şedinţe a acesteia, precum şi celei de-a doua şedinţe, în cazul în care la prima şedinţa nu s-au întrunit condiţiile de cvorum de vot prevăzute de lege, în vederea votării aspectelor consemnate în următoarea ordine de zi:

1) Prezentarea, respectiv punerea de către administratorii societăţii la dispoziţia tuturor asociaţilor a bilanţului financiar-contabil aferent anului 2017, cu toate documentele - anexă;

2) Prezentarea de către administratori a documentelor prin care s-au acordat prime/bonificaţii în intervalul 01.01.2017- la zi, cuantumul acestora, persoanele care au primit aceste prime/bonificaţii, toate documentele justificative în temeiul cărora au fost acordate respectivele sume;

3) Prezentarea de către administratorii societăţii, către toţi asociaţii, a tuturor documentelor (de aprobare de execuţie) privind toate plăţile externe în intervalul 01.01.2017- la zi, cu orice titlu au fost efectuate acestea;

4) Prezentarea de către administratorii societăţii, către toţi asociaţii, a tuturor diminuărilor de patrimoniu survenite în intervalul 01.01.2017- la zi, a tuturor documentelor justificative ale acestor operaţiuni (în special cele decizionale- hotărâri AGA, decizii ale administratorilor, etc.), precum şi a temeiului legal al respectivelor operaţiuni de diminuare a patrimoniului;

5) Prezentarea de către administratorul E., a motivelor pentru care, fără a avea girul necesar prin intermediul unei Hotărâri a Adunării Generale a Asociaţilor Societăţii, convocate în condiţii legale, a aprobat, în cadrul Adunării Generale a Asociaţilor Societăţii G. S.R.L. Constanta nr. 1/08.03.2019, preluarea de către societate a tuturor părţilor sociale ale co-asociatului H. S.R.L., cu efectul retragerii acesteia din urmă din Soc. G. S.R.L., a dobândirii de către societate a statutului de asociat unic, drept efect ulterior, a închirierii de către societate a unui număr important de remorchere maritime către Soc. G. S.R.L., determinând astfel văduvirea Societăţii de veniturile superioare directe realizate din activitatea de remorcaj desfăşurate de G. S.R.L., cu ajutorul remorcherelor deţinute de societate;

6) Acţiunii în răspundere contra administratorilor E., D., pentru modul în care au înţeles a administra societatea de la numirea acestora până în prezent, cu rezultate negative asupra patrimoniului societăţii asupra drepturilor asociaţilor, precum şi desemnarea d-nei A. şi a d-nei B. ca persoane însărcinate să exercite acţiunea în justiţie.

7) Desemnarea ca administrator al C. a societăţii J. S.R.L., persoană juridică română, cu sediul social în Mun. Constanta, reprezentată legal de d-nul K..

În drept, în cerere se indică disp. art. 119, alin. (3), (4), coroborat cu disp. art. 195 din Legea nr. 31/1990 rep. modif.

Prin sentinţa civilă nr. 1684/07.11.2019, Tribunalul Constanţa a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a judecăţii cererii de chemare în judecată, formulată de pârâta C.; a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii civile invocate de pârâţii D. şi E., ca neîntemeiată; a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii civile, excepţia lipsei de interes şi excepţia prematurităţii invocate de pârâta C., ca neîntemeiate; a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâţii C., D. şi E.; a fost autorizată convocarea de către reclamanţii A. şi B. a adunării generale a asociaţilor societăţii C., la sediul social, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, având ca ordine de zi: declanşarea acţiunii în răspundere contra administratorilor D. şi E., in raport de perioada cuprinsa de la data numirii şi până în prezent şi desemnarea reclamantelor ca persoane însărcinate să exercite acţiunea în justiţie; desemnarea ca administrator al C. a societăţii J. S.R.L., reprezentată legal de K.; s-a dispus ca adunarea să fie prezidată de reclamanta A..

Împotriva acestei sentinţe civile şi a încheierii de şedinţă din 23.10.2019 pronunţate de Tribunalul Constanţa au declarat apel pârâţii E., D. şi societatea C., înregistrate la data de 19.05.2020 sub nr. x/2019 la Curtea de Apel Constanţa.

Ulterior, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Galaţi, sub acelaşi număr de dosar.

La primul termen de judecată acordat în apel după înregistrarea cauzei la Curtea de Apel Galaţi, la 20.01.2021, L., asociat la societatea C., a depus la dosarul cauzei o cerere de intervenţie accesorie în favoarea apelanţilor E. şi D..

Cererea a fost comunicată părţilor şi la termenul de judecată din 17.03.2021 a fost supusă dezbaterii, prin încheierea de şedinţă de la acel termen fiind admisă în principiu, cu motivarea reţinută în aceasta.

Prin decizia civilă nr. 101/A din 7 aprilie 2021, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a respins cererea de suspendare a judecării apelurilor în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la soluţionarea cauzei înregistrate sub nr. x/2015 pe rolul Curţii de Apel Constanţa, formulată de apelanta pârâtă societatea C..

