Civil action validity: scope of legal versus conventional representation and mandatory attachment of power of attorney under Arts. 151 and 194 CCP

Şedinţa publică din data de 14 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la data de 04.07.2018 sub nr. x/2018, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pârâta B. S.R.L. solicitând instanţei obligarea pârâtei la plata sumei în cuantum 273.716,00 RON, cu titlu de despăgubiri.

Tribunalul Bucureşti, secţia a VI- a civilă prin sentinţa civilă nr. 3716 din 11 decembrie 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018 a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată; a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. şi a obligat reclamanta la plata sumei de 2.000 RON cheltuieli de judecată către pârâtă.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă prin decizia civilă nr. 624 din 19 iunie 2020 a admis apelul formulată de apelanta - reclamanta C. S.A. (FOSTĂ A.) împotriva sentinţei civile nr. 3716/11.12.2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata - pârâtă B. S.R.L.; a anulat sentinţa apelată; a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Împotriva deciziei civile nr. 624 din 19 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, pârâta S.C. B. S.R.L a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În argumentarea motivului de recurs invocat, după prezentarea situaţiei de fapt şi a susţinerilor din întâmpinarea depusă la instanţa de fond, recurenta-pârâtă a susţinut, în esenţă, că în pag. 8 a deciziei, paragraful 3, instanţa de apel retine în mod nefondat că acţiunea depusă la instanţă ar fi fost formulată de intimata-reclamantă prin reprezentantul legal (administratorul sau) D..

Or, susţine recurenta-pârâtă această afirmaţie privind reprezentarea de către sus numitul a reclamantei, a rămas nedovedită, fiindcă acţiunea nici nu a fost semnata de acesta, nici, aşa cum prevede în mod imperativ textul art. 151 alin. 1 C. proc. civ., la acţiune nu s-a ataşat procura d-nei consilier juridic semnatare a acţiunii, semnată de dl. Director General al intimatei-reclamante (sau de alt administrator al acesteia).

Recurenta-pârâtă consideră că instanţa de apel a făcut o aplicare eronată a regulilor imperative privind reprezentarea legala a persoanelor considerând ca o împuternicire de reprezentare în instanţă pentru a susţine acţiunea, dată unui consilier juridic, deci acordarea dreptului de reprezentare convenţională în dosar ar conferi şi dreptul de reprezentare legală, deci de a semna acţiunea.

Recurenta-pârâtă susţine că instanţa de apel trebuia să reţină că la depunerea acţiunii, nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 194 şi art. 151 C. proc. civ. şi deşi instanţa invocă respectarea dispoziţiilor art. 86 C. proc. civ., acest text reglementează mandatul dat ca procură generală de reprezentare, or, în speţă, nu se dovedeşte acordarea unui astfel de mandat către d-na consilier juridic semnatara acţiunii, emis până la data depunerii acţiunii.

În acelaşi sens, susţine recurenta-pârâtă, se invocă pretinsa respectare a dispoziţiilor art. 85 alin. (3) C. proc. civ., perpetuându-se aceeaşi confuzie între reprezentarea legală şi cea convenţională.

Pentru aceste motive recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate, reţinerea cauzei spre rejudecare pe fond şi să se respingă apelul intimatei-reclamante cu consecinţa menţinerii ca fondată a sentinţei instanţei de fond.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata-reclamantă C. S.A. (FOSTĂ A.) a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea deciziei recurate ca fiind temeinică şi legală.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, întocmit în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 25 februarie 2021 potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ. s-a dispus comunicarea acestuia părţilor.

Prin încheierea din data de 17 iunie 2021 a fost admis în principiu recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. şi s-a acordat termen pentru judecarea pe fond în şedinţă publică.

Înalta Curte, analizând decizia recurată prin raportare la criticile formulate prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Susţinerea recurentei referitoare la reţinerea nefondată a instanţei de apel în sensul că acţiunea depusă la instanţă ar fi fost formulată de intimata-reclamantă prin reprezentantul legal (administratorul său) D., va fi înlăturată.

Art. 194 C. proc. civ. prevede elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea de chemare în judecată, respectiv condiţiile extrinseci cererii de chemare în judecată, iar lit. b) a textului de lege menţionat stabileşte că printre elementele obligatorii ale cererii sunt numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, dovada calităţii de reprezentant în forma prevăzută la art. 151 C. proc. civ. urmând a se alătura cererii de chemare în judecată.

În acest sens, conform art. 151 C. proc. civ., când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată, avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii iar reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale. Reprezentanţii persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menţionată împuternicirea lor.

Mai trebuie subliniat că din întreaga reglementare a secţiunii a 4-a a capitolului II secţiunea a IV-a a C. proc. civ., reiese că reprezentarea părţilor în judecată poate fi legală, convenţională sau judiciară. Reprezentarea, în cazul persoanelor fizice şi juridice, este legală, când puterea persoanei de a reprezenta o altă persoană rezultă din lege fără a fi necesară procura.

Reprezentarea este convenţională atunci când o persoană (reprezentatul legal) împuterniceşte o altă persoană (reprezentantul convenţional) să încheie acte juridice în numele şi pe contul său. În această situaţie puterea de reprezentare se demonstrează printr-un act juridic, de cele mai multe ori prin procură.

Formularea cererii de chemare în judecată, în sine, reprezintă, un act de conservare pentru că reprezintă un act juridic încheiat cu scopul de a păstra în patrimoniu un drept subiectiv civil sau de a preîntâmpina pierderea lui.

În speţa de faţă din actele dosarului reiese că reclamanta C. S.A. a formulat cererea de chemare în judecată prin reprezentant legal D., care a făcut dovada reprezentării prin certificatul constatator emis de Registrul Comerţului şi semnată în numele reclamantei de consilier juridic E. care a depus împuternicirea de reprezentare juridică nr. x din 04.07.2018 semnată de către reprezentantul legal al societăţii.

Prin această împuternicire E., salariat al reclamantei conform extrasului revisal, a devenit reprezentant convenţional al reclamantei C. S.A., cu puterea de a încheia acte juridice în numele şi pe seama persoanei juridice pe care o reprezintă.

Contrar susţinerilor recurentei, se apreciază că instanţa de apel a constatat în mod corect că sunt îndeplinite cerinţele legale privind dispoziţiile art. 194, art. 85, art. 86 şi art. 151 C. proc. civ., astfel încât întreaga argumentare privind lipsa calităţii de reprezentant legal a domnului D., va fi respinsă.

Având în vedere aceste considerente Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 624 din 19 iunie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 624 din 19 iunie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 octombrie 2021.