Jurisdiction for UN peacekeeping allowances: Inapplicability of active co-participation in labor disputes under Law 62/2011

Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la data de 22 octombrie 2020 sub nr. x/2020, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, au solicitat obligarea acestuia la plata sumelor, actualizate cu indicele inflaţiei la data plăţii, reprezentând contravaloarea dreptului la diurnă şi a dreptului pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere pentru perioada/perioadele în care fiecare şi-a desfăşurat atribuţiile de serviciu prin detaşare în cadrul unor misiuni de menţinere a păcii, organizate de către Organizaţia Naţiunilor Unite (în continuare ONU), respectiv:

- Pentru perioada 01.07.2008 - 01.07.2009, când reclamantul A. a fost detaşat în cadrul Operaţiunii ONU din Coasta de Fildeş (în continuare UNOCI);

- Pentru perioadele 12.11.2007 - 12.11.2008 când reclamantul B. a fost detaşat în cadrul Misiunii ONU din Sudan (în continuare UNMIS) şi 15.03.2014-31.03.2015 când a fost detaşat în cadrul misiunii ONU din Sudanul de Sud (în continuare UNMISS);

- Pentru perioada 23.02.2014 - 10.03.2015, când reclamantul C. a fost detaşat în cadrul UNOCI;

- Pentru perioada 30.05.2014 - 13.06.2015, când reclamantul D. a fost detaşat în cadrul Misiunii ONU de stabilizare a Republicii Democrate Congo (în continuare MONUSCO);

- Pentru perioada 24.06.2018-08.07.2019, când reclamantul JJ. a fost detaşat în cadrul UNMISS;

- Pentru perioada 01.02.2019 - 31.12.2019, când reclamantul F. a fost detaşat în cadrul Misiunii de administrare a ONU din Kosovo (UNMIK);

- Pentru perioada 03.07.2012-08.07.2013, când reclamantul G. a fost detaşat în cadrul UNOCI;

- Pentru perioada 21.09.2011-22.09.2012, când reclamantul H. a fost detaşat în cadrul UNOCI;

- Pentru perioada 16.10.2011-17.10.2012, când reclamantul I. a fost detaşat în cadrul UNOCI şi 01.07.2017- 03.07.2018 când a fost detaşat în cadrul MONUSCO;

- Pentru perioada 27.04.2010 - 12.05.2011, când reclamanta J. a fost detaşată în cadrul UNOCI;

- Pentru perioadele 30.06.2009 - 01.07.2010 şi 23.05.2013 -24.05.2014, când reclamantul K. a fost detaşat în cadrul UNOCI;

- Pentru perioadele 04.04.2015-20.04.2016 şi 24.11.2018 - 26.11.2019, când reclamantul L. a fost detaşat în cadrul MONUSCO;

- Pentru perioada 28.08.2008 - 29.08.2009, când reclamantul M. a fost detaşat în cadrul UNOCI;

- Pentru perioada 23.08.2007 - 23.08.2008, când reclamantul N. a fost detaşat în cadrul Misiuni ONU în Republica Democrată Congo (în continuare MONUC);

- Pentru perioadele 13.10.2007 - 28.08.2008, când reclamantul O. a fost detaşat în cadrul Misiunii ONU din Etiopia şi Eritreea (în continuare UNMEE), 16.02.2010-18.02.2011, când a fost detaşat în cadrul UNOCI şi 30.05.2015 - 01.06.2016 când a fost detaşat în cadrul MONUSCO;

- Pentru perioada 07.02.2015 - 08.02.2016, când reclamantul P. a fost detaşat în cadrul MONUSCO;

- Pentru perioada 29.06.2011-13.07.2012, când reclamantul Q. a fost detaşat în cadrul UNOCI;

- Pentru perioada 12.02.2009 - 11.02.2010, când reclamantul R. a fost detaşat în cadrul UNMISS;

- Pentru perioada 26.02.2007 - 27.02.2008, când reclamantul S. a fost detaşat în cadrul UNOCI;

- Pentru perioadele 25.04.2007 - 25.04.2008 şi 26.06.2010-27.06.2011, când reclamantul T. a fost detaşat în cadrul UNOCI şi 01.12.2018-17.12.2019 când a fost detaşat în cadrul MONUSCO;

