Negative jurisdictional conflict over road-use fee: defendant's failure to timely contest territorial competence in a non-consumer commercial dispute validates the initial court's exclusive jurisdiction.

Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Vaslui, sub nr. x/2020, la data de 06.07.2020, reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, a chemat în judecată pe pârâtul A. solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 598,84 RON reprezentând contravaloare tarif de utilizare, precum şi la penalităţi de întârziere, conform art. 9 alin. (4) din contractul de utilizare a zonei drumului nr. 33/2016, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanta a formulat această solicitare pe calea procedurii cu privire la cererile de valoare redusă (art. 1.026 şi următoarele C. proc. civ.).

Prin sentinţa civilă nr. 803/C/2020 din 26 noiembrie 2020, Judecătoria Vaslui a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov, motivat de faptul că pârâtul este consumator şi are domiciliul în municipiul Braşov.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov la data de 06.01.2021.

Prin sentinţa civilă nr. 689 din 4 februarie 2021, pronunţată de Judecătoria Braşov, secţia Civilă s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi s-a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui; s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, s-a suspendat judecata cauzei şi s-a dispus înaintarea dosarului pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Instanţa a reţinut că, în speţă, raportat la obiectul cauzei şi la natura spaţiului închiriat, pârâtul nu are calitatea de consumator, astfel cum este definit prin art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000; pârâtul nu s-a comportat ca un consumator, ci ca un comerciant, fapt care rezultă nu doar din locul situării spaţiului închiriat, dar mai ales din destinaţia acestuia de spaţiu comercial.

Raportat la faptul că pârâtul nu are calitatea de consumator, instanţa a constatat că, în cauză, nu sunt incidente dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., invocate de Judecătoria Vaslui, ci dispoziţiile art. 130 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora:"Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii."

Prin urmare, pârâtul nu a invocat în termenul prevăzut de dispoziţiile legale precitate excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Vaslui, astfel că nu se mai putea ulterior invoca nici de acesta şi nici de instanţă şi de reclamantă această excepţie, competenta de soluţionare aparţinând instanţei anterior amintită.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ.., Înalta Curte reţine următoarele:

Se constată că prin cererea de valoare redusă formulată, reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi a solicitat obligarea pârâtului A. la plata sumei de 598,84 RON reprezentând contravaloare tarif de utilizare, precum şi la penalităţi de întârziere, conform contractului de utilizare a zonei drumului nr. 33/2016, prin care reclamanta a acordat pârâtului dreptul de a utiliza drumul naţional aflat în administrarea CNAIR S.A., în suprafaţă de 45,57 mp pentru amenajarea accesului DN 2D 60+546 dreapta, loc. Tulnici, judeţul Vrancea, potrivit autorizaţiei de amplasare şi de acces în zona drumului nr. 136/2016 (spaţiu comercial) pentru o chirie anuală de 246,08 euro.

Este de reţinut că domeniul de aplicare a regulii prevăzute de art. 121 C. proc. civ. este delimitat prin raportare la calitatea părţilor de profesionist, respectiv de consumator, noţiuni al căror înţeles este dat de legislaţia în materia drepturilor consumatorilor şi de obiectul cererii de chemare în judecată.

În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 193/2000, prin profesionist se înţelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa legii, acţionează în cadrul activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, precum şi orice persoană care acţionează în acelaşi scop în numele sau pe seama acesteia.

Prin punctele 1 şi 13 din Anexa la Legea nr. 296 din 2004 privind Codul consumului, republicată, au fost definite noţiunile de operator economic şi consumator. Astfel, operatorul economic este persoana fizică sau juridică, autorizată, care în cadrul activităţii sale profesionale fabrică, importă, depozitează, transportă sau comercializează produse ori părţi din acestea sau prestează servicii, iar consumatorul reprezintă orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.

Judecătoria Vaslui, prima instanţă sesizată cu acţiunea introductivă, s-a raportat la noţiunea de "consumator" şi la competenţa exclusivă instituită prin dispoziţiile art. 121 Noul C. proc. civ., ceea ce este greşit, pentru că litigiul nu se încadrează în materia protecţiei drepturilor consumatorilor. Reclamanta urmăreşte recuperarea chiriei şi a penalităţilor datorate de pârât, pentru utilizarea unei parcele de drum în legătură cu exploatarea unui spaţiu comercial în zona drumului public.

În raport de obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată că acţiunea dedusă judecăţii este o acţiune personală şi se aplică dispoziţiile de drept comun în ce priveşte stabilirea competenţei teritoriale alternative. Reclamantul avea opţiunea alegerii între mai multe instanţe deopotrivă competente, potrivit art. 116 C. proc. civ., iar dreptul de a contesta alegerea revenea exclusiv pârâtului în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 130 alin. (3) Noul C. proc. civ., ceea ce nu a fost cazul în speţă.

În cazul cererilor de valoare redusă (cum este şi cererea de faţă) competenţa teritorială a judecătoriei se stabileşte potrivit dreptului comun (art. 1028 alin. (2) C. proc. civ.).

Potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ.:

"Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii".

Aşadar, potrivit textului legal evocat, instanţa judecătorească nu era îndreptăţită să îşi decline din oficiu competenţa, ci numai dacă o atare excepţie ar fi fost invocată de către pârât.

Or, în speţă, excepţia de necompetenţă teritorială a fost invocată în cauză din oficiu de către Judecătoria Vaslui, fără a fi invocată de către pârât în termenul legal, prin urmare cu nerespectarea dispoziţiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ.

Prin alegerea exprimată de reclamantă la momentul promovării acţiunii, coroborată cu neinvocarea excepţiei de necompetenţă teritorială de către pârât în conformitate cu dispoziţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., Judecătoria Vaslui, iniţial învestită, a devenit în mod exclusiv competentă să judece prezentul litigiu.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, în contradictoriu cu pârâtul A., în favoarea Judecătoriei Vaslui.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 octombrie 2021.