Jurisdictional conflict over recalculation of judicial pension allowances for retired prosecutors under Labor Code territorial competence.

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale la 21 ianuarie 2021 sub nr. x/2021, reclamanţii A., B., C., D., în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL PUBLIC- PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎCCJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GORJ, au solicitat să se dispună:

- Obligarea pârâţilor Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj la recalcularea indemnizaţiilor de încadrare începând cu data de 01.01.2018 şi în continuare conform Legii nr. 71/2015 şi O.U.G. nr. 20/2016 luând în considerare coeficientul de multiplicare 19 (diferenţe de drepturi salariale în raport de indemnizaţiile procurorilor DNA şi DIICOT - O.U.G. nr. 27/2006) drepturi recunoscute şi în favoarea judecătorilor şi procurorilor de la instanţele şi parchetele independent de gradul lor conform hotărârilor pronunţate în acest sens;

- Obligarea pârâtului Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj să elibereze adeverinţe individuale pentru fiecare dintre noi necesare recalculării pensiilor de serviciu, având în vedere art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 republicată şi a celorlalte acte normative în aplicarea Legii nr. 71/2015, O.U.G. nr. 20/2016 şi a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, având în vedere coeficientul de multiplicare 19 pentru indemnizaţia de încadrare.

Prin sentinţa civilă nr. 1169 din 27 aprilie 2021, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Gorj, reţinând că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ., întrucât reclamanţii au calitatea de pensionari din anul 2009.

Pe rolul Tribunalului Gorj dosarul a fost înregistrat sub acelaşi nr. de dosar la data de 18 mai 2021.

Prin sentinţa nr. 764/2021 din 10 iunie 2021, Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocate de reclamanţi şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, reţinând că în cazul de faţă, reclamanţii au chemat în judecată inclusiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, înţelegând să sesizeze iniţial Tribunalul Vâlcea, sens în care s-a apreciat că această instanţă a devenit competentă.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Gorj şi Tribunalul Vâlcea s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 28 iunie 2021, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea prezentei cereri, Înalta Curte reţine că art. 269 alin. (1) din Codul muncii prevede că "judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor judecătoreşti, stabilite potrivit legii", iar alin. (2) prevede că "cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul".

În speţă, se constată că reclamanţii au calitatea de procurori şi şi-au desfăşurat activitatea la Parchetele de pe lângă Judecătoria Novaci, Târgu Cărbuneşti şi Tribunalul Gorj, iar la momentul formulării cererii de chemare în judecată aceştia au calitatea de pensionari încă din anul 2009, astfel că nu le mai pot fi aplicabile dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., în ceea ce priveşte competenţa.

În acelaşi sens sunt şi statuările deciziei nr. 7/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, cu referire la sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă."

Aşadar, faţă de împrejurarea că reclamanţii nu îşi desfăşoară activitatea efectiv la Tribunalul Gorj, care este instanţa competentă să soluţioneze cererea, potrivit art. 269 din Legea nr. 53/2003, după domiciliul părţilor, şi cum niciuna dintre pârâtele chemate în judecată nu este o instanţă de judecată, pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ., se constată că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 127 din acelaşi Cod, Tribunalul Gorj fiind instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze cererea.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că, competenţa teritorială aparţine Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2021.