Territorial competence in contract resolution: place of performance versus defendant’s domicile

Şedinţa publică din data de 1 februarie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la data de 21 iulie 2020 pe rolul Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., să se constate intervenită rezoluţiunea contractului de vânzare cumpărare şi furnizare servicii nr. x din 10.05.2019, ca urmare a notificării comunicate la data de 21.05.2020 şi obligarea pârâtei la plata sumei de 225.324,86 RON, reprezentând contravaloarea clauzei penale convenite prin actul adiţional nr. x din 08.01.2020, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1270, art. 1538, art. 1549 şi art. 1552 C. civ.

La data de 30.09.2020 pârâta B. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Neamţ, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, şi totodată, a formulat cerere reconvenţională, prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 31.937,69 RON, reprezentând contravaloarea facturilor restante.

În drept, pârâta a invocat prevederile art. 1719, art. 1350, art. 1469, art. 1516 şi art. 1548 C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 609/C din 28.10.2020, pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâtă şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

În motivarea soluţiei, tribunalul a reţinut că nu sunt incidente prevederile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., întrucât în contract nu este prevăzut Mun. Piatra Neamţ ca loc de executare al obligaţiei, or pentru activarea competenţei teritoriale alternative potrivit criteriului locului de executare al contractului, este necesară o dispoziţie expresă în acest sens, nefiind permisă trimiterea la mijloace probatorii extrinseci contractului.

Prin urmare, instanţa conform art. 107 C. proc. civ. a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj, în a cărui circumscripţie se află sediul pârâtei.

2. Cauza a fost înregistrată la 12 noiembrie 2020, sub acelaşi număr pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, care la primul termen de judecată din 27.01.2021 a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei materiale şi excepţia necompetenţei teritoriale.

Prin sentinţa civilă nr. 251 din 10 februarie 2021, pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu, s-a respins excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu, şi, în consecinţă, a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.

În ceea ce priveşte excepţia de necompetenţă materială a tribunalului, instanţa a reţinut că nu poate fi stabilită competenţa în raport de reglementarea art. 98 C. proc. civ., după valoarea obiectului cererii întrucât litigiul nu este o acţiune în pretenţii, ci o acţiune în constatarea rezoluţiunii contractului, menită să justifice activarea clauzei penale.

Prin urmare, tribunalul a considerat că regulile de competenţă aplicabile cauzei sunt cele prevăzute art. 101 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., şi având în vedere că preţul contractului este inferior pragului valoric de 200.000 RON, competenţa materială de soluţionare a cauzei aparţine judecătoriei, în conformitate cu dispoziţiile art. 94 pct. 1 lit. k) din acelaşi cod.

În ceea ce priveşte competenţa teritorială, tribunalul a reţinut că nu poate fi admisă şi a respins-o, întrucât, faţă de obiectul litigiului, competenţa teritorială este de ordine privată conform art. 129 alin. (3) C. proc. civ. şi poate fi invocată doar de către pârât, prin întâmpinare sau dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii.

În aceste condiţii, tribunalul fiind în imposibilitatea de a invoca excepţia necompetenţei teritoriale, în aplicarea prevederilor art. 132 alin. (1) C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.

3. Cauza a fost înregistrată la 9 martie 2021 pe rolul Judecătoriei Turda, sub acelaşi număr, iar la primul termen de judecată din 11.05.2021, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale.

Prin sentinţa civilă nr. 1331 din 8 iunie 2021, pronunţată de Judecătoria Turda, în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Turda, invocată din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

În motivarea soluţiei, judecătoria a reţinut că în materia rezoluţiunii contractului sunt competente, din punct de vedere teritorial, mai multe instanţe, alegerea în acest caz revenindu-i în exclusivitate reclamantului, iar din moment ce alegerea a fost făcută, se stabileşte, în mod definitiv, competenţa acelei instanţe.

Prin urmare, instanţa a motivat că în cauza de faţă chiar dacă şi Judecătoria Turda, ca instanţă de la sediul pârâtei, ar putea fi competentă teritorial să soluţioneze prezenta cauză, totuşi, date fiind dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., care lasă reclamantului alegerea instanţei competente teritorial să soluţioneze litigiul, instanţa de la locul executării contractului este competentă prin opţiunea reclamantului.

În acest sens, instanţa a stabilit că Judecătoria Piatra Neamţ este competentă material şi teritorial, raportat la locul prevăzut în contract pentru executarea obligaţiei.

4. Cauza a fost înregistrată la 19.08.2021 pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ, sub nr. x/2021, iar la termenul de judecată din data de 14.10.2021, instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Piatra-Neamţ, invocate de pârâtă.