- Pentru perioada 06.10.2007 - 07.10.2008, când reclamantul U. a fost detaşat în cadrul UNOCI;

- Pentru perioadele 18.10.2012 - 19.10.2013, când reclamantul V. a desfăşurat activitatea în cadrul UNOCI şi 02.07.2016 - 04.07.2017 când a fost detaşat în cadrul MONUSCO;

- Pentru perioadele 02.03.2011 - 04.03.2012, când reclamantul W. a desfăşurat activitatea în cadrul UNMISS şi 18.10.2015-01.09.2016, când a fost detaşat în cadrul UNOCI;

- Pentru perioadele 26.04.2005 - 28.04.2006 şi 23.08.2007 -24.08.2008, când reclamantul X. a fost detaşat în cadrul MONUC;

- Pentru perioada 10.10.2009-12.10.2010, când reclamantul Y. a fost detaşat în cadrul MONUC/MONUSCO;

- Pentru perioadele 22.06.2005 - 22.06.2006, când reclamantul Z. a fost detaşat în cadrul Operaţiunii ONU în Burundi (în continuarea ONUB) şi 02.10.2008-03.10.2009, când a fost detaşat în cadrul UNOCI;

- Pentru perioada 06.10.2007 - 07.10.2008, când reclamantul AA. a fost detaşat în cadrul MONUC;

- Pentru perioadele 13.06.2015 - 29.04.2016 şi 03.03.2018 -18.06.2019, când reclamanta BB. a fost detaşată cadrul MONUSCO;

- Pentru perioada 20.02.2009 - 20.02.010, când reclamantul CC. a fost detaşat în cadrul UNOCI şi 19.05.2014-21.05.2015 când a fost detaşat în cadrul UNMISS;

- Pentru perioadele 30.08.2007-30.08.2008 şi 20.09.2010-23.09.2011, când reclamanta DD. a fost detaşată în cadrul UNOCI;

- Pentru perioada 29.09.2009 - 29.09.2010, când reclamantul EE. a fost detaşat în cadrul MONUC;

- Pentru perioadele 28.08.2009 - 28.08.2010, când reclamantul FF. a fost detaşat în cadrul misiunii UNOCI şi 07.02.2016-07.02.2017, când a fost detaşat în cadrul MONUSCO;

- Pentru perioadele 25.10.2014 - 16.11.2015, când reclamantul GG. a fost detaşat în cadrul MONUSCO şi 11.08.2018-12.08.2019 când a fost detaşat în cadrul UNMISS;

- Pentru perioada 13.02.2013 - 28.02.2014, când reclamantul HH. a fost detaşat în cadrul Misiunii ONU în Liberia (în continuarea UNMIL);

- Pentru perioadele 05.03.2016-07.03.2017, când reclamanta II. a fost detaşată în cadrul misiunii MONUSCO;

Au solicitat totodată, obligarea pârâtului la plata unor daune-interese reprezentând echivalentul dobânzii legale calculate pentru fiecare sumă în parte de la data scadenţei şi până la data efectuări efective a plăţii, pentru neplata până în prezent a obligaţiilor învederate la punctul anterior, precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, şi-au întemeiat prezenta cerere pe dispoziţiile art. 30 alin. (1) şi (3) coroborate cu prevederile art. 59, art. 83, art. 148 alin. (1) şi cu prevederile art. 194 din C. proc. civ., art. 269 alin. (1) şi (3) din Codul muncii, art. 210 din Legea nr. 62/2011, art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 şi pe celelalte dispoziţii legale învederate în cuprinsul său.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul a invocat excepţia necompetenţei funcţionale şi teritoriale.

A fost respinsă excepţia necompetentei funcţionale, iar în privinţa excepţiei necompetentei teritoriale, instanţa a dispus la termenul din 22 octombrie 2020 disjungerea cererilor formulate de petenţii care nu au domiciliul sau locul de muncă în municipiul Bucureşti şi formarea unor noi dosare.

În cazul reclamantului M. s-a format dosarul nr. x/2020, în care Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a invocat din oficiu şi a admis excepţia necompetenţei teritoriale, în motivare reţinându-se că petentul nu are domiciliul sau locul de muncă în Municipiul Bucureşti şi astfel nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de prevederile art. 59 din C. proc. civ. referitoare la coparticiparea procesuală activă.

