Railway operator's claim for legal interest on discounted tickets: appellate decision quashed and remanded for lack of motivation on subsidiary damages

Şedinţa publică din data de 2 februarie 2022

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi Fiscal la 23 iulie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru Reformă Feroviară, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 601.401,13 RON, reprezentând dobândă legală calculată pentru plata cu întârziere a serviciilor de transport pe calea ferată prestate de reclamantă beneficiarilor în temeiul H.G. nr. 42/2017 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind acordarea facilităţilor de transport intern feroviar pentru elevi si studenţi, privind reducerea biletelor de călătorie cu 50%, a abonamentelor lunare pentru transportul elevilor pe calea ferată, a biletelor de călătorie, respectiv a abonamentelor lunare gratuite 100% emise elevilor orfani, elevilor cu cerinţe educaţionale speciale şi elevilor care beneficiază de măsuri de protecţie specială pentru transportul pe calea ferată şi a biletelor de călătorie, respectiv a abonamentelor lunare gratuite pentru transportul studenţilor pe calea ferată şi la plata daunelor-interese conform art. 1535 C. civ. de la data introducerii cererii până la plata integrală a sumei de 601.401,13 RON; cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 30 octombrie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi Fiscal a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi a dispus declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2019*.

Prin sentinţa civilă nr. 357 din 20 mai 2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins cererea formulată de reclamanta Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A.

Prin decizia civilă nr. 752 din 4 noiembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de instanţă din oficiu, şi a respins recursul formulat de reclamanta Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A., ca inadmisibil.

Împotriva sentinţei civile nr. 357 din 20 mai 2020 a declarat apel Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă sub nr. x/2020.

Prin decizia civilă nr. 798/2021 din 10 mai 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis apelul formulat de apelanta-reclamantă Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A., a schimbat sentinţa civilă atacată, a admis în parte acţiunea şi a obligat intimata-pârâtă Autoritatea pentru Reformă Feroviară la plata către apelanta-reclamantă a sumei de 601.401,13 RON, reprezentând dobândă legală, calculată pentru plata cu întârziere a serviciilor de transport pe calea ferată. A respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind daunele interese. A obligat intimata-pârâtă la plata către apelanta-reclamantă a sumei de 12.789,50 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A., solicitând admiterea căii de atac formulate.

Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Recurenta-reclamantă susţine că nu este corectă menţiunea "definitivă" din dispozitivul deciziei atacate deoarece din dispoziţiile art. 483 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ. rezultă că recursul este admisibil.

Autoarea căii de atac arată că soluţia instanţei de apel de a respinge capătul subsidiar de cerere cu privire la acordarea daunelor-interese a fost pronunţată cu încălcarea prevederilor art. 1489 alin. (2) şi ale art. 1535 alin. (1) C. civ. deoarece prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat, pe de o parte, obligarea pârâtei la plata dobânzii legale pentru achitarea cu întârziere a serviciilor de transport, iar pe de altă parte, plata daunelor-interese de la data cererii de chemare în judecată până la plata integrală a sumei de 601.401.13 RON. Apreciază că intimata-pârâtă poate fi obligată la plata daunelor-interese de la data de 22 iulie 2019.

Aceeaşi parte critică decizia recurată şi în ceea ce priveşte cuantumul cheltuielilor de judecată, reprezentând taxe de timbru achitate pentru stadiile procesuale fond şi apel, arătând că instanţa de apel nu a acordat întreaga sumă ce a fost plătită cu acest titlu.

Recurenta-reclamantă şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, faţă de menţiunea "definitivă" din dispozitivul deciziei atacate, şi a solicitat respingerea recursului.

Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, instanţa supremă reţine că potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., pot fi atacate cu recurs hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Prin decizia recurată, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a soluţionat un apel formulat în cadrul unei acţiuni în pretenţii, iar deciziile pronunţate în această materie pot fi cenzurate în calea de atac a recursului deoarece nu operează excluderile prevăzute de art. 483 alin. (2) C. proc. civ.

Ca urmare, faţă de cele de mai sus şi văzând dispoziţiile art. 457 alin. (2) din acelaşi cod, potrivit cărora "menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege", Înalta Curte va respinge excepţia inadmisibilităţii recursului.

Referitor la cererea de recurs, instanţa supremă reţine că potrivit art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Înalta Curte va înlătura criticile prin care recurenta-reclamantă arată că decizia atacată este nelegală raportat la menţiunea "definitivă" din dispozitivul acesteia întrucât, pe de o parte, excepţia inadmisibilităţii, invocată de intimata-pârâtă cu privire la aceeaşi chestiune, a fost analizată mai sus, iar, pe de altă parte, dispoziţiile art. 457 alin. (2) C. proc. civ. permit părţii să exercite calea de atac prevăzută de lege, independent de menţiunile făcute de curtea de apel în decizia recurată.

Referitor la criticile prin care autoarea căii de atac invocă nerespectarea prevederilor art. 1489 alin. (2) şi ale art. 1535 alin. (1) C. civ., Înaltă Curte constată că din considerentele deciziei recurate nu rezultă că instanţa de apel a analizat solicitările recurentei-reclamante raportat la temeiurile legale invocate de aceasta, ceea ce echivalează cu nemotivarea hotărârii. Se observă că statuările curţii de apel se limitează la a aprecia că, faţă de admiterea capătului principal de cerere privind acordarea dobânzii legale, nu mai pot fi acordate daune interese moratorii, întrucât ar fi vorba despre o dublă reparaţie. Curtea de apel nu a dezvoltat un raţionament din care să reiasă de ce, în situaţia concretă din dosar, cererea reclamantei este neîntemeiată.

Art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. reglementează în mod imperativ obligaţia instanţei de judecată de a arăta în considerentele hotărârii judecătoreşti între altele, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, indicând atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, nerespectarea acestora ducând la nulitatea hotărârii astfel pronunţate, conform art. 175 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii sau numai motive străine de natura cauzei.

Prin urmare, nemotivarea, în oricare din ipotezele menţionate de art. 488 alin. (1) pct. 6 din acelaşi cod constituie un viciu de formă care atrage nulitatea hotărârii, cu consecinţa casării acesteia şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată.

Aceste dispoziţiile legale au fost prevăzute de legiuitor, atât în interesul unei bune administrări a justiţiei, cât şi pentru a da posibilitatea instanţelor de judecată superioare de a exercita un control efectiv şi eficient al modului de desfăşurare a procesului civil în etapele procesuale anterioare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza I şi al art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A. împotriva deciziei civile nr. 798/2021 din 10 mai 2021, pe care o va casa şi va trimite cauza spre o nouă judecată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Faţă de efectele casării deciziei atacate în temeiul pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., instanţa supremă nu va mai analiza celelalte critici exprimate prin cererea de recurs, subsumate pct. 8 al art. 488 alin. (1) din acelaşi cod, şi nici pe cele referitoare la încălcarea art. 453 alin. (1) C. proc. civ.

În rejudecare, instanţa de apel, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale şi în limitele efectului devolutiv al apelului, va analiza temeiurile legale invocate raportat la capătul subsidiar al cererii de chemare în judecată prin care se solicită acordarea daunelor interese moratorii, din perspectiva criticilor formulate prin cererea de apel, şi va pronunţa o hotărâre prin care va răspunde acestor critici într-o formă clară şi precisă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare.

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI CFR CĂLĂTORI S.A. împotriva deciziei civile nr. 798/2021 din 10 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Casează decizia atacată şi trimite cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 februarie 2022.