Cassation inadmissible against final appellate decision in insolvency claims table challenge
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the recurrency appeal as inadmissible, leaving the Court of Appeal's decision—which rejected the appeals and upheld the first-instance findings of tardiness and nullity—final and binding. The underlying dispute involved a creditor's challenge to a preliminary claims table in bankruptcy proceedings, where the lower courts had already dismissed the creditor's objections as filed after the statutory deadline and rejected subsequent requests to correct procedural errors. The Court of Cassation ruled that the appeal was barred by the legal principle of the legality of appeals, noting that under the Insolvency Law, the Court of Appeal serves as the appellate instance for judicial administrators' decisions, and its rulings in such contexts are final and not subject to further cassation. Consequently, the Court held that because the appealed decision had final character upon pronouncement, the extraordinary remedy of cassation was legally unavailable.
Legislator headnote
AI generatedart. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 634 C. proc. civ, art. 457 C. proc. civ; Cassation inadmissible against final appellate decision in insolvency claims table challenge: Potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic iar, potrivit tezei a doua a aceluiaşi articol hotărârile curţii de apel sunt definitive.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 14 octombrie 2021
Asupra recursului;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. x/2019/a3, creditoarea A. a formulat contestaţie la tabelul preliminar de creanţe privind debitoarea B. S.A., întocmit de administratorul judiciar C., solicitând admiterea contestaţiei şi rectificarea tabelului preliminar în sensul înscrierii întregii creanţe solicitate, aceea de 81.549 RON, reprezentând reţineri C.A.R. şi diferenţe salariale cuvenite conform C. civ..M. la nivel ramură construcţii, care include şi sporul de vechime aferent, introdus în salariu conform menţiunii inspectorului de personal efectuată în carnetul de muncă.
Prin încheierea din data de 08.07.2020, judecătorul sindic a respins cererile de repunere în termenul de a formula contestaţie împotriva tabelului preliminar, cereri formulate de creditorii A., D. S.R.L., E. şi F. S.R.L. pentru considerentele dezvoltate în cuprinsul încheierii menţionate.
Prin sentinţa civilă nr. 405, pronunţată în data de 17 august 2020, Tribunalul Prahova a admis excepţia tardivităţii formulării contestaţiei în ceea ce priveşte contestaţiile formulate de către creditorii A., D. S.R.L., E. şi F. S.R.L. şi a constatat nulitatea contestaţiilor formulate de către creditorii A., D. S.R.L., E. şi F. S.R.L. pentru promovarea lor după împlinirea termenului legal.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 16.09.2020, petenta A. a solicitat îndreptarea hotărârii privind erorile şi omisiunile referitoare la susţinerile părţilor strecurate în încheierea din data de 18.02.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019.
La aceeaşi dată a formulat şi o cerere de îndreptare, de lămurire şi înlăturare a dispoziţiilor potrivnice, precum şi de completare a sentinţei nr. 405/2020, pronunţată la data de 17.08.2020 şi a încheierii de şedinţă din data de 18.02.2020, pronunţate de Tribunalul Prahova în dosarul nr. x/2019.
Prin sentinţa civilă nr. 553, pronunţată în data de 23 octombrie 2020, Tribunalul Prahova a respins cererea de îndreptarea hotărârii privind erorile şi omisiunile referitoare la susţinerile părţilor strecurate în încheierea din data de 18.02.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019 şi de îndreptare, de lămurire şi înlăturare a dispoziţiilor potrivnice, precum şi de completare a sentinţei nr. 405/2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, formulate de creditoarea A., ca neîntemeiată.
Împotriva sentinţei civile nr. 405/17.08.2020 a declarat apel contestatoarea A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului, anularea/schimbarea în tot sau în parte a hotărârii apelate şi rejudecarea cauzei de către instanţa de apel.
Împotriva încheierii de şedinţă din 08.07.2020 şi sentinţei civile nr. 405/17.08.2020 au declarat apel contestatorii E. şi D. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Contestatoarea A. a declarat apel şi împotriva sentinţei civile nr. 553/23.10.2020, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului şi anularea/schimbarea în tot sau în parte a hotărârii apelate, prin rejudecarea de către instanţa de apel a cererii.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă prin decizia nr. 63 din 19 februarie 2021, a respins excepţia tardivităţii formulării întâmpinărilor, invocată de apelanta A. şi a respins ca nefondate apelurile declarate de contestatoarea A., împotriva sentinţei civile nr. 405 din data de 17 august 2020 şi a sentinţei civile nr. 553 din data de 23 octombrie 2020, pronunţate de Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă - de contencios administrativ şi fiscal şi a apelului declarat de contestatorii E. şi D. S.R.L., împotriva încheierii din data de 8 iulie 2020 şi a sentinţei civile nr. 405 din data de 17 august 2020, pronunţate de Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu debitoarea B. S.A. prin administrator special G. şi prin administrator judiciar C., cu contestatoarele H. S.R.L., prin lichidator judiciar I., J. S.R.L., prin lichidator judiciar I., K. S.R.L., şi F. S.R.L. şi cu creditorii L. S.A., Municipiul Câmpina, şi Primăria Municipiului Câmpina - Direcţia Economică.
Împotriva deciziei nr. 63 din 19 februarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, A. a declarant recurs.
Analizând recursul formulat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Prezenta cale extraordinară de atac are ca obiect decizia nr. 63 din 19 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019.
La originea prezentului litigiu se află contestaţia la tabelul preliminar de creanţe privind debitoarea B. S.A., întocmit de administratorul judiciar C., formulată de creditoarea A..
Potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic iar, potrivit tezei a doua a aceluiaşi articol hotărârile curţii de apel sunt definitive.
Totodată, potrivit art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, "Hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii şi pot fi atacate, separat, numai cu apel".
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."
Modificarea căii de atac ce poate fi formulată împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorul sindic a fost dispusă prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.
În accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv recurs pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.
Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul declarat de recurenta A., ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 63 din 19 februarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 octombrie 2021.