La termenul din 19 noiembrie 2020 instanţa a dispus, în temeiul art. 177 C. proc. civ., anularea dispoziţiilor de la termenul din 22 octombrie 2020, cu motivarea consemnată în încheierea dispusă în dosarul nr. x/2020 şi a repus în discuţie excepţia necompetenţei funcţionale şi a măsurii disjungerii, fiind respinsă excepţia necompetenţei funcţionale şi menţinută soluţia disjungerii pentru reclamanţii menţionaţi.

Prin sentinţa civilă nr. 6472 din 19 noiembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Buzău, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău la 22 ianuarie 2021, sub nr. x/2020, urmare a declinării cauzei de la Tribunalul Bucureşti, reclamantul M., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, a solicitat obligarea acestuia la plata sumelor actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii reprezentând contravaloarea dreptului la diurnă şi a dreptului pentru facilitarea legăturii şi recreere pentru perioada în care fiecare şi-a desfăşurat atribuţiile de serviciu de detaşare în cadrul unor misiuni de menţine a păcii, organizate de Organizaţia Naţiunilor Unite. A solicitat obligarea pârâtului la plata unor daune interese reprezentând echivalentul dobânzii legale calculate pentru fiecare sumă în parte de la data scadenţei şi până la data efectuării efective a plăţii, pentru neplata până în prezent a obligaţiilor învederate la punctul anterior, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Tribunalul Buzău, secţia I civilă Complet Specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa civilă nr. 366/2021 din 14 aprilie 2021 a admis excepţia necompetentei teritoriale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamantul M. în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a Conflicte de muncă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, potrivit cărora, competenţa de soluţionare a cererilor având ca obiect raporturile de muncă aparţine instanţei de la domiciliul, după caz, sediul reclamantului şi a alin. (3), care instituie excepţia, conform căreia, dacă sunt îndeplinite condiţiile coparticipării procesuale active, cererea poate fi formulată la instanţa competentă pentru oricare dintre reclamanţi, context în care s-a apreciat că acţiunea introductivă de instanţă, formulată de mai mulţi reclamanţi, printre care şi cel din prezentul dosar a fost în mod corect adresată Tribunalului Bucureşti, ca instanţă de la locul domiciliului unora dintre reclamanţi.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Buzău, secţia I civilă Complet Specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 16 august 2021, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii înregistrate pe rolul Tribunalului Bucureşti, Înalta Curte reţine că reclamantul M., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, a solicitat obligarea acestuia la plata sumelor actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii reprezentând contravaloarea dreptului la diurnă şi a dreptului pentru facilitarea legăturii şi recreere pentru perioada în care fiecare şi-a desfăşurat atribuţiile de serviciu de detaşare în cadrul unor misiuni de menţine a păcii, organizate de Organizaţia Naţiunilor Unite, precum şi obligarea pârâtului la plata unor daune interese reprezentând echivalentul dobânzii legale calculate pentru fiecare sumă în parte de la data scadenţei şi până la data efectuării efective a plăţii, pentru neplata până în prezent a obligaţiilor menţionate.

În acest context, Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 210 din Legea 62/2011 a dialogului social, potrivit cărora, "cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanţei judecătoreşti competente în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul."

În speţă, se reţine că la data introducerii acţiunii, reclamantul M. nu avea domiciliul şi nici locul de muncă în municipiul Bucureşti, acesta fiind pensionar, iar domiciliul său se afla în judeţ Buzău.

Aşadar, susţinerea reclamanţilor care au sesizat iniţial Tribunalul Bucureşti, întrucât angajatorul lor era Ministerul Apărării Naţionale, acesta fiind cel care a dispus detaşarea în misiunile din afara tării, raportat la dispoziţiile art. 59 C. proc. civ. cu privire la coparticiparea procesuală activă, se constată că nu sunt aplicabile, faţă de caracterul intuitu personae al raporturilor de muncă, întrucât legătura strânsă între obiectul şi cauza cererilor formulate de către reclamanţi nu există, invocarea aceloraşi dispoziţii legale nefiind suficienta pentru a atrage incidenta acestor dispoziţii, iar împrejurarea că reclamanţii au formulat o singură cerere de chemare în judecată nu presupune existenţa unui caz de acţiune colectivă.

În raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamantul M., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, în favoarea Tribunalului Buzău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2021.