Inadmissibility of cassation appeal in consumer protection mortgage credit abuse case due to statutory exclusion of remedy

Şedinţa publică din data de 19 octombrie 2021

Asupra recursurilor de faţă, constată următoarele,

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 04.02.2019, sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pârâtele C. S.A. şi D. S.A. solicitând constatarea caracterului nul absolut şi abuziv al clauzelor din contractul de credit ipotecar nr. x din 23.05.2007, respectiv:

1. Art. 4 pct. 4.1. "Pentru perioada cuprinsă între data primei trageri din contul de credit şi 12 luni, rata dobânzii este fixă...După această perioadă, dobânda curentă se calculează în funcţie de indicele de referinţă stabilit de Bancă pentru creditele ipotecare acordate în CHF";

2. Art. 4 pct. 4.3 "Pe parcursul derulării creditului, cu excepţia perioadei menţionate la art. 4.1, nivelul dobânzii curente se poate schimba în funcţie de evoluţia indicelui de referinţă stabilit de Banca";

3. Art. 4 pct. 4.11 Pentru creditul acordat, împrumutatul va plăti următoarele comisioane:

"lit. b) comision de administrare lunară a creditului de 0,10%, aplicat la valoarea soldului creditului";

4. Obligarea pârâtei la recalcularea dobânzii având în vedere evoluţia indicelui Libor, începând cu data încheierii convenţiei de credit şi până în prezent şi obligarea pârâtei la menţionarea caracterului fix al marjei, de la data semnării contractului de credit ipotecar determinată conform formulei marja fixă = dobânda - indice Libor 6 M;

5. Restituirea tuturor sumelor încasate abuziv, fără temei legal, în baza clauzelor contractuale abuzive, cu titlu de comision de administrare pentru perioada 23.05.2007, data încheierii convenţiei de credit - data introducerii prezentei cereri (sumă ce va fi actualizată); restituirea sumelor încasate excedentar cu titlu de dobândă, sume la care se vor adăuga dobânzile legale aferente, calculate de la data încasării până la data restituirii integrale;

6. Obligarea pârâtei la calcularea şi perceperea pe viitor a dobânzii în funcţie de evoluţia indicelui de referinţă Libor 6M şi marja fixă a băncii, de la data încheierii convenţiei de credit, având în vedere procentul de dobânda şi valoarea indicelui Libor CHF de la data încheierii contractului;

7. Constatarea caracterului abuziv al clauzei de risc valutar inserată în contractul de credit şi eliminarea acesteia (art. 5.1 şi art. 5.11 din contractul de credit nr. x/23.05.2007);

8. Stabilizarea (îngheţarea) cursului de schimb CHF/Leu la momentul semnării contractului, curs care sa fie valabil pe toata perioada derulării contractului (23.05.2007 - 1 CHF = 2,46 RON);

9. Denominarea în moneda naţională a plăţilor, în virtutea principiului din regulamentul valutar conform căruia preţul mărfurilor sau al serviciilor între rezidenţi se plăteşte în moneda naţională;

10. Cheltuieli de judecată, conform art. 453 C. proc. civ. (taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocat, alte cheltuieli ocazionate de rezolvarea acestui litigiu).

Prin sentinţa civilă nr. 2449/10.09.2029, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, s-a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu C. S.A.; s-a respins cererea de constatare a nulităţii absolute a clauzelor de la art. 4.1, 4.3, 4.11, 5.1, 5.11, formulată de reclamanţi în contradictoriu cu D. S.A., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală activă; s-au respins capetele de cerere cu caracter accesoriu formulate în contradictoriu cu D. S.A., ca neîntemeiate.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii. Prin decizia civilă nr. 242 din 06 martie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis apelul reclamanţilor, a anulat sentinţa şi încheierea din 10.09.2019 (de amânare a pronunţării şi soluţionare excepţii), în tot; a constatat transmiterea calităţii procesuale pasive către E. S.A.; a respins excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a C.; a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesual pasive a D. S.A.; a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, sub nr. x/2019*.

Prin sentinţa civilă nr. 1479/08.09.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2019, s-a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtele E. succesoară în drepturi a C. S.A.; s-a constatat nulitatea absolută parţială a clauzelor de la art. 4.1 şi 4.3, în ceea ce priveşte calcularea dobânzii în funcţie de indicele de referinţă stabilit de bancă; s-au respins celelalte capete de cerere ca neîntemeiate.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâtele E. S.A. şi D. S.A., prin reprezentant legal F. S.A.

Prin decizia civilă nr. 523 din 24 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, s-au respins apelurile promovate de pârâte, ca nefondate.

Împotriva acestei decizii, la 20.05.2021, în termen legal, a declarat recurs pârâta D. S.A., prin reprezentant legal F. S.A., solicitând admiterea recursului, casarea, în parte, a deciziei contestate şi, în consecinţă, admiterea în totalitate a apelului formulat împotriva sentinţei primei instanţe.

În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată, în esenţă, că, decizia pronunţată de instanţa de apel este nelegală, fiind dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv dispoziţiile art. 4 alin. (1)-(3) din Directiva nr. 93/13/CEE, art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000, art. 451-452 C. proc. civ.. Totodată, se învederează că decizia atacată a fost pronunţată cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Împotriva acestei decizii, la 25.05.2021, în termen legal, a declarat recurs şi pârâta E. S.A., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei şi reţinerea cauzei spre rejudecare. Cu ocazia rejudecării, solicită admiterea apelului şi modificarea sentinţei primei instanţe, în sensul respingerii în totalitate a cererii de chemare în judecată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată, în esenţă, că, decizia pronunţată de instanţa de apel este nelegală, fiind dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Directiva nr. 93/13/CEE, art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000, O.G. nr. 21/1992.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cererile de recurs au fost comunicate intimaţilor-reclamanţi la 23.06.2021 şi 20.07.2021, care nu au formulat întâmpinare.

Înalta Curte, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursurilor, invocată din oficiu, pe care o apreciază ca întemeiată pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este cel al legalităţii căilor de atac, statuat de prevederile art. 457 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 şi care presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că ele nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat şi la nivel constituţional, fiind înscris în art. 129 din Constituţie, care prevede dreptul părţilor şi al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condiţiile legii.

Recursurile au ca obiect decizia civilă nr. 523 din 24 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă într-un litigiu circumscris sferei protecţiei consumatorilor, întrucât litigiul are ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale, în temeiul Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Aşadar, prin Legea nr. 310/2018, care a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018, anterior înregistrării cererii de chemare în judecată deduse judecăţii - 04 februarie 2019, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce priveşte anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc şi cele izvorând din cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor.

Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunţare, în accepţiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de recurenta-pârâtă D. S.A., prin reprezentant legal F. S.A. şi de recurenta-pârâtă E. S.A. împotriva deciziei civile nr. 523 din 24 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de recurenta-pârâtă D. S.A., prin reprezentant legal F. S.A. şi de recurenta-pârâtă E. S.A. împotriva deciziei civile nr. 523 din 24 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca inadmisibile.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 octombrie 2021.