Prin sentinţa civilă nr. 3250 din 14 octombrie 2021, pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Piatra-Neamţ, invocată de pârâtă, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, în consecinţă, s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În motivarea soluţiei, instanţa a reţinut că în cauză nu este incidentă competenţa teritorială alternativă, întrucât în contractul încheiat între părţi nu este prevăzut expres locul de executare a obligaţiei în Piatra-Neamţ, pentru a fi aplicabil art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Prin urmare, judecătoria a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ., ce stabilesc regula generală în materia competenţei teritoriale, iar eventuala excepţie de necompetenţă teritorială de ordine privată, putea fi invocată doar de către pârâtă, conform art. 130 alin. (3) din acelaşi cod. În consecinţă, instanţa a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.

5. Dosarul a fost înregistrat la 26 noiembrie 2021 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub acelaşi număr.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Judecătoria Turda şi Judecătoria Piatra Neamţ, în cauză fiind incidentă ipoteza de la art. 133 pct. 2 teza finală C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ, secţia Civilă, competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

În prealabil, se constată că în ceea ce priveşte competenţa materială de soluţionare a cauzei, s-a stabilit în mod definitiv de către Tribunalul Specializat Cluj că aparţine judecătoriei potrivit dispoziţiilor prevăzute la art. 101 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. coroborate cu art. 94 pct. 1 lit. k) din acelaşi cod, conflictul de competenţă vizând exclusiv competenţa teritorială.

Cauza are ca obiect acţiunea în constatarea rezoluţiunii contractului de vânzare-cumpărare şi furnizare servicii încheiat de părţile în litigiu, pentru nerespectarea obligaţiei asumate de pârâtă, privind livrarea şi instalarea unor echipamente şi licenţe software necesare funcţionării sistemului de management al unităţii hoteliere aparţinând reclamantei şi, obligarea pârâtei la plata daunelor interese în temeiul clauzei penale stipulate în contract.

Potrivit art. 107 C. proc. civ. "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel", iar potrivit art. 113 alin. (1) pct. 3 din acelaşi cod "în afara instanţelor prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente ... instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract."

Conform art. 116 C. proc. civ. reclamanta are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, prin urmare, potrivit acestui text legal, competenţa este alternativă, reclamantul având opţiunea între instanţa de la domiciliul pârâtului şi instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea obligaţiilor.

Înalta Curte constată că locul executării contractului de vânzare-cumpărare şi furnizare servicii a fost determinat expres de către părţi, o parte din obligaţiile constând în prestările de servicii ale pârâtei urmând a fi executate în cadrul unităţii hoteliere aparţinând reclamantei din Piatra Neamţ, potrivit art. 4.13 şi art. 3.2 din contract.

Prin urmare, se constată că în cauză erau deopotrivă competente atât instanţa de la sediul pârâtei, respectiv Judecătoria Turda, în temeiul art. 107 C. proc. civ., cât şi instanţa competentă alternativ, de la locul executării obligaţiei contractuale, respectiv Judecătoria Piatra Neamţ.

Reclamanta, deşi a introdus cererea de chemare în judecată la Tribunalul Neamţ şi nu la Judecătoria Piatra Neamţ, este evident că a avut în vedere instanţa de la locul executării contractului, potrivit dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., iar în ceea ce priveşte competenţa materială a instanţelor s-a stabilit ulterior sesizării, că aceasta aparţine judecătoriei, în raport cu valoarea obiectului cererii introductive.

În consecinţă, Înalta Curte constată că prin depunerea cererii de chemare în judecată la Tribunalul Neamţ, reclamantul potrivit dispoziţiilor art. 116 din C. proc. civ. şi-a exercitat dreptul de a alege între cele două instanţe deopotrivă competente, stabilindu-se competenţa teritorială în favoarea instanţei de la locul executării contractului.

În ceea ce priveşte excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Turda, se constată că a fost invocată legal la primul termen(11.05.2021) de reclamantă, în urma declinărilor succesive, acţiunea fiind introdusă iniţial la Tribunalul Neamţ, instanţa învestită ulterior fiind ţinută, la rândul său, a face aplicarea dispoziţiilor art. 131 alin. (1) C. proc. civ., concluzie la care se ajunge şi prin aplicarea ipotezei reglementate de art. 133 pct. 2 din acelaşi cod.

Dacă instanţa în favoarea căreia s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei nu ar avea obligaţia verificării propriei sale competenţe, prevederile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. nu s-ar aplica în nicio situaţie, fiind imposibil a se naşte vreodată conflictul negativ de competenţă. Or, o asemenea ipoteză este de plano exclusă, instanţa sesizată având astfel îndatorirea de a-şi verifica propria competenţă, potrivit dispoziţiilor art. 131 alin. (1) C. proc. civ.

În aceste condiţii, instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Piatra Neamţ, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 3 coroborat cu art. 116 C. proc. civ.

Faţă de considerentele anterior expuse, şi prin raportare la dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 februarie 2022.