A respins ca nefondate apelurile declarate de apelanţii-pârâţi D., E. şi societatea C. împotriva încheierii de şedinţă din 23.10.2019 şi a sentinţei civile nr. 1684/07.11.2019, pronunţate de Tribunalul Constanţa, având ca obiect autorizare convocare AGA.

A respins ca nefondată cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul L..

Conform art. 453 alin. (1) C. proc. civ. în referire la art. 455 C. proc. civ. a obligat pe apelanţii-pârâţi D., E. şi societatea C. şi pe intervenientul L., în solidar, la plata sumei de 1190 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata - reclamantă A..

Împotriva acestei decizii, recurentul-intervenient L., precum şi recurenţii-pârâţi D., S.C. C. şi E. au declarat, fiecare, recurs, prin care au solicitat admiterea acestora astfel cum au fost formulate.

Recurentul-intervenient L. şi recurentul-pârât D. au indicat, în drept, dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta-pârâtă C. a indicat, în drept, dispoziţiile art. 488 pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., iar recurenta-pârâtă E. a indicat prevederile art. 488 pct. 6,7 şi 8 C. proc. civ.

Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursurilor, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, cu cheltuieli de judecată.

În şedinţa publică din 20 octombrie 2021, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii recursurilor şi a amânat pronunţarea la 1 noiembrie 2021.

Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., inadmisibilitatea recursurilor, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, reţine următoarele considerente:

În mod prioritar, se cuvine menţionat că potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

La originea prezentului litigiu se află cererea având ca obiect autorizare convocare adunare generala a asociaţilor societăţii S.C. C., formulată de reclamantele A. şi B..

Obiectul recursului îl reprezintă decizia civilă nr. 101/A din 7 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, prin care s-a respins cererea de suspendare a judecării apelurilor în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la soluţionarea cauzei înregistrate sub nr. x/2015 pe rolul Curţii de Apel Constanţa, formulată de apelanta pârâtă societatea C..

Prin aceeaşi decizie au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de apelanţii-pârâţi D., E. şi societatea C. împotriva încheierii de şedinţă din 23.10.2019 şi a sentinţei civile nr. 1684/07.11.2019, pronunţate de Tribunalul Constanţa, având ca obiect autorizare convocare AGA.

De asemenea, a fost respinsă ca nefondată cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul L..

Decizia recurată are caracter definitiv de la pronunţarea sa, motiv pentru care nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, aceasta neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căreia hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

În accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 din C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv, cu recurs, fie pentru că a expirat termenul pentru exercitarea căii de atac - care dobândesc caracter definitiv la momentul expirării termenului de exercitare a căii de atac - fie pentru că legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.

Se reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 291 din Legea nr. 31/1990, prevederile din prezenta lege se completează cu dispoziţiile C. civ. şi ale C. proc. civ.

Procedura instituită prin art. 119 alin. (3) coroborate cu dispoziţiile art. 195 din Legea nr. 31/1990, este necontencioasă, fiind supusă regulilor prevăzute de C. proc. civ.

Procedura necontencioasă judiciară este reglementată la art. 527-540 din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificările intervenite prin Legea nr. 310/2018, aplicabilă în cauză.

Potrivit art. 534 alin. (2) C. proc. civ., încheierea prin care soluţionează cererea este supusă numai apelului, cu excepţia celei pronunţate de un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care este definitivă.

Totodată, dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. prevăd că nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţa de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Se reţine că instanţa nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părţi netemeinică sau nelegală, ci are obligaţia de a analiza căile de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ stabilite de lege.

Din interpretarea textelor de lege mai sus evocate, rezultă că hotărârea curţii de apel, prin care a fost respinsă cererea privind autorizare convocare adunare generală a asociaţilor este definitivă.

Aşadar, decizia recurată nu este supusă controlului de legalitate prevăzut în calea extraordinară a recursului, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 din C. proc. civ.

Înalta Curte subliniază că, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., inadmisibilitatea recursurilor, face de prisos examinarea altor cereri sau excepţii.

Cu toate acestea, Înalta Curte impune părţilor concluzia că, deşi recurenţii înţeleg să atace decizia instanţei de apel şi sub aspectul respingerii cererii de suspendare, această soluţie nu este supusă căii de atac a recursului, faţă de dispoziţiile art. 414 C. proc. civ., care se referă la situaţia în care suspendarea a fost admisă.

Nici soluţia de respingere ca nefondată a cererii de intervenţie accesorie formulată de intervenientul L., nu poate fi atacată cu recurs, în condiţiile în care decizia atacată este definitivă, după cum nu pot fi atacate nici celelate dispoziţiile ale instanţei de apel la care recurenţii fac referire în cererile de recurs.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile stabilite de aceasta.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual civilă constituie o încălcare a legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca inadmisibile recursurile declarate de recurentul-intervenient L. şi de de recurenţii-pârâţi S.C. C., D. şi E..

În aplicarea dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenţii la plata sumei de 1.190 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă A., conform înscrisurilor justificative aflate la dosarul de recurs, vol. II.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibile recursurile declarate de recurentul-intervenient L. şi de de recurenţii-pârâţi S.C. C., D. şi E. împotriva deciziei civile nr. 101/A din 7 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.

Obligă recurenţii la plata sumei de 1.190 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă A..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2021.