Special territorial jurisdiction for judicial staff conflicts: application of Article 127 CPC over Labor Code domicile rules

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, secţia I civilă la 6 noiembrie 2020 sub dosarul nr. x/2020, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G. şi H. (personal auxiliar de specialitate şi conex în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita) - toţi prin mandatar B., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, Ministerul Finanţelor Publice şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării au solicitat:

1) Recalcularea indemnizaţiilor de încadrare conform Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016, începând cu data de 10.10.2015 şi în continuare, după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare Nr. 153/2017, luând în considerare coeficientul de multiplicare 19,00 (diferenţe de drepturi salariale în raport de indemnizaţiile procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. - O.G. nr. 27/2006);

2) Repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispoziţiilor legale reprezentat de diferenţa salarială rezultată dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare, începând cu data de 10.10.2015, precum şi în continuare, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare (prin obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie, şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculate până la data plăţii efective. Prin sentinţa civilă nr. 143/2021 din 8 martie 2021 pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020 s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, declinându-se în consecinţă competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Harghita.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Bacău a reţinut că, în raport cu prevederile art. 127, coroborate cu cele ale art. 95 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a prezentului litigiu aparţine instanţei de la domiciliul reclamanţilor, în speţă Tribunalului Harghita.

S-a apreciat că reclamanţii, nefiind angajaţi ai Tribunalului Harghita, instituţie care nu are nici calitatea de pârât în prezentul dosar, competenţa determinată de art. 127 din C. proc. civ. nu este aplicabilă în cauză.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita la 5 aprilie 2021 sub nr. x/220.

Prin sentinţa civilă nr. 560 din 27 mai 2021 pronunţată de Tribunalul Harghita, secţia Civilă a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi, în consecinţă a fost declinată competenţa teritorială de soluţionare a cererii formulată de către reclamanţi, în favoarea Tribunalului Bacău, secţia civilă, complete specializate pentru soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale, reţinându-se incidenţa dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Harghita şi Tribunalul Bacău s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 9 iulie 2021, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bacău, secţia I civilă.

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii formulate de reclamanţi, Înalta Curte constată că în prezenta cauză sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., în raport cu obiectul cererii formulate, a calităţii reclamanţilor şi a motivelor de fapt şi de drept invocate, având în vedere că acţiunea se încadrează în sfera jurisdicţiei muncii, astfel cum este definită de altfel această instituţie la art. 266 din Codul muncii.

Conform art. 266 din Codul muncii "Jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod".

Prevederile art. 269 alin. (1) şi (2) din Codul muncii, conform cărora "Judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor judecătoreşti, stabilite potrivit legii, iar cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul.

Art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, a completat art. 269 alin. (2) din Codul muncii, în sensul că, "Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul".

Acest text de lege, a instituit o competenţă alternativă în cazul salariaţilor, aceştia putând introduce acţiunea la domiciliul lor sau la instanţa în a cărei rază teritorială se află locul de muncă.

Cu toate acestea, legiuitorul a stabilit la art. 127 din C. proc. civ., o competenţă specială a instanţei, în cazurile în care au fost promovate acţiuni în justiţie de către judecători, procurori, asistenţi judiciari şi grefieri (reclamanţii deţinând funcţii de personal auxiliar de specialitate şi conex în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita).

Potrivit art. 127 din C. proc. civ., în forma sa actuală, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, alin. (1) "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

Astfel, în raport cu prevederile alin. (3), se constată aplicabilitatea prevederilor art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. şi în situaţia promovării unor acţiuni în justiţie, înregistrate pe rolul tribunalelor de către grefieri din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale, aceştia putând sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate, ori învecinate cu parchetele de pe lângă curţile de apel (...). Deci, este evident că se aplică aceleaşi reguli de competenţă şi grefierilor din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale, precum cele aplicabile procurorilor.

Totodată, se reţine că prin decizia nr. 7 din 16 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial Nr. 461 din 22 iunie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. şi, în consecinţă, a stabilit că sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă (...)."

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că, competenţa teritorială aparţine Tribunalului Bacău, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2021.